Alexa Niculae: O voce cu perspectivă globală

De la primii pași pe scena muzicală românească până la implicarea în proiecte internaționale, cariera Alexei Niculae reflectă evoluția unei artiste cu viziune complexă asupra industriei muzicale. Născută la București, Alexa și-a început drumul artistic în emisiuni de televiziune, participând la concursuri precum „Școala Vedetelor” și „Megastar”, unde a demonstrat talentul său vocal și capacitatea de a se reinventa constant.
Pe lângă activitatea ei ca interpretă, Alexa este cunoscută pentru colaborările din televiziune, inclusiv ca reporter special pentru Cronica Carcotasilor sau VJ la Kiss TV, și pentru implicarea în creația piesei „Yodel It!”, care a reprezentat România la Eurovision Song Contest 2017 în Kiev, unde a obținut unul dintre cele mai bune rezultate ale țării din ultimii ani.
Mai recent, Alexa a început să se implice în probleme legate de drepturile artiștilor și metadatele muzicale într-o industrie în continuă schimbare digitală, fiind numită ambasador al programului CLIP (Creators Learn Intellectual Property), susținut de World Intellectual Property Organization (OMPI). Activitatea ei reflectă o perspectivă matură asupra echilibrului dintre artă și tehnologie, de la creație, producție și A&R până la comunicare și advocacy în cadrul conferințelor globale.
Intrebări
Cum te-a ajutat formarea în jurnalism în relația cu artiștii și în zona de comunicare publică? Cum ți-a influențat cariera ta în radio și televiziune la Kiss și la PrimaTV, unde ai colaborat cu Cronica Carcotașilor, pentru rubrica Vocea Poporului?
Perioada în care eram la facultatea de jurnalism a fost împărțită în două părți.
În paralel, participam la emisiuni muzicale, iar acolo învățam să fiu om de scenă și muzician, iar când mă duceam la școală, învățam cum funcționează televiziunea.
E adevărat că îmi doream să fiu mai mult cântăreață decât om de TV, dar viața mi-a dat șansa să învăț și în fața și în spatele camerelor de filmat.
Am întâlnit multă lume cunoscută de la care am învățat. Mulți dintre ei erau oameni pe care îi admiram de când eram mică și am și învățat că nu toate lucrurile sunt ceea ce par.

În 2026, crezi că artiștii înțeleg mai bine mecanismele media și storytelling-ul? De ce este esențial ca tinerii creatori să înțeleagă proprietatea intelectuală?
Termenul de “proprietate intelectuală” nu este cel mai atractiv pentru cei care sunt tineri și își doresc să intre în domeniul muzical. Nici pentru cei experimentați nu este, cu toate că recunosc ce înseamnă. De cele mai multe ori nu asociază acest termen tehnic cu creația în sine și nici nu prea înțeleg că totul este strict legat de cariera lor.
Nici eu nu am făcut aceste asocieri la început. Poate pentru că nu a fost nimeni acolo să îmi explice concret ce înseamnă sau cât de important este să îți protejezi și să îți înregistrezi muzica, având astfel dreptul legal asupra ei și asupra banilor veniți din utilizarea ei.
Felul în care trebuie povestite aceste lucruri tehnice poate face foarte multă diferență într-un domeniu focusat pe latura artistică.
Experiența Eurovision Song Contest 2017 a fost un moment important în cariera ta profesională. Ce a însemnat acel proiect la nivel personal?
Pentru mine a fost un moment în care am văzut cât de multe lucruri sunt posibile atunci când faci parte dintr-o piesă care are succes și ce uși poate deschide.
Am înțeles cât de important este rolul tău ca songwriter sau ca textier și câtă valoare are în contextul potrivit, mai ales în context internațional.
Participarea mea ca textier pentru piesa “Yodel it” cântată de Ilinca și Alex Florea mi-a deschis uși mari, puțin mai târziu în viață, ce-i drept, dar mi-a îndeplinit un vis pe care îl aveam de mică, și anume să reprezint România la concursul Eurovision.
A venit sub formă de writer, nu de cântăret pe scenă, dar niciodată nu e prea târziu.
Cum ai perceput mecanismele internaționale din spatele competiției Global Battle of the Bands din Londra, eveniment prezentat de tine?
Am avut șansa, pe la începuturile activității mele în TV, să merg să prezint acest eveniment de vreo două ori în Londra și să lucrez cu o echipă străină. Am fost expusă la un fel de a lucra foarte relaxat și validant. Plecând de acasă cu o mică preconcepție despre cum sunt tratați românii în străinătate la vremea aceea, m-a uimit cât de mult m-au integrat în povestea concursului și cât de frumos s-au purtat.
