Andreea Esca ∙ April 4, 2020 ∙ 11 min read

Clara Alexandrescu, medic primar cardiologie, doctor în știinte medicale în România și în Monaco, ne impartaseste informații despre evoluția situației pandemiei de coronavirus în acest moment în Franța, dar și în România.  Cât de pregătiți suntem pentru vârful epidemiei, când vom avea un vaccin împotriva Covid 19 și când vom putea ieși din case? Sunt doar câteva dintre întrebările la care ne-a răspuns specialistul!

Sunteți medic atât în România, cât și la Monaco. Iar această perioadă de pandemie v-a blocat în spitalul din Franța…Văzând cum s-au desfășurat lucrurile acolo, dar și prin lume, ce le-ați povesti colegilor medici din România?

O pandemie apare o dată la 100  de  ani  și  nici o țară  dezvoltată nu a fost pregătită. Franța s-a mobilizat extrem de repede, dar a întâmpinat  multe probleme  la asigurarea  cantității de măști necesare. Cred că a existat și un moment de panică atunci când a  instituit  carantina națională . Un alt exemplu este că la Monaco (un stat mic și bogat) nu s-a reușit testarea în masă pentru virus, pentru că nu exista capacitatea umană necesară în laboratoare…

Pot să le spun colegilor mei din România că și aici doctorilor le este frică. Eu nu lucrez într-un spital  Covid (noi vom fi abia în a 3-a poziție, dacă va exista o agravare a situației), dar am văzut mulți pacienti COVID pozitiv ( unii au venit din cauza agravarii bolii cardiace, pe alții asimptomatici i-am descoperit la examinarea de angio CT de  artere coronare, pentru că aveau leziuni pulmonare). La ieșirea din criză, personalul medical va fi testat pentru descoperirea anticorpilor (adică dacă au făcut deja boala).

Care credeți că sunt cele mai mari obstacole în stăvilirea răspândirii virusului?

Contagiozitatea acestui virus. Un pacient  în  faza acută a bolii este extrem de  contagios, dacă nu poartă mască.

Ce au făcut bine alte țări și ar putea fi o inspirație și pentru noi?

Germania  a testat foarte multe persoane și a putut să izoleze cazurile pozitive, încetinind răspândirea bolii. În plus, cazurile pozitive pot fi urmărite în așa fel încât să nu ajungă în stadii grave la spital. Testarea masivă a populației simptomatice sau la risc la începutul epidemiei într- o țară permite diminuarea răspândirii bolii.

Care ar fi greșelile de care trebuie să ne ferim în sistemul sanitar în acest moment?

În primul rând internarea în același spital a unor pacienți COVID pozitiv/ COVID negativ.  A fost marea  greșeală  făcută în Lombardia, Italia.  Cu toate zonele  de  demarcație, cu toate măsurile luate de personal e imposibil să izolezi complet departamentele COVID + . Un spital  care  îngrijește  Covid +  trebuie să rămână numai COVID + până se externează/transferă ultimul pacient.

În al 2-lea rând, încrederea  care s-a acordat la început testelor PCR ( detectarea virusului prin metoda directă). Acum știm că 2 din 5 teste sunt fals negative (adică pacienții au boala, dar testul este negativ). Suspiciunea clinică a doctorului rămâne primordială și el trebuie să decidă dacă face o altă investigație. Cel mai adesea este vorba CT  ( computer tomograf) de torace, fără substanță de contrast.

În al 3-lea rând, lăsarea acasă a unor persoane asimptomatice, fără supraveghere medicală (frecvent în Franța). Unii pacienți se degradează în a 2-a săptămână  de boală și pot ajunge repede să fie internați în reanimare.

În al 4-lea rând, izolarea în familie cu părinții seniori acasă este o mare greșeală. A  fost situația  Italiei, în care familiile locuiesc în case mari (cate 3 -4 generații). Tinerii au adus virusul și părinții/bunicii au dezvoltat boala chiar dacă erau în  izolare.

Ce vă sperie cel mai tare când vine vorba de România și ce vă dă speranță?

În România, această epidemie va fi în perioada Sărbătorilor pascale, cea mai mare sărbătoare a creștinătății și românii în perioada Paștelui vor avea deja o lună de izolare. Îmi este foarte frică că nu vor putea rămâne izolați în perioada sărbătorilor, iar transmiterea este deja comunitară (virusul circulă pe teritoriul României, nu mai vine doar din cazuri importate) .

Speranța vine totusi din faptul că România a luat măsurile de distanțare socială foarte repede și asta va încetini transmiterea.

Care este mesajul către populație, către pacienții dvs.?

Nimeni nu este la adăpost în această pandemie (in Europa capete regale au fost pozitive). Să își păstreze calmul pentru că adolescenții și copiii nu fac forme grave (e una din fricile pacienților mei seniori). Să nu uite că la 85 % din populație acest virus nu dă simptome sau dă simptome minime. Să aibă răbdare pentru că  izolarea socială va fi lungă, iar la momentul ieșirii din izolarea strictă actuală vor fi inca multe măsuri de restricție.

