Îngrijirea corectă a pielii uscate – mituri explicate de medicul dermatolog Mihaela Iulia Mihăescu

Există multe mituri despre pielea uscată și, de multe ori, situația se înrăutățește din cauza îngrijirii necorespunzătoare. Care este cel mai urât scenariu dacă ignorăm pielea uscată? Ce trebuie și ce nu trebuie să folosești în rutina zilnică? Am aflat o mulțime de informații utile despre îngrijirea corectă a pielii uscate de la Mihaela Iulia Mihăescu, medic specialist dermato-venerologie, clinica Hebra Dermatologie.

 

Cum recunoaștem pielea uscată?

La majoritatea oamenilor, adulți și copii, pielea se usucă în special în sezoanele reci și cu umiditate redusă (sfârșitul toamnei, iarna, începutul primăverii). În plus, uscăciunea pielii apare la persoanele care intră frecvent în contact cu diverși agenți iritanți, inclusiv apa. Există și persoane care au o barieră defectuoasă a pielii determinată genetic, la care uscăciunea pielii este mult mai pronunțată și, în general, prezentă tot timpul anului. Din această categorie fac parte cei cu deficit de filagrină (proteină esențială a pielii), care dezvoltă o afecțiune numită ihtioza vulgară, de asemenea deficitul de filagrina se întâlnește și în formele mai severe de eczemă sau dermatită atopică.
Pielea uscată prezintă scuame (cojițe) în suprafață, cu cât uscăciunea este mai accentuată, cu atât vor fi cojițe mai multe și mai mari. În plus, mai pot apărea ușoară roșeață și mâncărime, dacă uscăciunea persistă. De aceea, nu trebuie să te sperii dacă te mănâncă pielea uscată. Este ceva normal și se tratează simplu cu o cremă hidratantă aplicată de cel puțin 2 ori pe zi. În plus, pielea deshidratată poate avea un aspect tern, lipsit de elasticitate și aparent ridat, mai ales dacă această deshidratare persistă de mai mult timp.

Ten gras, dar deshidratat? Cum îl recunoaștem?

Uscăciunea feței reprezintă o problemă particulară, cu atât mai mult cu cât fața este o zonă cu numeroase glande sebacee, deci predispusă în mod natural la un aspect gras după pubertate, atunci când glandele sebacee devin mature sub influența hormonală. Din păcate există tendința de a îndepărta excesiv acest strat de sebum de la nivelul feței, dar fără a suplimenta cu o hidratare corespunzătoare și necesară menținerii sănătății pielii. În acest context, vedem diverse forme de eczemă (iritație) la nivelul feței, care este dată de o uscăciune excesivă. Mai mult decât atât, vedem forme de acnee care se dezvoltă pe o piele incomplet hidratată, în acest caz acneea este mai dificil de controlat și cu consecințe mai serioase pe termen lung (de exemplu, cicatrizare inestetică post-leziuni acneice sau pete pigmentare). De asemenea, un tegument al feței incomplet hidratat va fi afectat mai ușor de către iritanții externi, gen vânt, frig, și va dezvolta mai ușor o afecțiune numită cuperoză sau rozacee la persoanele care au predispoziție pentru această problemă. Ca să nu mai vorbim de riscul crescut de alergii, deoarece alergenii cutanați pot pătrunde mai ușor printr-o piele deshidratată și fără o funcție de barieră corespunzătoare.
De aceea hidratarea tenului și a pielii, în general, este importantă în vederea menținerii unei funcții sănătoase.

Cum trebuie să fie formula produselor de curățare a pielii?

Depinde foarte mult de persoana căreia ne adresăm. Persoanele cu o piele sănătoasă și fără predispoziție atopică pot folosi produse de curățare din hypermarketuri sau farmacii, cu mențiunea că este important să hidratăm după ce curățam pielea. Totuși este bine ca, în sezonul rece, și persoanele cu tendință atopică să folosească înlocuitori de săpun. Aceștia se găsesc în farmacii și sunt produse dermatocosmetice cu o formulă diferită de curățare, care spală și hidratează în același timp și sunt mult mai bine tolerate de persoanele cu rozacee, dermatită atopică sau tendință de alergii. Dar o hidratare suplimentară a pielii, măcar o dată pe zi, este recomandată chiar și după folosirea acestora, pentru a evita apariția eczemelor la persoanele cu predispoziție în acest sens.
În ceea ce privește curățarea feței, acolo unde pielea este mai sensibilă, mai subțire și mai expusă agresiunilor externe, este de preferat doar utilizarea acestor substituenți de săpun, în general o dată pe zi, seara, urmată de o hidratare corespunzătoare. Produsele demachiante pot înlocui acești substituenți de săpun, în funcție de preferințe – acestea pot conține substanțe astringente care asigură o curățare suplimentară, de aceea hidratarea ulterioară este cu atât mai importantă în cazul folosirii lor, pentru a evita funcționarea defectuoasă a barierei epidermice.

