A List Magazine ∙ March 14, 2022 ∙ 7 min read

Războiul din Ucraina a generat foarte multă mobilizare din partea societății civile, a oamenilor și companiilor din România. Industria de HoReCa se implică și ea, activ, în acțiunile de susținere. Mai multe detalii ne dă Dragoș Panait, fondator al companiei de consultanță Next Root Management Systems.

Pentru început e resurse pentru campanii sociale mai au operatorii de restaurante, având în vedere pierderile înregistrare în cei 2 ani de la declanșarea pandemiei?

Într-adevăr, industria noastră a fost printre cele mai afectate de restricțiile pandemiei, generând pierderi financiare și venituri nerealizate. Chiar dacă am ieșit din starea de alertă, contextul rămâne, în continuare, unul critic – comportamentele de consum s-au modificat, numărul oaspeților care călătoresc sau iau masa în oraș s-a diminuat, iar inflația, costurile energiei electrice și ale combustibililor au crescut.

Deși se află într-o perioadă de refacere, industria de HoReCa a găsit resurse pentru a se implica în criza refugiaților din Ucraina și a contribui cu soluții și ajutor. Această abordare se datorează și felului în care s-a schimbat relația dintre consumator – restaurant – societate.

În prezent, consumatorii, mai ales cei din Generația Z și cea a Milenialilor, vor ca afacerile pe care le susțin să fie etice, de încredere și să le respecte cauzele și valorile, așa că sunt semnificativ mai selectivi când aleg pentru ce produs sau serviciu optează. Observând acestea, operatorii au realizat că, pentru a dezvolta modele de business sustenabile, au nevoie să se implice în viața publică și să aducă valoare în comunitățile din care își iau resursele. Astfel, pentru proprietarii HoReCa, s-a transformat dintr-o opțiune, într-o obligație.

Evident, însă, nu e vorba doar de strategie de business, ci și de umanitate. La începutul pandemiei, în perioadele în care spitalele erau depășite de solicitări, iar personalul era epuizat emoțional și fizic, restaurantele au fost printre primele care au venit în ajutorul cadrelor medicale, oferindu-le mese calde. În acele momente s-au creat o serie de structuri operaționale – parteneriate logistice, colaborări cu ONG-uri – care pot fi acum replicate cu ușurință și accesate în cazul unor alte situații de criză. Având în vedere experiența și implicarea oamenilor, oferirea de sprijin refugiaților ucraineni a venit natural.

Cum se implică restaurantele și hotelurile, punctual?

Hotelurile din țară și din proximitatea granițelor s-au mobilizat încă de la început și au oferit cazare gratuită refugiaților, precum și mese calde. Avem exemple în Suceava – Hotelul Mandachi -, în Tecuci – Complexul Andra, cu spații de cazare și restaurant. Mai mult, voluntari din București și din țară sunt acum la graniță, unde gătesc pentru cei care ajung în România.

Între timp, pe măsură ce populația ucraineană a migrat către orașele mari, precum Cluj și București, nevoia de ajutor a crescut și s-a diversificat. Astfel, doar în București există, în prezent, câteva zeci de restaurante și cafenele care oferă mâncare și băuturi calde refugiaților. Vorbim aici atât de spații casual, cât și de localuri gastronomice, care prepară mese pentru persoanele cu acte de identitate ucrainene. Adițional, personalul HoReCa lucrează în regim pro bono, oferind sprijin anumitor organizații nonguvernamentale.

Există, de asemenea, și operatori care și-au transformat hotelurile și localurile în spații de colectare a donațiilor, pentru ca oamenii să vină și să lase aici pachete pentru cei care intră în țară. Astfel de proiecte aduc împreună o serie de companii, de la asociații, la transportatori, branduri din FMCG. Astfel, oricine vrea să ajute are o serie de opțiuni la îndemână.

De asemenea, am observat recent că berării, cluburi de comedie și alte proprietăți similare au început să organizeze evenimente de strângere de fonduri. În aceste cazuri, sumele colectate din vânzarea biletelor, dar și un procent din consumație sunt donate către asociații și inițiative care oferă sprijin refugiaților.

Din perspectiva dvs. de consultant, de ce criterii ar trebui să țină cont operatorii care vor să se alăture campaniilor direcționate către refugiații ucraineni. Ce sfaturi aveți pentru ei?

În primul rând, consider că, pentru a face lucrurile eficient, este important ca ajutorul oferit să fie corelat cu nevoia din teritoriu și cu indicațiile autorităților, în speță ale reprezentanților primăriilor și Dispeceratului pentru Situații de Urgență. De aceea, le recomand operatorilor HoReCa să lucreze cu ONG-uri care sunt bine ancorate în realitate și care participă la informările și consultările oficiale.

Știu, de asemenea, că există colaborări între operatorii HoReCa, furnizorii de servicii de transport și alți parteneri. Recomandarea mea, în această privință, este să nu pornim de la premisa că fiecare dintre noi vrea să ajute, ci să tratăm lucrurile cu responsabilitate și să facem diligența necesară. Riscul traficului de persoane crește în astfel de momente, iar, indiferent de bunăvoința pe care o arătăm la nivel de popor, vor exista întotdeauna oameni cu intenții rele.