E una dintre cele mai frumoase experiențe trăite din carieră, recunosc.
Ce rol crezi că joacă astfel de competiții în lansarea artiștilor emergenți? Mai sunt aceste competiții relevante în era streamingului?
Cred că trebuie să fii văzut, nu doar ascultat. De la muzica pe care o cânți, la energia pe care o transmiți, la mesajul muzicii și la cât de autentic ești, toate aceste lucruri pot avea un impact extrem de mare asupra celor care te privesc. Mai ales în contextul în care sunt deja prea multe piese lansate zilnic care se pot pierde într-o grămadă de conținut.
Sunt pe principiul că nu știi niciodată cine se uită la tine , așa că trebuie să te prezinti cât poți de bine. Fie că ești pe o platformă online sau la concurs tv. Toate te pot ajuta și încă merg mână în mână, din punctul meu de vedere.
La conferința organizată de ORDA, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, ai vorbit despre drepturile creatorilor. Care sunt cele mai urgente probleme din industrie în 2026?
Am participat la un panel despre provocările cu care se confruntă artistul în prezent și am povestit despre propriile mele experiențe ca artist independent. Cu toate că am fost semnată cu o casă de discuri sau am lucrat pentru una, văd cât de greu este, în prezent, pentru un artist nou să se diferențieze într-o mare de conținut lansat zilnic.
Ca să nu mai zic, mai ales, cât de bine înțelege industria în care intră și se mișcă.
Dar totodată văd multe inițiative binevenite care vin în ajutorul creatorilor de muzică cu scopul de a-i familiariza cu absolut tot cu ce se confruntă și se vor confrunta.
O problemă urgentă ar fi conștientizarea faptului că muzica creată și urcată pe net trebuie și protejată.Trebuie să vorbim mai des despre metadate și identificatori.
Și aici ține de responsabilizarea creatorilor de orice gen muzical sau experiență.
Asta incercam sa facem prin CLIP.
Cum vezi relația dintre legislație și realitatea digitală actuală?
Legislația privind drepturile de autor este redactată într-un limbaj extrem de tehnic, plin de termeni juridici pe care doar specialiștii îi pot înțelege pe deplin.
Artiștii se concentrează pe creație, studio și concerte – nu pe cadre juridice.
De aceea, platforme precum CLIP sunt atât de valoroase. El explică, printre multe altele, și drepturile într-un limbaj prietenos, accesibil și oferă instrumente practice pentru navigarea în industrie.
Te regăsești în rolul de mesager al artiștilor independenți? Ce responsabilitate vine la pachet cu acest rol?
Sansa de a colabora cu CLIP și de a fi numită CLIP Champion a venit pe neașteptate.
Era important pentru OMPI ca mesajul campaniei CLIP să fie transmis de la creator către creatori.
Dar subiectul dreptului de autor era și ceva care mă pasiona de câțiva ani, pentru că simțeam prăpăstia dintre artiști și sistem, din cauza lipsei de informație cu care ne confruntam.
Nu de multe ori m-am regăsit în situații în care nu știam lucruri esențiale și asta pentru că nu era nimeni acolo să mi le explice. Și câți nu au fost și nu sunt ca mine în această situație.
Faptul că cei de la OMPI au venit cu această inițiativă minunată și pun la dispoziție gratis toate aceste informații ca noi să ne lămurim odată, mi se pare, sincer, un miracol.
Și acum că fac parte din echipa CLIP și am șansa să transmit mai departe atâtea informații valoroase colegilor mei muzicieni din toată lumea, este mai mult decât onorant.
Cum poate vocea unui artist/specialist precum ești tu să influențeze politicile culturale?
Chiar dacă mă regăsesc în acest rol, nu mă face neapărat un expert în copyrighting și nici nu sunt în postura de a influența, nici de a arăta cu degetul.
Acesta nu este scopul meu sau al proiectului CLIP.
Ci, pur și simplu, sunt un creator de muzică pasionat care dă mai departe în cel mai prietenos mod info despre drepturile noastre, de felul în care ne câștigăm banii din muzică, folosindu-mă de ce se regăsește pe platforma CLIP.
Totul e la vedere acum, fără filtru, fără gate-keeperi. Informația este verificată și aprobată de specialiști și organizații muzicale internaționale.
Cred că doar împreună ca comunitate muzicală putem influența politica culturală actuală și îmbunătăți industria muzicală, dar trebuie să avem și know-how-ul.