Care e cel mai urât scenariu dacă ignorăm pielea uscată?

Dacă uscăciunea pielii persistă, se pot dezvolta mai multe afecțiuni, date în primul rând de alterarea funcției de barieră a stratului cornos (cel mai superficial strat al pielii, care se descuamează periodic în mod natural):

– dermatita atopică mai ales la bebeluși, copiii mici, dar și la adulții cu predispoziție în acest sens;

– dermatita de contact dată de pătrunderea mai ușoară a substanțelor alergizante printr-o barieră epidermică deficitară;

– eczema sau dermatita xerotică;

– diverse infecții virale sau bacteriene facilitate de o barieră cutanată incompetentă. Termenii de eczemă și dermatită semnifică același lucru, cu mențiunea că în SUA dermatita sau eczema atopică este numită popular “eczema”.

Ce produse de îngrijire și de curățare sunt recomandate pentru pielea uscată?

Produsele dermatocosmetice au formule speciale care curăță și hidratează, în același timp, având totodată și un risc scăzut de a produce alergii. Acestea sunt recomandate în special persoanelor care au predispoziție spre alergii, piele uscată sau dermatite.
În același timp este important să menționăm încă o dată că pielea, chiar dacă nu este uscată, trebuie hidratată după curățare, având în vedere faptul că agenții de spălare alterează de obicei bariera cutanată. De aceea, o rutină normală de îngrijire a pielii include: produs de curățare, toner (opțional) și, la final, un produs de hidratare. Această rutină este valabilă atât pentru pielea corpului, cât și pentru cea a feței.

Cât de des trebuie exfoliată pielea atunci când este uscată?

Pielea deshidratată nu trebuie exfoliată, deoarece acest procedeu induce o deshidratare suplimentară, în schimb ea trebuie hidratată corespunzător până la refacerea barierei epidermice. Menționez că niciun produs de hidratare nu “pune” apa înapoi în piele. Toate aceste produse reduc pierderea de apă de la nivelul pielii și crează un mediu propice pentru refacerea stratului cornos, prima și cea mai importantă componentă care este afectată de procesul de deshidratare a pielii. Conținutul optim de apă al pielii este peste 10% și produsele de hidratare menite să îmbunătățească conținutul de apă funcționează pe baza a două principii: ocluzie și umectare. Produsele ocluzive împiedică evaporarea apei la suprafața pielii prin formarea unui film gras/uleios prin care apa nu poate trece. În acest fel, stratul cornos se va reface preluând apa din straturile profunde. Cel mai eficient agent ocluziv este petrolatumul, care reduce pierderea de apă la nivelul pielii cu până la 99%. Ocluzia totală nu este de dorit, deoarece această pierdere transepidermică reprezintă semnalul celular care inițiază procesul de refacere a barierei pielii și ulterior sinteza de lipide noi ce vor lua parte la formarea “cimentului” dintre celulele stratului cornos. Produsele umectante sunt substanțe care atrag apa, în general din straturile profunde ale pielii și nu de la suprafața pielii. Exemple de umectanți: acidul hialuronic, umectant natural care se găsește în derm și previne deshidratarea pielii, glicerina, mierea, ureea, gelatina, sorbitolul.
Majoritatea produselor de hidratare conțin și substanțe ocluzive, și umectanți, deoarece apa “atrasă” de un umectant poate fi pierdută dacă nu este “blocată” de un ocluziv. În plus umectanții îmbunătățesc aspectul catifelat al pielii, deoacere “umflă” celulele superficiale și reduc golurile dintre acestea.

Este corectă exfolierea pielii uscate cu AHA și BHA?