Nu în ultimul rând, le recomand celor care vor să se implice să o facă, indiferent de moment. Am auzit, atât în rândul clienților pe care îi consiliez, cât și la întâlnirile asociațiilor proprietarilor de hoteluri și restaurante, că există operatori care și-ar dori să ajute, dar care consideră că e prea târziu, pentru că au fost deja demarate campanii. După părerea mea, nu e o competiție, nu evaluăm cine a venit primul, ci lucrăm împreună pentru a oferi cu consecvență ajutorul necesar. Situația pare că va dura o perioadă, așa că e bine să avem un număr mare de localuri și spații de cazare, care se vor susține și pot colabora, pentru a acoperi nevoia.

Comunică industria de HoReCa aceste inițiative sociale?

Industria de HoReCa a învățat, în ultimii 2 ani, să comunice și să folosească rețelele sociale pentru a-și face cunoscute proiectele și a-și îmbunătăți relația cu oaspeții. În plus, dacă, până recent, comunicarea era formală și oarecum unilaterală, în sensul că afacerile postau mesaje pe canalele proprii și atât, acum vedem mai multă implicare și mai multă transparență. Restaurantele și hotelurile folosesc Facebook și Instagram pentru a se consulta cu comunitățile lor, pentru a genera discuții și a primi feedback. Mai mult, ele își invită comunitățile să acționeze și împărtășesc informații importante despre proiectele lor, setând exemple pentru afacerile similare.

Astfel, aș putea spune că industria comunică tot mai bine aceste activități sociale și că beneficiem de exemple de bune practici, de afaceri care comunică într-un mod cald, pe placul publicului.

Credeți că există și alte inițiative pe care industria de HoReCa le-ar putea pregăti sau alte resurse care pot fi accesate?

Mă aștept ca, în curând, industria să coopteze alături parteneri și oaspeți care să susțină total sau parțial, meniurile puse la dispoziție sau costurile asociate consumabilelor. Restaurantele și hotelurile dau exemple bune, în prezent, dar, în curând, ele nu vor mai putea susține necesarul. De aceea, este important ca jucători din alte industrii să aloce bugete în această direcție și colaboreze cu industria de HoReCa.

Dar oaspeții, cum pot aceștia ajuta?

Oaspeții pot ajuta atât direct, cât și indirect. Ei pot susține inițiativele restaurantelor și hotelurilor, donând produse și, când va fi cazul, achiziționând meniuri care pot fi direcționate către refugiați.

Așa cum le recomand prietenilor mei, dacă există afaceri care fac eforturi frumoase, care oferă ajutor, haideți să le susținem cumpărându-le produsele, oferindu-le review-uri bune pe social media, împărtășind inițiativele lor cu cunoscuții noștri, făcându-le mai vizibile și arătându-ne aprecierea și recunoștiința față de echipele lor. 

Related Posts

Arta în mâinile tale – un proiect despre arhitectură, tehnologie și oameni

La lansarea noii serii Motorola Edge 50, am avut ocazia să stau de vorbă cu fotograful Alex Gâlmeanu…

The Fall Guy, filmul în care joacă pentru prima dată împreună Ryan Gosling și Emily Blunt

După ce la Premiile Oscar de anul acesta Ryan Gosling și Emily Blunt au fost concurenți, în filme…

Jon Bon Jovi își recunoaște infidelitatea față de soția sa, cu care e căsătorit de 34 de ani

Jon Bon Jovi (62 de ani) și soția lui, Dorothea, sunt căsătoriți de 34 de ani și se…

Alist Bazar, noutățile săptămânii

Ca în fiecare săptămână, vă ținem la curent cu noutățile și lansările săptămânii! KIKO MILANO a deschis primul…

Prinții de Wales, William și Catherine, sărbătoresc ziua mezinului lor, Louis

Louis, cel mai mic dintre copiii Prinților de Wales, William și Catherine, împlinește azi șase ani. O fotografie…

Irina Shayk dezvăluie rutina ei de skincare, cu metode moștenite de la mama ei

Irina Shaik (38 de ani) este una dintre cele mai râvnite femei din lume și totodată una dintre…

Două producții românești, selectate la Festivalul de Film de la Cannes

”Trei kilometri până la capătul lumii”, în regia lui Emanuel Pârvu, și documentarul ”NASTY”, despre viața și cariera…

Actrița Christina Hendricks (Mad Men) s-a măritat a doua oară

Actrița Christina Hendricks (48 de ani), cunoscută publicului mai ales datorită rolului Joan Harris din serialul de succes…

Milan Design Week – o experiență numită The Red Experience by Ploom

Sute de mii de amatori de artă și design, mii de instalații care de care mai interesante, sute…

Paris Hilton, primele fotografii cu fiica ei în vârstă de cinci luni

La cinci luni de la venirea pe lume a fiicei ei, Paris Hilton împărtășește cu publicul primele fotografii…