Maria Dinulescu: ”Tot ce nu știu este mai puternic decât ceea ce știu”

Maria Dinulescu (41 de ani) a renunțat la o carieră prolifică în actorie, în România, și a ales să-și încerce norocul și în străinătate. Acum, actrița revine în atenție cu planuri ambițioase atât pe plan artistic, cât și antreprenorial – vrea să regizeze un scurtmetraj, inspirat dintr-unul dintre cele mai dificile momente ale vieții ei – acela în care și-a pierdut tatăl, și își dezvoltă o carieră în domeniul imobiliarelor, în Dubai. Maria ne povestește cum a arătat parcursul ei de când a plecat din România și care au fost declicurile care au adus-o în locul în care se afla acum, în care jonglează cu două activități complet diferite.

Maria, ce s-a întâmplat în viața ta de când nu ai mai fost în prim-planul vieții artistice din România? Știm că vii cu multe noutăți, ne povestești mai multe, te rugăm?

Am locuit câțiva ani în Los Angeles, unde nu puteam juca decât prostituate sau spioance, apoi am mers să învăț italiană și franceză la Roma și la Paris, pentru a-mi lărgi opțiunile pentru castingurile internaționale. Din păcate, în oricare dintre aceste țări sunt etichetată ca actriță provenită din estul Europei, care poate juca numai personaje care reprezintă estul: prostituate, spioance, femei în casă, dădace. Este un adevăr foarte frustrant, dar rămâne o realitate.

Care au fost deciziile care au stat la baza schimbărilor majore din viața ta? Mutarea în străinătate, abordarea unor noi domenii profesionale etc?

În pandemie, într-un mod absolut organic, am ajuns să construiesc două case de la zero. Am manageriat echipe, m-am ocupat de achiziții, negocieri, design interiror, drept care abia în acest an am realizat ce însemna pandemia și imposibilitatea de a accesa fonduri pentru scurtmertajul pe care doresc să îl regizez. Nu mi-a rămas altă opțiune decât să găsesc o soluție să strâng banii necesari. Construcția celor două case mi-a dat curaj să vin în Dubai și să învăț despre investițiile imobiliare. Am descoperit aici un Hollywood al imobiliarelor unde dacă ești pregătit să înveți, să te dedici și să respecți banii clientului, poți deveni cea mai bună varianta a ta, iar câștigurile sunt neașteptate.

Spune-ne mai multe, te rugăm, despre scurtmetrajul pe care intenționezi să-l regizezi. Despre ce e vorba? Când te vom mai vedea în seriale, filme etc? Care sunt producțiile la care visezi cu ochii deschiși?

Scurtmetrajul este bazat pe experiența pe care am trăit-o când l-am pierdut pe tatăl meu. Este legat de direcția pe care tinerii nu o au din cauza lipsei de experiență. Scenariul are ca personaj principal bărbatul care își pierde viața, însă, mă interesează mult să ajung la sufletul audienței tinere care va putea să învețe ceva înainte de a experimenta o astfel de situație pe pielea lor.

Cum arată viața ta acum? Îți ajung 24 de ore pentru tot ceea ce vrei să faci?

Îmi place mult această întrebare. Mi-ar plăcea să am mai mult timp pentru pofta și dedicarea pentru noua mea direcție. Mi-am propus să excelez în fiecare zi și, prin rezultatele foarte bune, compania mea s-a obișnuit să am un randament foarte bun. Cumva pun foarte multă presiune pe mine și în același timp am senzația că așteptările sunt foarte mari. Cu cât devii mai bun, cu atât ai sentimentul că se dorește mai mult de la tine. Încerc să echilibrez lucrul cu multe activități sportive și desigur relaxare. Abia aștept să adun banii necesari pentru film și să ajung pe platoul de filmare. Acolo mă simt ca peștele în apă.

Ai renunța vreodată definitiv la activitatea artistică pentru domeniul antreprenorial?

Cel mai bine ar fi să le combin. Îmi place această independența financiară, dar și capabilitatea de a excela într-un domeniu total nou. Nimic nu este definitiv și îmi place această mentalitate de a lua lucrurile de la zero. Tot ce nu știu este mai puternic decât ceea ce știu.

Care au fost întâmplările, oamenii providențiali din ultimii ani, din viața Mariei Dinulescu?

Prietena mea Janice, în vârstă de 82 de ani, care cu multă elegantă și delicatețe mi-a dat cele mai bune sfaturi și împreună cu care mergeam în Santa Monica să urmărim filme vechi proiectate în 35mm. Managera mea din Los Angeles care m-a ajutat să fiu prezentă la audiții și întâlniri cu directorii de casting cei mai importanți din Hollywood, directoarea centrului cultural de la UCLA în jurul căreia numai dacă erai prezent te cultivai, prietenul meu cel mai bun din New York care a fost mereu lângă mine când am avut nevoie de sprijin și împreună cu care am călătorit în foarte multe țări, profesoara mea de limba italiană de la Roma care, însărcinată fiind, totuși venea zilnic că să îmi ofere lecții de limba italiană, partenerul pe care l-am avut și care m-a ajutat să mă maturizez ca femeie, fratele meu care este inginer constructor și care a știut să-mi dea spațiul și independența necesară pentru a duce la capăt construcția celor două case așa cum mi-am dorit, sora mea care a fost sprijinul meu principal în plecarea în Dubai. Însă, persoana care mă susține, înțelege, respectă și care îmi oferă încredere mereu este mama mea. Ea este un exemplu constant de generozitate, demnitate și deschidere către tot ce este nou.

Dacă ar fi să compari cele două domenii – cariera artistică și cea antreprenorială, din domeniul imobiliarelor, unde se aseamănă și care e mai grea, cu ce provocări vine fiecare?

În actorie produsul sunt eu, iar investiția și responsabilitatea sunt numai în mâinile mele. În imobiliare produsul este extern. Colaborez cu o echipă întreagă de manageri, specialiști în marketing, agenți ai dezvoltatorilor, mă bazez pe siguranța investițiilor financiare date de guvernul Emiratelor Arabe Unite – deci consultanță pe care o ofer clienților vine cu anii de experiență ai celor cu care colaborez. În tot ceea ce fac îmi place să fiu impecabilă și un foarte bun profesionist. Cred că atunci când ești pregătit, totul se simte că fiind foarte ușor.

În actorie, chiar dacă știi textul și ce ai de făcut, când joci trebuie să uiți totul și să fii deschis la tot ce se poate întâmpla nou. Îmi place necunoscutul. În consultanța imobiliară îmi place să înțeleg unde este neclaritatea clientului și să găsesc soluția potrivită pentru el. Asemănarea ar fi că mereu există o provocare. Îmi plac provocările – una dintre marile mele pasiuni.

Foto: Arhiva personală