De ce ne este greu să renunțăm? Arta de a renunța

Nu e ușor să renunți. Pentru că orice proces de renunțare este un proces de pierdere, iar acesta implică și o procesare a pierderii prin jelire și doliu. Iar pricepuți la acest aspect cred că sunt prea puțini oameni. De ce ne este greu să renunțăm, ne explică psihologul Raluca Anton.

„Încă nu este momentul potrivit!” „Mai am câteva lucruri de făcut și apoi!” „De ce nu reușesc să îl/o schimb? Dacă el/ea ar face altfel…” „Îmi pasă prea mult, nu pot renunța!” „Am investit până acum atât de mult, cum să renunț? Ce se va întâmpla cu toată investiția mea?”

Cred că fiecare dintre noi a spus, cel puțin o dată în viață, unul dintre lucrurile acestea. Uneori, aceste credințe sunt de mare ajutor pentru că ne păstrează într-un angajament în care putem investi în continuare, pe care îl putem îmbunătăți, pe care îl putem repara. Alteori, acest mod de a vedea lucrurile ne ține într-un context în care ce facem, de fapt, în subsidiar, este că nu apreciem timpul pe care îl (mai) avem și nu ne apreciem pe noi și resursele pe care le avem (we take time and ourselves for granted, ar suna în engleză). Practic, în timp ce nu analizăm lucrurile pe care tot amânăm să le facem, nu oferim spațiu lucrurilor pe care le-am dori sau care ne-ar bucura. Sau nu oferim spațiu lucrurilor noi care ar putea primi loc în viața noastră. Și sigur că aici ne putem gândi la relații, proiecte, comportamente, afaceri, locuri de muncă. 

De ce ne este greu să renunțăm?

Pentru că orice proces de renunțare este un proces de pierdere, iar acesta implică și o procesare a pierderii prin jelire și doliu. Iar pricepuți la acest aspect cred că sunt prea puțini oameni. Nu învățăm să renunțăm, iar atunci când pierdem lucruri nu pentru că am fi ales noi, nu știm cum să trecem prin acea experiență și să ne vedem de viață. 

În fiecare sezon al vieții noastre suntem puși față în față cu dezamăgirea, frica, furia sau alte emoții pe care este important să învățăm să le gestionăm pentru a ne putea desprinde de ceea ce ne provoacă suferință. Ceea ce valorizează oamenii în timpurile noastre sunt competențele, acumulările, câștigurile, reușitele, controlul, autosuficiența, independența, iar frica ce vine la pachet cu pierderea acestora nu face decât să ne ducă în locul în care investim mai mult în unele dintre ele sau în toate ca să ne asigurăm că rămânem cu ceva. Pe scurt, un mesaj pe care tindem să îl credem este: „cu cât ai mai mult, cu știi mai mult, cu atât mai valoros ești ca persoană”. Reversul medaliei aici este: „cu cât ai mai puțin, cu cât știi mai puțin, cu atât mai puțin valoros ești ca persoană”. Și iată cum intrăm în cursa de șoareci fără să ne dăm seama când ar fi util să ne oprim. Și chiar dacă ne oprim în anumite momente pentru că ceea ce ni se întâmplă ne produce suferință, tot nu știm să pierdem și să renunțăm și după ce ne revenim, culmea, ne urcăm singuri în cursa de șoareci. 

De ce ar fi bine să putem învăța (și) să renunțăm?

Un prim efect pozitiv al acestui lucru ar putea fi faptul că ne oferim oportunitatea de a ne dezvolta emoțional pentru că am trece prin acea suferință care vine la pachet cu procesarea pierderii. Apoi, pentru că sunt șanse mari să avem o abilitate mai mare de rezolvare de probleme. Un alt lucru interesant este că vom descoperi faptul că multe dintre credințele noastre limitative (cele care seamănă cu replicile de la începutul articolului) erau, de fapt, un rezultat al mai multor emoții negative acumulate în timp. Și s-a produs un efect de spirală: credințe limitative – emoții negative – alte credințe – alte emoții. 

Un alt fenomen care poate să apară atunci când învățăm să renunțăm este cel în care unele lucruri care păreau ciudate sau greu de exprimat pot veni cu mult mai puțin efort și, mai mult decât atât, pot aduce și liniște sau o stare de bine. 

În procesul de rezolvare de probleme, a învăța să renunțăm poate aduce rezultate uimitoare. O abordare care ne poate fi de ajutor este cea în care să încercăm să nu găsim răspunsuri, ci să începem să analizăm și să procesăm emoțiile din spatele întrebării.

Ce putem face?

Este important să realizăm faptul că, atunci când învățăm să renunțăm, devenim independenți de lumea exterioară nouă, ea nemaifiind sursa satisfacțiilor noastre pentru că realizăm faptul că starea noastră de bine stă în ceea ce facem noi înșine. Acest lucru nu îi exclude pe ceilalți, ba dimpotrivă! A deveni independent de lumea din exterior nu înseamnă a deveni egoiști, ci înseamnă a putea să împărtășești bucuria pe care o simțim cu cei din jur. O persoană care își dă voie să renunțe la felul în care își imaginează lucrurile, oamenii, relațiile, se desprinde de aceste credințe prin care încearcă să manipuleze exteriorul și abia atunci poate deveni, cu adevărat, suportiv, empatic, tolerant și răbdător.
Este util să ne amintim că lucrurile pe care le fac ceilalți sunt, mai degrabă, expresii și extensii ale lor și prea puțin au legătură cu noi.
Putem să ne mutăm atenția de pe cei care nu ne plac cu scopul de a-i convinge că merită să fim plăcuți, pe cei care ne sunt alături cu scopul de a menține și investi în relațiile care ne aduc momente de bucurie.
O foarte bună cunoaștere a propriei persoane, astfel încât să nu ne tot chinuim să fim ceva ce nu suntem. Există părți din noi care nu ne mai servesc sau oameni care nu mai avem nevoie să ne placă și pentru care este nevoie să depunem, în continuare, eforturi. Petreceți mai mult timp cu voi înșivă decât petreceți cu ceilalți!
Renunță la a spune „încă nu”, „nu este momentul”, „altă dată” și încearcă să le înlocuiești cu lucruri pe care ai avea disponibilitate să le faci pentru a obține ceea ce îți dorești. Ne concentrăm prea mult pe ce să nu facem sau nu putem face și prea puțin pe ce ar fi util sau ce ne-am dori. 
Învață să te confrunți cu emoțiile negative. Atunci când vei lua o decizie fermă, atât tu, cât și cei din jur veți simți asta din punct de vedere emoțional. „Încă nu” arată o teamă de a sta cu suferință.
Fenomenul este, cu siguranță, mult mai complex decât am avut spațiu să expun aici. Dar dacă îți oferi măcar câteva momente să analizezi cele de mai sus în relație cu propria persoană, s-ar putea să descoperi lucruri la care până acum nu te-ai gândit!

Foto: pexels.com

Articol publicat în A List Magazine (30).