Ce se întâmplă cu pacienții dvs. din țară și din Franța, în această perioadă? Cum sunt tratați astfel încât riscul expunerii la Covid 19 să fie cât mai mic?

Opinia mea este că pacienții trebuie să meargă la doctor în această perioadă, dacă au o problemă medicală. În Franța, avem o problemă că mulți pacienți cardiaci au devenit urgențe din cauza  că au amanat vizita la medic, zicând că așteaptă să treacă epidemia.

România a  decis să asigure numai consultatiile de urgență – personal, cred că în 6 săptămâni de izolare, mulți cardiaci vor avea diverse probleme. De la începutul crizei am avertizat că vom avea pierderi colaterale în România pe care le puteam evita asigurând o continuitate a actului medical pentru pacienții non COVID.

În România, la CadioRec- Corbeanca, pacienții noștri cardiaci fără febră vin cu mască, doctorii au mască  ( doua bariere care protejează și personalul medical și pacientul).

Cum priviți gestul unor medici de a-și da demisia, sau de a pleca în concediu în acest moment? Până unde merge Jurământul lui Hipocrate? 

Demisiile sunt cazuri  izolate (pădure fără uscaturi nu se poate). Am și făcut o postare publica legat de aparițiile din presa românească. În situația actuală, nici măcar nu mai poate fi vorba de jurământul lui HIPOCRATE  – trebuie să lucrăm ca să oprim această pandemie (în câteva luni sau în doi ani) pentru că este singura soluție pe care o avem. Eu una prefer să fiu actor decât spectator în această pandemie. Pe de alta parte, in lume sunt mulți voluntari care nu sunt medici, si care s-au implicat, si așa este si în România.

Cu sau fără mască și în ce condiții? Ce fel de măști? Poate fi o soluție dezinfectarea și refolosirea măștilor?

Cu siguranță, cu mască și cred că următoarele luni, toată lumea va purta mască. Va trebui să învățăm de la țările asiatice cum să o purtăm. Cum ne spălăm pe mâini înainte de a pune masca, cum scoatem masca, unde o aruncăm dacă este de unică folosință, cum o curățăm dacă este reutilizabilă. Deocamdată, știm că măștile chirurgicale sunt bune, dacă sunt disponibile și sunt certificate (am  avut acces la niște imagini cu fabricarea măștilor în anumite țări care m-au îngrozit). Cred că panica ne face să cumpărăm orice. În același timp, o mască chirurgicală prost purtată poate să ne pună în pericol. Măștile din  materiale refolosibile vor deveni o soluție pentru toată lumea (în afara secțiilor de Covid). Inițial, am fost contrazisă în România, când am postat o fișa prezentată de guvernul de la Monaco legat de masca reutilizabilă. Franța a anunțat  că testează diverse măști reutilizabile (din material textil) pentru reutilizarea zilnică la nivel național. În spitalul în care lucrez eu, deja  personalul din recepție/ personalul administrativ are măști reutilizabile. Un lucru este sigur- măștile chirurgicale de unică folosință nu pot fi spălate/ sterilizate etc. Vreau să atrag atenția colegilor mei care au în România măști FFP3 pe care le curăță să fie atenți la produsele utilizate  (capacitatea de filtrare a măștii este mult diminuată post-curățare) .

Cum se explica diferențele mari între Germania și Franța, când vorbim de numărul de persoane decedate\vindecate raportate la populația infectată? 

Franța raportează ca deces COVID toți pacienții care erau pozitivi înainte de a se prăpădi. Germania raportează numai cazurile de deces cauzate direct de coronavirus. Franța are mult mai multe persoane vârstnice decât Germania. Carantina la Paris a fost întârziată cu o săptămână față de indicația medicilor (decizie politică)…

Care ar trebui să fie regulile de izolare ca să fie într-adevăr utilă?

Izolarea trebuie să fie cât mai strictă, adică părinți cu copii fără seniori în casă. Persoanele peste 65 de ani (seniorii) trebuie să fie izolați separat de restul familiei, fără mese familiale, fără  vizite. Seniorii să iasă din casă de maxim 2 ori pe săptămână (cumpărături/doctor) cu mască. Măsurile de spălat pe mâini trebuiesc păstrate si în casă.

Dar testarea în masă a populației? Ar ajuta?

Testarea  în masă în acest moment al epidemiei în România ar fi cea mai mare greșeală. Ar asigura cam 40% din persoanele testate ca nu are nimic și aceștia ar putea face boala peste o săptămână. În schimb, va trebui să facem testarea SEROLOGICĂ în masă sau pe eșantioane  județene (departamentele, în Franța), adică să vedem cine a dezvoltat boala și are anticorpi înainte să se ridice izolarea la domiciliu.

Ce credeți că se va întâmpla odată cu venirea multor români din străinătate pentru Paște? 