Hidroxiacizii se adresează aspectului uscat și ușor rugos al pielii care nu se datorează pierderii transepidermice de apă, adică unui conținut redus de apă la nivel cutanat. Aspectul ușor rugos al pielii mature se poate datora unui proces anormal de descuamare asociat unui defect de comunicare între celulele pielii. Această observație a dus la o popularitate uriașă a acestor hidroxiacizi. Ei sunt substanțe cu ph scăzut care exfoliază stratul cornos și modulează procesul de keratinizare a pielii. Există mai multe tipuri de hidroxiacizi: alfa-hidroxiacizi (AHA), beta-hidroxiacizi (BHA), polihidroxiacizi (PHA), acizii bionici și hidroxiacizii aromatici (AMA). Exemple de AHA, cei mai cunoscuți hidroxiacizi, sunt: acidul glicolic, acidul lactic, acidul citric. AHA desfac legăturile dintre celule la nivelul epidermului profund și dermului, unde pătrund ușor datorită naturii lor hidrosolubile (se dizolvă în apă) – astfel ajută la îndepărtarea comedoanelor, dar fără a putea pătrunde în interiorul porilor.
Un element aparte este acidul salicilic, inițial considerat a fi BHA, dar mai nou clasificat ca AMA, datorită nucleului aromatic. El este numit hidroxiacid datorită încadrării date de definiția acestora, în realitate el are efecte cutanate diferite de ale celorlalți hidroxiacizi. Acidul salicilic este un agent keratolitic (care îndepărtează straturile pielii), el acționând prin îndepărtarea celulelor strat cu strat, de sus în jos, și nu prin penetrarea profundă și desfacerea legăturilor dintre celule la nivel profund, așa cum acționează AHA și BHA. Modul lui de acțiune se datorează structurii lipofile (care se dizolvă în grăsimi, dar nu în apă), care nu îi permite penetrarea profundă, astfel rămânând și acționând la nivelul stratului cornos. Tot datorită naturii lipofile, acidul salicilic pătrunde în interiorul porilor, inducând exfolierea zonelor grase ale pielii, de aceea este utilizat în tratamentul acneei.
Pe scurt, hidroxiacizii au efecte benefice la nivel cutanat, cum ar fi: exfolierea folosind diverse formule în funcție de gradul de exfoliere dorit (peelinguri aplicate la intervale mai mari sau produse zilnice de curățare pentru tenul acneic și care au concentrații mici de hidroxiacizi/acid glicolic), hidratarea (acidul lactic are proprietăți de atragere a apei), ajută la penetrarea altor substanțe, previn atrofia indusă de corticoizii topici. În concentrații scăzute au acțiuni anti-aging, în timp ce în concentrații ridicate pot fi utilizați în tratamentul unor leziuni superficiale ale pielii ca verucile, keratozele seboreice, petele solare.

Dar exfolierea mecanică?

Exfolierea mecanică se poate practica pentru aceleași tipuri de afecțiuni menționate mai sus și care nu se datorează pierderii transepidermice de apă. Un exemplu de exfoliere mecanică este dermabraziunea, care este o procedură de refacere a suprafeței cutanate, cel mai adesea indicată în tratamentul cicatricilor de acnee, ridurilor profunde sau în stadiile avansate de rozacee sau rinofima. Prin această tehnică se îndepărtează planurile epidermice superficiale folosindu-se o perie rotativă rapidă sau o freză cu praf de diamant, creându-se astfel o rană superficială, deschisă și care se va vindeca de la sine, având ca rezultat o piele cu aspect îmbunătățit.

Cum facem diferența între pielea uscată și alte afecțiuni ale pielii?

Aspectul uscat al pielii poate apărea și în alte tipuri de afecțiuni cutanate, de obicei acolo unde este alterată descuamarea normală, fiziologică, iar unele dintre aceste afecțiuni se pot agrava în sezonul rece, cum ar fi psoriazisul. Aspectul de piele uscată se întâlnește într-o multitudine de alte afecțiuni dermatologice: lichenul plan, pitiriazisul rozat, infecțiile cu ciuperci, reacțiile cutanate la anumite medicamente, sifilisul secundar, ș.a.
De aceea este important să ne adresăm medicului dermatolog atunci când aspectul uscat al pielii persistă în pofida unei hidratări corespunzătoare, mai ales dacă este însoțit și de alte manifestări (roșeața, mâncărime, durere, aspect umflat etc).

Foto: Hepta.