Ce înseamnă pentru tine statutul de „CLIP Champion” în cadrul programului World Intellectual Property Organization? Cum este experiența colaborării cu structuri internaționale precum United Nations și World Intellectual Property Organization?
Este o onoare să îmi reprezint țara în lume, iar colaborarea cu OMPI și Națiunile Unite îmi oferă o mai mare perspectivă asupra industriei muzicale de pretutindeni și asupra copyrightului. Ca să nu mai zic că interacționez cu superprofesioniști de peste tot și învăț o grămadă de lucruri călătorind pe la conferințe și școli de muzică.
Crezi că România este suficient reprezentată în dialogul global despre copyright? *De ce sunt metadatele atât de importante pentru artiști în era digitală?
Metadatele sunt informațiile afiliate fiecărei piese pe care noi o creăm.
Sunt importante atât timp cât intenționăm să facem ceva cu muzica creată și vrem să o lansăm.
Fie că are succes sau nu, astăzi sau peste ani de zile, ține de noi să știm aceste lucruri ca să ne scutească de o grămadă de alte probleme care pot apărea pe drum.
Această problemă urgentă nu apare doar în România. Apare peste tot in lume si asta ne dorim sa facem prin CLIP: sa aducem la cunostiinta acesti termeni,ce reprezinta si cum ne pot ajuta, printre multe altele.
Ce pierd creatorii atunci când informațiile despre autori și drepturi nu sunt corect înregistrate?
Bani, validare si timp. Dacă ești artist independent, e cu atât mai important să știi lucrurile acestea. Chiar și dacă ești semnat cu o casă de discuri ca artist sau producător muzical, tot consider că trebuie să le știi, cu toate că acolo există oameni care se pot ocupa de colectarea acestor informații.
Cum ai descrie evoluția stilistică a muzicii tale de-a lungul timpului? Ce temă revine constant în creațiile tale?
Am debutat la niste emisiuni de muzica unde testam multe genuri muzicale.
Mereu m-am văzut și am cântat cu o trupă în spate , cântând ceva mai pop cu influențe rock, dar s-a întâmplat să încerc și genul dance. Nu că voiam neapărat să cânt așa ceva, ci pentru că la vremea aceea era foarte la modă și nimeni nu voia să riște alt stil muzical mai necomercial.Deh, am mai făcut și eu mici compromisuri .
Așa că m-am pus să scriu muzică pentru mine și pentru alți artiști și am mai reușit să scot piese, dar mai mult pop.
La început am avut teme de răzbunare în dragoste, iar acum am teme de liniște și pace în iubire. Haha. Și mai vedem ce mai îmi spune inspirația pe parcurs.
Care a fost experiența ta la Liverpool Institute for Performing Arts, fondat de Paul McCartney? Crezi că România are nevoie de o instituție similară?
CLIP mi-a dat șansa să ajung în părți ale Europei unde nu îmi imaginam vreodată, iar LIPA a fost unul dintre aceste locuri. Am luat parte la masterclass dedicat elevilor din scoala despre metadate și identificatori pe care le-am prezentat alături de o avocată în copyright
Ce mi se părea ireal era că mă aflam și în fosta clasă unde studiase John Lennon și Paul McCartney când erau elevi.
În ceea ce privește România, are și ea la rândul său școli de muzică cu oameni foarte talentați, dar, din ce am observat, încă ne lipsește o bună înțelegere a industriei muzicale. Dar lucrăm în sensul acesta.
Cum vezi viitorul industriei muzicale în următorii 5 ani?
Zic eu, bine. În România avem talent cu carul și mi-ar plăcea să văd o mai bună dezvoltare în zona de artist management , cât să putem crește artiștii fără să renunțăm la ei la primul hop. E nevoie de răbdare de ambele părți (artisti și management), știu, dar nu e imposibil.
Care sunt tendințele care te preocupă cel mai mult: AI, blockchain, noi modele de monetizare?
Încerc să învăț de toate, dar să nu uităm că la final de zi sunt artist muzician și lucrurile enumerate în întrebare sunt mult prea tehnice pentru gustul meu.
Pot doar să spun că AI-ul sigur ne va preocupa pe toți în următoarea perioadă, având în vedere cât de repede se dezvoltă și generează muzică.
Tocmai de aceea , trebuie să ne protejăm piesele înainte să le aruncăm online. Nu știi niciodată de unde se poate inspira AI-ul și alții.
Cum a fost experiența de la „Alt Nivel”, un spațiu alternativ local din echipa căreia face parte și vechea ta profesoară de la Școala Vedetelor, Geanina Corondan?
