Amenințări pentru sănătatea orală: Cât de mult rău face fumatul? Dr. Mariana Cărămidă: Petele galbene sunt ușor de remarcat însă cancerul oral și parodontita reprezintă cele mai mari pericole

În anii ’50 și ‘60, în SUA, industria tutunului investea bugete uriașe de marketing pentru ca fumatul să fie promovat, în mod eronat, drept un obicei plăcut și chiar benefic pentru sănătate. Aceste reclame prezentau adesea medici sau persoane cu autoritate care recomandau anumite mărci de țigări ca fiind „sigure” sau „recomandate”. De exemplu, Lucky Strike se promova cu sloganul „În fiecare țigară, avem un filtru” și chiar a prezentat modele de femei pentru a sublinia că fumatul poate contribui la menținerea siluetei.

Această campanie de dezinformare a fost contestată și criticată în următorii ani, pe măsură ce au apărut tot mai multe dovezi științifice legate de efectele nocive ale fumatului asupra sănătății, inclusiv riscul crescut de boli cardiovasculare și cancer. În prezent, efectele negative pe care fumatul le are asupra plămânilor și inimii noastre sunt arhicunoscute, însă pentru a căpăta o imagine de ansamblu asupra riscurilor care vin la pachet cu acest obicei este important să discutăm și despre impactul devastator pe care fumatul îl are asupra sănătății orale. 

„Cele mai ușor de remarcat probleme cauzate de fumat sunt cele de ordin estetic și anume petele pe dinți. Aceste pete se depun nu doar pe suprafața de smalț sănătos dar și pe restaurările din material compozit (plombe) și uneori chiar și la marginea restaurărilor de ceramică (coroane sau fațete). Aceste pete, însă, se pot îndepărta în cele mai multe cazuri cu ușurință la o igienizare profesională, cu ajutorul airflow-ului (o procedură de curățare prin aer comprimat, folosind un jet de pudră fină și apă cu presiune). 

Totuși, la persoanele care fumează un număr mare de țigări și pe perioade îndelungate, smalțul se pătează și în profunzime, astfel că dinții devin mai galbeni în structura lor și doar o albire profesională chimică îi poate readuce la o nuanță mai albă. În plus, sunt cazuri în care din cauza fumatului ajung să se păteze și gingiile sau mucoasa de pe limbă, obraji sau buze, cu un aspect neplăcut pentru majoritatea pacienților”, afirmă dr. Mariana Cărămidă, specialist parodontologie în cadrul Clinicilor Trident.

Apariția petelor pe dinți este doar vârful icebergului când vine vorba despre impactul fumatului. Dr. Cărămidă ne avertizează cu privire la unele riscuri mult mai serioase: „Ce ar trebui să ne îngrijoreze cu adevărat, mai mult decât apariția acestor pete și a respirației neplăcute specifice fumătorilor, este că fumatul ne predispune la parodontită și cancer oral”.

Fumatul, principala cauză de apariție a cancerului oral

Potrivit specialistei Clinicilor Trident, din cauza substanțelor din componența țigărilor, mucoasa ce acoperă buzele, obrajii, limba, gingiile, poate suferi degradări și în anumite situații evoluează către leziuni tumorale maligne, mai ales când se întâmplă ca fumătorii să fie și consumatori de alcool în exces sau să aibă o alimentație dezechilibrată, să aibă o stare degradată a dinților cu multe carii netratate sau lucrări care să producă leziuni prin zgâriere asupra mucoasei orale. Diagnosticul de certitudine în astfel de cazuri se pune doar în urma unei serii de investigații care include biopsia iar tratamentul este unul specific cazurilor oncologice.

„Desigur că efectele negative ale fumatului asupra sănătății orale nu sunt la fel în cazul tuturor persoanelor care fumează. Riscurile cresc pe măsură ce crește și numărul de țigări fumate zilnic dar și numărul de ani de la debutul acestui viciu. Pentru cei care fumează un pachet de țigări sau mai mult, riscurile cresc exponențial în funcție de numărul de țigări fumate. Ideal este să nu fumăm deloc dar studiile ne arată că la sub 10 țigări fumate într-o zi, riscurile se reduc semnificativ. De aceea, la pacienții cu un grad mare de dependență de fumat, recomandarea este ca, în procesul de renunțare la fumat prin terapii ajutătoare, cel puțin să ia în considerare să reducă la minim numărul de țigări zilnice”, adaugă. Dr. Mariana Cărămidă. 

Implicațiile fumatului în cazul pacienților care suferă de parodontită

În cazul persoanelor fumătoare și, în același timp, predispuse la boala parodontală, șansele de apariție a parodontitei crește pe măsură ce fumează mai mult, deoarece acest obicei provoacă, printre altele, un răspuns imun insuficient precum și degradarea vaselor de sânge de la nivelul gingiei. 

„Parodontita, sau parodontoza – așa cum este popular dar, eronat cunoscută, este o inflamație cronică a gingiei și a osului din jur dinților care se dezvoltă atunci când crește numărul de microbi ascunși sub gingie iar imunitatea nu are capacitatea să lupte suficient cu aceștia. Iar dacă fumatul afectează imunitatea locală, la pacienții fumători parodontita debutează mai devreme, evoluează mai repede, răspunde greu sau doar parțial la tratament, și poate recidiva mult mai ușor. În plus, la fumători parodontita se diagnostichează tardiv pentru că aspectul gingiei ne poate păcăli, părând în mod fals sănătoasă: dacă, de obicei, în parodontită gingia își schimă culoarea în roșu aprins sau vișiniu și sângerează cu ușurință, la pacienții fumători, din cauza degradării vaselor de sânge, gingia are o culoare roz deschis iar sângerările la atingerea cu periuța de dinți sau alimente este mai rar întâlnită. Iar în ceea ce privește tratamentul parodontitei, uneori sunt necesare inclusiv operații dar care, la pacienții care fumează mult, fie nu pot fi efectuate pentru ca ar avea riscul ca după operații, în primele săptămâni, să se complice cu infecții, fie se fac dar vindecarea este una incompletă, cu recuperare doar parțială a osului sau a nivelului gingiei”, adaugă. dr. Mariana Cărămidă.

În concluzie, fumatul are un impact devastator asupra sănătății orale și este imperativ să ne confruntăm cu aceste adevăruri. Dr. Mariana Cărămidă, cu expertiza sa în parodontologie, ne reamintește că renunțarea la fumat reprezintă un pas vital către îmbunătățirea sănătății orale și, implicit, a întregii noastre stări de bine. Astfel, dacă în urmă cu 60-70 de ani, efectele negative ale fumatului erau bine ascunse cu ajutorul bugetelor uriașe de marketing, în prezent, aceste efecte sunt recunoscute la scară largă iar înțelegerea în profunzime a consecințelor reprezintă primul pas către un viitor mai strălucitor pentru zâmbetele noastre și pentru starea noastră generală de sănătate.