A List Magazine ∙ March 2, 2022 ∙ 6 min read

Știrile pe care le consumăm mai ales în perioadele de criză au un impact semnificativ asupra bunăstării noastre.

După cum îți povesteam într-un articol recent despre cum ne afectează psihologic războiul Rusia-Ucraina, psihologul Mihaela Patcaș ne-a confirmat că majoritatea clienților care i-au trecut pragul de la începutul războiului până astăzi au afirmat cu vehemență că aleg să nu mai urmărească știrile la televizor, ci doar pe rețelele de socializare. Chiar și așa, pe rețelele de socializare, din cauza rapidității cu care circulă informațiile în timp real, există șanse mari ca știrile pe care le consumi să te inducă în eroare.

Ca să minimizăm acest risc, iată o listă cu 5 lucruri pe care ar fi bine să le știi atunci când consumi știri, de la care sunt tipurile de conținut care pot induce în eroare în mediul online până la criteriile conform cărora evaluăm o informație ca fiind credibilă.

Cât de răspândite sunt știrile false în România?

Conform unui raport realizat de SRI care citează raportul anual realizat de Reuters Institute, din cadrul Universității Oxford, aplicat în 38 de țări, România se află pe locul al 12-lea în topul țărilor care se tem că sunt victime ale dezinformării. Așa se face că 62% dintre români sunt îngrijorați în legătură cu capacitatea lor de a discerne între fake news și știrile reale de pe Internet. La nivel național, raportul realizat de Reuters Institute este susținut de rezultatele unui studiu realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii în perioada 10-16 aprilie 2020, în 32 de judeţe şi în Bucureşti, la care au participat 819 copii, cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani, care arată că doar 11% dintre aceştia verifică informaţia din surse oficiale și nu mai mult de 17% se consultă cu cei apropiaţi. În același timp, din totalul respondenţilor, doar 48% ştiu ce reprezintă o ştire falsă, un număr semnificativ de respondenţi (22%) declarând că la televizor sau în publicaţiile de ştiri nu pot fi difuzate ştiri false. 

Tipuri de conținut care pot induce în eroare în mediul online

Flavia Durach, lector universitar doctor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA din București, a precizat în numeroase apariții media că există trei tipuri de conținut care pot induce în eroare în mediul online și toate sunt dăunătoare pentru calitatea sferei publice. Ea le-a împărțit și explicat astfel:

  1. Dezinformare. În această categorie intră fake news create cu intenție, site-urile care imită surse credibile de informații, pseudo-site-urile de știri, imaginile modificate.
  2. Misinformarea (eng. misinformation). Acest termen desemnează informațiile false, inexacte sau înșelătoare care apar în spațiul public, dar care nu sunt create neapărat cu intenția de a provoca daune sau prejudicii (de exemplu, zvonurile, erorile factuale, farsele, satira și parodia – atunci când audiența le ia de bune).
  3. Malinformarea (eng. malinformation). Termenul, în acest caz, descrie acele informații care pornesc de la aspecte din realitate, dar care sunt diseminate în spațiul public cu scopul de a dăuna, precum discursul incitator la ură și la violență.

Întrebări la care să răspundem înainte de a internaliza o informație

Când știrile circulă cu o rapiditate impresionantă, este de mare importanță ce internalizăm și dăm mai departe. De aceea, înainte să luăm de bună orice știre ne iese în cale, este important să ne adresăm câteva întrebări. Și în acest caz, ele sunt enunțate de către Flavia Durach:

  • Ce tip de organizație/ce actor media a publicat informația pe care o citim?
  • Este aceasta una oficială, credibilă?
  • Cine e autorul informației?
  • Este informația actuală și completă sau este scoasă din context?
  • Conține postarea fapte dovedite sau opinii neverificabile?
  • Articolul include linkuri și trimiteri active (accesibile la click) către surse credibile și verificabile pentru a-și sprijini argumentația?
  • Sunt discutate minim două puncte de vedere pentru un caracter de obiectivitate?

Conform căror criterii evaluăm o informație ca fiind credibilă?

În evaluarea știrilor care ajung la tine, înainte de a le transmite mai departe, există și câteva elemente de evaluare a informației pe care este bine să le ai în vedere și care se află în strânsă legătură cu întrebările enunțate mai sus.