Nu cred că vor veni – este opinia mea. În perioada sărbătorilor pascale, România va fi in varf  de epidemie și riscul va fi foarte mare. În plus, ar risca să nu se mai poată întoarce în țările de rezidență pentru că probabil atunci când noi vom fi în vârful epidemiei, Italia, Spania, Franța, Anglia, Germania vor fi pe curba  descendentă și vor impune restricții de intrare în țară. În Occident până la Paștele ortodox  foarte mulți vor fi deja imunizați, deja testați cu teste serologice.

Oare cât va mai dura? Asta se întreabă oamenii, zilnic. Ce răspunde un medic ca dumneavoastră?

Răspuns diplomatic (doar am 17 ani în Franța) până ce se va găsi un vaccin, sau pana cand 70-80% din populația globului se va imuniza. Răspuns românesc direct – va trebui să trăim cu virusul acesta probabil încă 2 ani, cu perioade de creștere a infecțiilor și perioade mai calme. Sistemele medicale europene vor învăța să gestioneze cazurile, depistarea va fi mai precoce, pacienții pozitivi,  izolați rapid. Această pandemie  va scoate la lumină forța unor sisteme medicale în a se adapta la criză, dar și slăbiciunea altora (vezi Italia). Probabil se va repeta scenariul de la gripa spaniolă, ținând cont de doua certitudini  – putem limita numărul de victime pentru că avem sisteme sanitare/ tehnologie de  urmărire a cazurilor mai bune decât în 1918, dar să nu uităm că pe glob în 1918 erau în jur de 1,6- 2 miliarde de locuitori, și acum suntem 7 miliarde.

Un medicament sau un vaccin când ar fi realist de așteptat?

Vaccinul este așteptat în cea mai optimistă variantă către finalul anului 2020. Multe medicamente sunt în testare, dar există speranțe ca după ce trece valul în Italia, Franta, Spania, Germania și  Anglia, se vor trage concluzii legate de schemele terapeutice aplicate (nu au fost identice nici măcar la nivel de țară) . Ce știm sigur este că informația medicală din China ne-a fost de prea puțin ajutor.

Ce este esențial de înțeles din această criză?

Criza sanitară ca orice criză scoate ce e mai bun sau ce e mai rău în noi. Criza va trece, important este ce lecție vom învăța din această criză. Probabil  implicarea –  a conducătorilor, a medicilor, a jurnalistilor, a oamenilor simpli este esențială ca să ajungem să ne recăpătăm libertatea  de mișcare .

Clara  Alexandrescu este medic primar cardiologie, doctor în științe medicale la Centre Cardio Thoracique de Monaco și CardioRec Corbeanca.

 

 

Related Posts

„Fă bani! Câștigă! Fii numărul 1 în lume!”. „Atât de simplu!”

Legendele tenisului mondial Andre Agassi și Stefanie Graf au venit pentru prima dată în România fiind invitați să…

Lucian Broscățean o ia la întrebări pe designerul Ancuța Sarca

Lucian Broscățean (conferențiar universitar doctor și Directorul Departamentului Modă-design vestimentar în cadrul Universității de Artă și Design din…

„Colecționarii sunt la fel de interesanți precum artiștii. Toți au particularități și plăceri secrete” spun fondatoarele târgului de artă contemporană Rad Art Fair

Zeci de galerii, un parc de sculpturi și mii de vizitatori îndrăgostiți de artă; așa s-ar putea defini…

Vlad Huidu o ia la întrebări pe soția lui, Giulia

Cum arată o discuție tête-à-tête, între doi soți? Dar între doi soți celebri, care au și participat la…

Coffee Time! Interviu cu Maria Raluca Năvloiu

Cum este, oare, să lucrezi toată ziua înconjurat(ă) de aburii amețitori ai zecilor de sortimente de cafea? Câte…

Andrei Bănuță: „Pentru mine contează ce spun și ce simt atunci când cânt”

Melodiile lui se transformă instantaneu în hituri, ba chiar devin virale pe TikTok. Iar versurile și vocea lui…

Coffee Time! Interviu cu Cezara Carteș

Cum este, oare, să lucrezi toată ziua înconjurat(ă) de aburii amețitori ai zecilor de sortimente de cafea? Câte…

Arta în mâinile tale – un proiect despre arhitectură, tehnologie și oameni

La lansarea noii serii Motorola Edge 50, am avut ocazia să stau de vorbă cu fotograful Alex Gâlmeanu…

Marian Pălie, curatorul secțiunii de fashion RDW 2024: „Designerii români au devenit recunoscuți pentru inovație, creativitate și calitate”

19 proiecte de fashion vor face parte din expoziția centrală Romanian Design Week 2024, festivalul multidisciplinar dedicat industriilor…

Dionysis Moustis, barista: „O cafea gustoasă are de-a face cu preferințele personale și cu experiența anterioară”

Dionysis Moustis este Coffee Capabilities Manager CEMEA Lavazza și ne povestește despre culisele competițiilor de barista, despre alegerile…