Azi e Ziua Universală a Iei

Ia, cămașa tradițională românească, simbol cultural autohton care a depășit granițele și a devenit și un statement în moda internațională și sursă de inspirație pentru cei mai mari pictori, este celebrată astăzi, odată cu sărbătoarea de Sânziene.

La începutul anului 2013, comunitatea online “La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu în 2012, a propus ca data de 24 iunie să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei. Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica). În 2015, cu ocazia celei de-a treia ediţii a Zilei Universale a Iei, în urma eforturilor comune ale Ambasadei României la Washington şi ale comunităţii româneşti din capitala americană, ziua de 24 iunie a fost proclamată de Primăria Washington D.C., Ziua Universală a Iei în acest oraş.

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România, notează La Blouse Roumaine, citată deAgerpres.

Regina Elisabeta a României 

Ia tradițională este realizată din pânză de bumbac, de cânepă sau de borangic și e brodată manual în diverse culori, cu simboluri ancestrale, iar dispunerea broderiei și modelele cusute variază de la regiune la regiune. Ia era privită ca un simbol al statulului social și economic și, în trecut, fiecare model cusut era unicat, iar îndemânarea era transmisă din mamă în fiică și se cumula în zestre de preț, oferită în dar din generație în generație. Ia era adesea lucrată într-o perioadă lungă de timp, fiind modificată pentru a corespunde vârstei sau statului social al femeii care o purta.

Regina Maria 

Măiestria realizării iilor era considerată una dintre cele mai de preț calități ale unei femei. Nu se cunoaște cu precizie momentul apariției acestui articol de îmbrăcăminte, însă cercetările atestă faptul că ia ar putea data încă din perioada culturii Cucuteni.

Farmecul acestor adevărate obiecte de artă, cum sunt considerate astăzi, a fost detectat vremelnic de personalități feminine din istoria României, precum Regina Elisabeta (cu pseudonimul literar Carmen Sylva) și de Regina Maria, dar și de alte membre ale aristocrației – care au purtat cu mândrie portul popular cu diverse prilejuri.

Printre promotorii iei românești se mai numără și mari pictori – cel mai cunsocut exemplu fiind Henri Matisse cu al său tablou “La Blouse Roumaine”, realizat în anul 1940 sau Constantin Daniel Rosenthal, cu tabloul “România revoluționară”, realizat la Paris, în anul 1850 – modelul care i-a servit pictorului drept muză fiind Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti. Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato sau Dumitru Ghiaţă sunt câteva dintre numele marilor artiști români pe care portul popular i-a inspirat în realizarea operelor artistice.

Foto: Hepta