Andreea Esca ∙ March 2, 2020 ∙ 2 min read

Ce făceam în copilărie, pe 1 spre 2 martie? Scoteam din pungile de plastic, de 1 leu, toate mărțișoarele. Din plicuri, din punguțe mai mici, sau doar lipite de un cartonaș… și le studiam pe toate părțile. Bineînțeles, asta după ce pe 1 sufeream ca un câine dacă băiatul care îmi plăcea nu îmi adusese mărțișor. Bine, asta nu s-a întâmplat…. dar aș fi suferit. Nu erau prea multe ocaziile, la 8- 9 ani, ca să fii sigură că te place… Iar aceasta era una dintre ele! După cum poate multe ne amintim, existau diferite modele, de la animăluțele din porțelan, sticlă, la imortele în toate formele, la mărțișoarele de tinichea în formă de trifoi cu patru foi, potcoava, coșar și, desigur, florile din material textil. Important era să ai cât mai multe în plasă, pentru că însemna că ești plăcută, admirată, iubită.

Acum, dacă ar fi să vă zic drept, cred că era vorba mai mult despre cât de mult te plăcea mama băiatului , nu el. Pentru că erau puțini curajoși care să le ceară mamelor neapărat mărțișor pentru fata de care le plăcea. Cei mai mulți plecau cu lista de acasă, de la mama, așa cum pleacă și acum cu diverse liste de acasă:)

Și mama îi punea să dea mărțișor fetei care învăța cel mai bine, care venea dintr-o familie “bună” sau tuturor fetelor, ca să fie politicos și să nu se supere nimeni . Indiferent de ce și cum, tu știai clar care sunt mărțișoarele de la băiatul/băietii care te interesau și restul erau doar pentru invidia colectivă și hrănirea ego-ului. Cu timpul, creștem, ne maturizăm și gândim diferit… Nu! Deloc! Rămânem aceiași copii de școală generală . Cel mai urât mărțișor din lume devine cel mai prețios, dacă îl primești de la iubit, copil etc… Restul mărțișoarelor contează doar pentru că ne demonstrează că oamenii se gândesc la noi, ne prețuiesc, ne admiră, ne respectă. Și poveștile, poveștile din jurul cadourilor rămân. Pentru totdeauna. Legate cu un șnur imaginar de sufletul nostru! O primăvară de poveste vă doresc!

Care e povestea ta de Mărțișor?  

Related Posts

Goana după viață. Text by Andreea Esca

De când s-au ridicat restricțiile pandemice și avem și războiul ăsta în coaste, mi se pare că toți…

Andreea ESCA: Faceți cunoștință cu Laurențiu din Sibiu!

Cine se gândea că Laurențiu Davidoiu, din strada Vasile Aron, din Sibiu, o să devină unul dintre vicepresedinții…

Roz și nu prea… Text By Andreea Esca

„Te rog, mai gândește-te dacă nu vrei să iei NFT-ul ăla”, îmi zice Claudia dimineață, „ăsta e prezentul,…

Duminica după Crăciun (după o convorbire telefonică). Text de Andreea Esca

Am plecat pornită după ce am văzut filmul 355 că vreau să fiu slabă ca Penelope Cruz care…

Double Naked Shots! Text by Andreea Esca

Un studiu empiric m-a făcut să scriu acest articol. Despre cum ne aleg cafenelele sau cum le alegem…

Sweet 80

Nu-mi dau seama cum este posibil ca mama mea să împlinească 80 de ani?! Are același spirit de…

9 martie. Text by Andreea Esca

De ziua femeii, ani la rând, am vorbit despre minunatele doamne din viața mea. Despre mama cea Superwoman,…

Andreea Esca, alături de alți jurnaliști, într-o piesă de teatru sonor

Teatrul Improbabil își prezintă piesa „Happiness, loading. It might take a while”, de Laura Ivăncioiu, pe YouTube, iar…

Călătorie de pandemie. Text by Andreea Esca

Gata! Te hotărăști să-ți iei inima în dinți și să mergi undeva, să fie cald, să vezi apă…

Andreea Esca: “Moşu’ a zburat pe lângă fereastra mea”

Dacă fiecare om ar fi o carte de istorisiri, povestea Crăciunului ar fi unul din capitolele principale. Aşa…