A List Magazine ∙ March 1, 2022 ∙ 8 min read

Nici n-am apucat să răsuflăm ușurați fiindcă numărul cazurilor zilnice de COVID-19 a început să descrească. Pe neașteptate, exact ca în martie 2020, ne-am văzut puși față în față cu o nouă dramă colectivă care ne forțează să trecem printr-o etapă de doliu psihologic pe fiecare dintre noi, chiar dacă nu suntem implicați în mod direct în războiul Rusia-Ucraina. N-a durat mult până să ne dăm seama, dintr-o perspectivă emoțională, că retrăim sentimente foarte similare cu cele trăite în cele mai intense momente ale pandemiei de COVID-19. 

Ca să nu prelungim perioada în care ne întrebăm, confuzi, pe noi înșine „de unde vine sentimentul de anxietate cu care mă confrunt acum?”, am stat de vorbă cu Mihaela Patcaș, psiholog specializat în psihoterapie integrativă, despre modul cum ne afectează psihologic războiul Rusia-Ucraina pe noi, cei care privim de la distanță, stăm în expectativă și încercăm să ajutăm prin donații și acțiuni de voluntariat. Hai să vedem care sunt cele mai importante 5 efecte care s-au conturat. 

Trăim sentimente intense de șoc, furie și anxietate

Războiul este un eveniment cu puternic impact traumatic asupra noastră, care dă naștere unei stări de doliu psihologic, generată de senzația că ne-am pierdut liniștea și siguranța. Din acest motiv, în cazul unora dintre noi, reacțiile cu privire la război se conturează sub forma negării: „este fake news”. În cazul altora, reacția la război ia forma furiei, furie care este un sentiment normal într-o asemenea situație. Așadar, ne putem trezi fiind furioși pe poporul rus, pe Europa, pe SUA, pe Divinitate sau oricine altcineva. Alții dintre noi se simt copleșiți de sentimente precum anxietate, tristețe, disperare și, mai ales, un sentiment intens de frică. Ca să ne reglăm emoțional și să gestionăm mai bine aceste sentimente, ajungem la negocierea cu noi înșine: ne spunem lucruri precum „ce bine că nu am fost noi ținta atacului”. Iar în momentul în care apare această negociere, intrăm într-o nouă etapă a doliului psihologic. 

„E în regulă să ne dăm voie să simțim toate aceste sentimente fiindcă sunt etape firești ale doliului. Este important ca oamenii să-și dea voie să trăiască emoțiile de furie, anxietate, tristețe, frică, să nu le nege, să nu se disocieze de ele, să-și dea permisiunea să simtă. Iar când emoțiile devin copleșitoare să ceară ajutor de specialitate.”

Trecem dintr-o perioadă de doliu psihologic, pandemia, în alta

Timing-ul acestei perioade este cel care accentuează considerabil sentimentele pe care le resimțim în momentul de față. Faptul că am trecut dintr-o perioadă de doliu psihologic în alta, fără a primi niciun fel de răgaz între cele două, ne determină să ne confruntăm cu sentimente de disperare. Atunci când avem senzația că pierdem controlul asupra sentimentelor noastre, e important să ne punem întrebarea „pot să fac ceva în legătură cu asta?”. Dacă răspunsul este „da”, atunci ar trebui să facem ceea ce putem: să donăm, să ne oferim voluntari, să ajutăm. În schimb, dacă răspunsul este „nu”, atunci soluția este să restricționăm cantitatea gândurilor pe care o alocăm în această direcție. Ca să avem mai mult control asupra gândurilor noastre, Mihaela ne-a împărtășit un exercițiu pe care îl putem face: 

„Poți să stabilești tu, cu tine însăți, că în fiecare zi, la ora 15:00 îți vei aloca câteva minute special pentru a-ți face griji cu privire la ceea ce se întâmplă. Dacă primești o veste în afara acestei ore, îți spui că nu e ora ta de îngrijorare, așa că te vei îngrijora despre asta la 15:00.”

Avem o relație „a extremelor” cu consumul media

Majoritatea clienților care i-au trecut pragul Mihaelei de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina până astăzi au afirmat cu vehemență că aleg să nu mai urmărească știrile la televizor, ci doar pe rețelele de socializare. Ei spun că se confruntă cu o încărcătură emoțională mult prea intensă atunci când intră în contact cu materialele media alarmiste difuzate la televizor, fiind bombardați cu știri care se referă strict la război. În același timp, însă, acest sentiment contravine nevoii noastre de a fi informați. Informația este cea care acum ne oferă iluzia controlului, control pe care simțim că l-am pierdut într-o mare măsură și pe care încercăm să-l recuperăm așa cum putem. De aici rezultă și refularea noastră în discuții despre război cu cei din jurul nostru. Dar niciunul dintre aceste două mecanisme care-ți dau impresia controlului nu-ți fac bine. De aceea, Mihaela recomandă limitarea consumului de știri și a discuțiilor despre război. 

„Verifică o dată sau de două ori pe zi ce s-a mai întâmplat și, la fel, nu discuta doar despre asta. În schimb, continuă-ți viața și preocupările de zi cu zi.” 