  • Verificarea caracteristicilor tehnice ale sursei;
  • Verificarea reputației sursei prin accesarea unor secțiuni care trebuie să răspundă cât mai clar unor întrebări; 
  • Verificarea informațiilor extra existente cu privire la publicația emitentă; 
  • Verificarea reputației autorului;
  • Verificarea încrucișată a informațiilor;
  • Verificarea surselor articolelor. 

Ca să exemplificăm concret una dintre aceste categorii ne vom opri asupra celei cu care lista de mai sus a debutat, verificarea caracteristicilor tehnice ale sursei, care se poate realiza astfel:

  • De regulă, numele domeniului surselor legitime de știri este același cu cel al sursei;
  • Terminația URL-ului – arată țara din care provine (.ro, .uk, .md) sau scopul (.com, .edu);
  • Link-urile incluse într-o știre răspund acelorași exigențe;
  • Designul web poate oferi unele informații (sursele credibile au, de regulă, și un design profesionist);
  • Deținătorul domeniului – poate fi verificat pe platforma https://www.whois.net;
  • Verificarea imaginilor – imaginile false sunt adesea utilizate pentru a conferi mai multă credibilitate unor informații/fapte neadevărate.

Câteva criterii rapide pentru a evalua validitatea unei știri

Se poate ca nu întotdeauna să avem la dispoziție timpul necesar pentru a răspunde la toate întrebările menționate mai sus și a verifica criteriile precizate. În schimb, există câteva criterii rapide, recomandate de specialiști precum Flavia Durach, pe care le putem urmări pentru a evalua validitatea unei știri. Dacă acestea sunt bifate, atunci este foarte probabil ca știrea pe care tocmai am parcurs-o să fie falsă. Printre ele se numără:

  • prezența greșelilor gramaticale, de punctuație și ortografie;
  • abuzul de funcția „all caps”, de punctuație excesivă (pentru un efect de dramatism);
  • excesul de cuvinte cu o mare încărcătură emoțională, care să stimuleze atenția și reacțiile cititorilor;
  • lipsa surselor și dovezilor pentru afirmațiile făcute;
  • confuzia intenționată între informații/ fapte și opinii/ interpretări…

Tu în baza căror criterii alegi sursele din care te informezi corect?

TEXT de Carina Cichi

Related Posts

Sharon Stone povestește că pierdut nouă sarcini de-a lungul vieții

Sharon Stone (64 de ani) face consfesiuni dureroase despre cele nouă sarcini pe care le-a pierdut de-a lungul…

Rupert Murdoch, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, divorțează de Jerry Hall

Nu există vârstă limită pentru mariaj sau pentru divorț, iar acest lucru e demonstrat cel mai bine Rupert…

Primul tablou oficial cu Ducii de Cambridge, Prințul William și Kate Middleton

Ducii de Cambridge, Prințul William și Kate Middleton, au parte începând de acum de un tablou oficial, făcut…

Irina Rimes lansează noul album, intitulat „Acasă”

Irina Rimes lansează cel de-al patrulea album „Acasă”, compus într-un drum de redescoperire al artistei, care a călătorit…

Alist Bazar. Noutățile săptămânii

Ca în fiecare săptămână, vă ținem la curent cu lansările și noutățile din toate domeniile. Top Line a…

INNA prezintă single-ul ”Magical Love”

După ce a cucerit topurile muzicale din Europa cu hitul „Up”, regina muzicii dance, INNA, revine cu un…

Barack și Michelle Obama – onorariu de aproximativ 20 de milioane de dolari pentru un podcast

Barack și Michelle Obama au încheiat un contract de 20 de milioane de dolari pentru un podcast de…

Cum să ne amenajăm apartamenul? Irina Pătășanu (arhitect) ne arată un ghid în 7 pași

Vara este perioada în care alegem cel mai des să dăm un alt aer locuinței, să mai schimbăm…

Așa mamă, așa fiu – Aurélien Enthoven calcă pe urmele celebrei lui mame, Carla Bruni

Aurélien Enthoven (21 de ani) este fiul Carlei Bruni, fosta primă doamnă a Franței și model de succes….

Anca Alungulesei: “Sportul poate bloca procesul de slăbire! Mintea te îngrașă, mintea te slăbește”

Anca Alungulesei, terapeut în nutriție și creatoarea Psiho-Dietei, proces integrativ de slăbit, cu rezultate pe viață, explică felul…