Viața fără dureri de spate

„Nu-i da Doamne omului cât poate duce!”. Aceste vorbe înțelepte ale lui Solomon, alături de multe altele asemenea lor, mi-au alimentat în ultimii 20 de ani un workaholism dus la extrem și m-au determinat să trec în mod conștient peste orice semnal de neputință al organismului meu. Până în ziua în care am realizat că cea mai mare victorie era să pot face câțiva pași cu dureri de spate cât de cât suportabile. Și cu un zâmbet amar pe buze, pentru că a fi vulnerabil este, nu-i așa, un semn de slăbiciune. Iar eu în ciuda tuturor problemelor de sănătate, voiam să dovedesc că pot duce.  

Știi cum este atunci când cineva te bate încetișor pe umăr, dorind să îți comunice ceva, iar tu te faci că nu îl vezi? La început timide și sporadice, durerile de spate pe care le tot experimentez de câțiva ani buni și-au pierdut complet răbdarea și au organizat recent o revoltă pe care mi-a fost imposibil să o mai ignor. La orice mișcare, cât de mică, eram nevoită să îmi adun toate puterile pentru a le ține piept  și pentru a mă convinge că sunt puternică. Însă adevărata putere a fost aceea de a-mi recunoaște ignoranța și vulnerabilitatea. Ani de zile am practicat „gimnastica minții”, considerând mișcarea fizică ca fiind rezervată celor care au timp pentru așa ceva, cu toate că în anumite perioade ale vieții reușisem să îi acord un loc binemeritat. „Nu e de la lipsa de mișcare, ci de la poziția incorectă pe care cu siguranță o ai la laptop. Trebuie să îți schimbi scaunul de la birou și să nu mai scrii de oriunde ai chef”, mi-au spus apropiații, crezând că mă alint. Ei bine, analizele medicale pe care le-am efectuat aveau să demonstreze că durerile mele de spate sunt „mare lucru” și, mai mult decât atât, că natura lor este una funcțională, nu posturală. Adică pornesc de la o problemă a coloanei.

O poblemă medicală. Și o soluție. 

Un an într-o lună. Așa am perceput nesfârșitul șir al investigațiilor de specialitate. De la radiografie și RMN lombar, și până în sala de kinetoterapie, lucrurile s-au derulat cu o viteză amețitoare. Trebuia să iau urgent măsuri și nu mai era cale de întoarcere. Cristina Udrea, fondatoarea centrului Kinetic Performance, m-a asigurat că lucrurile vor evolua într-o direcție favorabilă, însă trebuia să tratez cu maximă seriozitate hernia de disc incipientă, și să integrez kinetoterapia și mișcarea în stilul meu de viață. Nu pentru o perioadă, ci pentru totdeauna. 

În cazul meu, sedentarismul și lipsa de antrenament fizic au condus la o slăbire a mușchilor spatelui și la incapacitatea acestora de a mai susține coloana. Până nu a durut suficient de tare, nu am înțeles nici gravitatea și nici anvergura problemei. Începând sesiunile de kinetoterapie și ajungând ca în acest moment, după aproximativ patru luni de antrenamente „croite” special pentru problemele mele de spate, să pot merge mai mulți kilometri fără dureri și să pot sta în picioare câteva ore bune fără să simt că mă taie spatele, am realizat că terapia prin mișcare ar trebui să fie o prioritate a oricărei persoane care desfășoară muncă de birou. Așa cum mergi anual la un consult medical general, așa ar trebui să îți rezervi timp măcar pentru o evaluare la un centru de kinetoterapie, chiar dacă aparent durerile sunt pasagere. Orice semnal pe care ți-l trimite organismul contează și este un avertisment al unei disfuncții.

Ce înseamnă kinetoterapia? 

Un kinetoterapeut nu este un antrenor de fitness, ci o persoană cu studii de specialitate capabilă să pună la punct un program personalizat de exerciții care îți fac bine. Scopul nu este să fii slab sau fit, ci motric. Nu orice formă de mișcare este universal recomandată, și mai mult decât atât, în funcție de particularitățile individuale, anumite tipuri de exerciții fizice pot fi eminamente contraindicate. În cazul meu, kinetoterapia a însemnat pași mici, dar constanți, răbdare, voința de a schimba lucruri, și mai ales încrederea că voi reuși să îmi fie din nou bine. 

Vara aceasta am asistat la un concurs mondial de triatlon, și am admirat în mod special pe seniorii care au trecut linia de sosire și care se aflau într-o condiție fizică de invidiat. Oameni care au știut la timpul potrivit să își antreneze în egală măsură corpul și mintea. Pentru mine, la 38 de ani, victoria cea mare a constat că am putut sta în picioare pe toată durata concursului, fără să simt dureri lombare. La începutului anului, cu siguranță nu aș fi fost capabilă de acest lucru. Nici măcar pe sfert. Mai mult ca oricând, știu că de acum înainte sunt în competiție cu mine și că trebuie să recuperez timpul în care nu am făcut mai nimic pentru corpul meu, cerând însă de la el imposibilul. În mod cert mai pot duce, doar că într-un alt ritm.

Atenție! 

1. Observă semnelele de alarmă ale corpului și începe să te îngrijorezi dacă durerile de spate persistă mai multe săptămâni la rând și nu se ameliorează nici după repaos, masaj sau aplicarea de loțiuni/creme cu acțiune calmantă.

2. Nu amâna vizita la medicul specialist. Spre exemplu, rețeaua Regina Maria dispune de una dintre cele mai performante secții de investigații și de recuperare medicală, așadar îți poți realiza rapid o programare. 

3. Începe cât mai curând ședințele de kinetoterapie și alege un centru care să îți ofere cât mai multe facilitați și variante de recuperare medicală. Îți recomandăm și programele de medicină integrativă ale Clinicii Eliade sau sesiunile de fizio/kinetoterapie la Cutera Medical Center. Ține însă cont și de aspectul proximității: întotdeauna alege un centru care să fie aproape de tine. Kinetoterapia este un proces de durată, așadar înarmează-te cu răbdare și cu voință.

4. Ședința de evaluare prealabilă este decisivă în procesul de alegere a centrului de kinetoterapie la care vei merge. Terapeutul trebuie să se dovedească un adevărat jurnalist de investigație în ceea ce te privește, trebuie să fie curios, atent, empatic, dornic să te înțeleagă și să te ajute. Altfel spus, trebuie să simți că veți forma o echipă și că vei avea parte de întreaga sa atenție în timpul ședințelor de kineto.

5. Nu te amăgi cu antiinflamatoare în speranța că durerile vor trece. Nu faci decât să amâni vizita la medic și procesul de recuperare care ulterior va fi mult mai dificil și va dura mai mult timp. În plus, nu de puține ori, mai târziu poate fi prea târziu.

Text de Adina Necula.

ADINA NECULA – @adinanecula, consultant de imagine și stil, specialist în beauty, fondator www.adinanecula.ro și owner al agenției de comunicare și PR – Ladylike Communication. Jurnalist cu experiență și fin cunoscător al industriei de wellness și wellbeing, Adina Necula este o prezență constantă în spațiul real din viața fiecărei femei, dezvăluind secretele frumuseții și ale stării de bine, și întâmpinând cu soluții concrete aspirațiile publicului.  

Foto: IMIEGIES @imiegies

Articol publicat în revista A List Magazine (24).