Simțim tot mai acut nevoia de a ajuta refugiații ucrainieni

În aceeași idee, o altă strategie de control pe care pare că o folosim în această perioadă este ajutorul; partea bună este că prin aceasta, facem, cu adevărat bine. Dacă încă n-ai făcut-o dar îți dorești să ajuți, poți afla mai multe aici despre cum ajută asociațiile din România refugiații din Ucraina. Mai multe asociații de binefacere (ca și Crucea Roșie, Asociația Anaida și Asociația Caradja Cantacuzino) au deschis puncte de colectare de bunuri și conturi de strângere de fonduri pentru vecinii noștri care fug din calea războiului. În schimb, se prea poate ca seara, după ce ai ajutat, să fii cuprins din nou de aceleași sentimente de anxietate, tristețe, disperare și frică. Ca să le faci față acestora, Mihaela recomandă două tehnici simple de mindfulness care pot face minuni: 

„Într-o primă tehnică de mindfulness, trebuie să-ți încordezi mușchii, începi cu degetele de la picioare, menții încordarea până numeri la cinci, apoi îi eliberezi și observi schimbările din corpul tău. Repeți exercițiul mișcându-te de-a lungul corpului. În cea de-a doua astfel de tehnică, pui o mână pe abdomen și inspiri adânc până numeri la cinci și observi cum abdomenul se extinde ca un balon. Apoi expiri până numeri la șapte, observând de asemenea mișcarea mâinii de pe abdomen. Faci asta timp de cel puțin 5 minute pe zi.”

Căutăm modalități prin care să ne menținem echilibrul emoțional 

Nu există generație care să nu resimtă trauma războiului. Aceleași emoții specifice doliului ne afectează pe toți, indiferent dacă suntem copii, adolescenți, adulți sau persoane în vârstă. Din păcate, însă, adulții au și o responsabilitate în plus: aceea de a-i ajuta pe copiii lor să-și înțeleagă și gestioneze emoțiile. Mihaela propune ca acest lucru să se facă prin numirea emoției astfel: „înțeleg că te simți trist”. Așa, normalizăm emoția și îi transmitem copilului mesajul că e normal să se simtă așa, că nu este singurul care trăiește sentimentele de tristețe respective. Ca părinte, e important să stai alături de copil cu această emoție până când ea trece pentru moment, iar atunci când revine, să-i fii alături din nou. Din necesitatea de a-ți gestiona atât emoțiile personale, precum și de a ghida copilul să și le gestioneze corect pe ale sale, nu este greu ca emoțiile să devină copleșitoare. 

„Dacă simți că emoțiile tale sunt „prea mult”, cere ajutor de specialitate. Dacă observi că ai insomnii, cere, de asemenea, ajutorul unui specialist. Orice psihoterapie ajută. Formarea mea este în psihoterapie integrativă, deci o recomand.”

Pe lângă terapie, Mihaela recomandă să ne continuăm activitățile zilnice: să muncim, să citim, să facem sport, să petrecem timp cu copiii și familia și să ne întâlnim cu prietenii. Totodată, cel mai important, ea sugerează să le reamintim celor dragi că îi apreciem și iubim cât mai des. Să-i îmbrățișăm de câte ori avem ocazia. Să fim buni și blânzi cu noi înșine și cu cei din jurul nostru. Fiindcă, după cum ne-a învățat situația curentă, nu știm niciodată ce anume ne poate aduce ziua de mâine. 

Text de Carina Cichi

Related Posts

Ce filme și seriale noi vedem în iulie pe platformele de streaming

Afară e tot mai cald, iar activitățile în aer liber sunt mult limitate din cauza caniculei, așa că…

Goana după viață. Text by Andreea Esca

De când s-au ridicat restricțiile pandemice și avem și războiul ăsta în coaste, mi se pare că toți…

Darius Mabda, câștigător ”Românii au talent”: ”Am pierdut o parte din copilărie”

Darius Mabda este, la doar 13 ani, deținătorul trofeului celui mai recent sezon ”Românii au talent” (PRO TV)….

Coca-Cola lansează platforma globală Coke Studio™ și oferă premii VIP la cele mai mari festivaluri de muzică din Europa

Șapte tineri artiști reinterpretează piesa „A Kind of Magic” a legendarei trupei Queen, într-un videoclip lansat la nivel…

Ce filme noi vedem în iulie la cinema

Da, știm, în luna iulie nu prea mai stă nimeni în oraș. E sezonul vacanțelor la plajă și…

Cameron Diaz revine în lumea filmului după o pauză de 8 ani

Cameron Diaz iese oficial din lunga pauză de pe platourile de filmare, timp în care s-a dedicat în…

R. Kelly a fost condamnat la 30 de ani de închisoare

Cântărețul R. Kelly a fost condamnat miercuri de tribunalul din New York la o pedeapsă cu închisoarea de…

TIFF.21 a ajuns la final. 10 zile de poveste și momente speciale alături de comunitatea IQOS

Una dintre cele mai așteptate ediții ale Festivalului Internațional de Film Transilvania s-a încheiat cu rezultate de excepție…

5 lucruri pe care nu le știai despre Anne Hathaway

Anne Hathaway (39 de ani) a revenit în atenție recent cu două noi mega-producții, după o perioadă de…

Winona Ryder și-a găsit sufletul-pereche. Cine este bărbatul cu care are o relație de 10 ani

Winona Ryder (50 de ani) are de mai bine de 10 ani o relație cu designerul Scott Mackinlay…