Am organizat cu Geanina și colegii ei de la studioul Alt Nivel un workshop dedicat creatorilor de muzică și a fost minunat. Ca să nu mai zic că m-am bucurat enorm că în public s-au aflat și nume cunoscute și cu experiență, ceea ce arată că interesul este mare și toată lumea vrea să știe cum să își asigure un trai din creație proprie.
Iar Geanina Corondan și echipa ei au fost un mare ajutor în acest demers și îi mulțumesc pe această cale. Sper să mai facem lucruri frumoase împreună.
Cum pot artiștii români să concureze la nivel global? Vezi artiști tineri de la noi care au potențial să ajungă la nivelul Innei, Costi Ionița și Alexandrei Stan?
Dacă ai încredere în puterile tale și muncești spre a-ți îndeplini visele de a fi creator de muzică de orice fel, poți ajunge la fel de departe ca cei menționați.
Sigur mai e și o chestiune de noroc și soartă, cu care uneori nu ai cum să te lupți, chiar dacă faci totul ca la carte. Important e să “enjoy the ride” și ce va fi, va fi.
Drumul poate fi greu,demoralizant pe alocuri, dar poate fi și al naibii de frumos. Depinde de tine.
Dar nu uita să te informezi. Acum chiar avem toate oportunitățile de a face asta.
Cum privești apariția platformelor AI precum Suno? Este inteligența artificială un pericol sau o oportunitate pentru compozitori? Eu privesc AI ca pe un instrument cu care pot optimiza creația.
AI-ul poate fi un pericol dacă nu este reglementat, de aceea trebuie să se ia măsuri neapărat și repede. Faptul că Ai-ul generează așa repede piese s-a văzut în propria mea muncă: poți fi foarte ușor înlocuit. Pe de altă parte, poate fi și o oportunitate de a testa diverse lucruri pe piesele tale. Și eu îl mai folosesc, dar nu mă bazez pe el.
Ce rol joacă educația practică în proiecte precum Voltaj Academy? Cum pot astfel de inițiative să creeze o nouă generație de artiști informați?
Cu CLIP încercăm să ajungem la cât mai mulți tineri viitori artiști din țară și din străinătate. Voltaj Academy a fost printre primele școli de muzică care ne-au deschis porțile, considerând că este de mare folos ca toți studenții lor (inclusiv profesorii care sunt, la rândul lor, muzicieni) să știe cu ce se confruntă în 2026.
Dat fiind faptul că atenția noastră, a tuturor, s-a diminuat de când cu social media, cred că e mult mai de folos să ajungem noi la ei cu aceste informații. Fizic.
Și să stam de vorbă, să avem conversații despre ce se știe, dar mai ales ce nu se știe. Sa incercam pe cat posibil sa facem lumina si sa gasim solutii.
În viitorul apropiat, o să ajungem la cât mai multe școli și artiști.

De la primii pași pe scena muzicală românească până la implicarea în proiecte internaționale, cariera Alexei Niculae reflectă evoluția unei artiste cu viziune complexă asupra industriei muzicale. Născută la București, Alexa și-a început drumul artistic în emisiuni de televiziune, participând la concursuri precum „Școala Vedetelor” și „Megastar”, unde a demonstrat talentul său vocal și capacitatea de a se reinventa constant.
Pe lângă activitatea ei ca interpretă, Alexa este cunoscută pentru colaborările din televiziune, inclusiv ca reporter special pentru Cronica Carcotasilor sau VJ la Kiss TV, și pentru implicarea în creația piesei „Yodel It!”, care a reprezentat România la Eurovision Song Contest 2017 în Kiev, unde a obținut unul dintre cele mai bune rezultate ale țării din ultimii ani.
Mai recent, Alexa a început să se implice în probleme legate de drepturile artiștilor și metadatele muzicale într-o industrie în continuă schimbare digitală, fiind numită ambasador al programului CLIP (Creators Learn Intellectual Property), susținut de World Intellectual Property Organization (OMPI). Activitatea ei reflectă o perspectivă matură asupra echilibrului dintre artă și tehnologie, de la creație, producție și A&R până la comunicare și advocacy în cadrul conferințelor globale.
Intrebări
Cum te-a ajutat formarea în jurnalism în relația cu artiștii și în zona de comunicare publică? Cum ți-a influențat cariera ta în radio și televiziune la Kiss și la PrimaTV, unde ai colaborat cu Cronica Carcotașilor, pentru rubrica Vocea Poporului?
Perioada în care eram la facultatea de jurnalism a fost împărțită în două părți.
În paralel, participam la emisiuni muzicale, iar acolo învățam să fiu om de scenă și muzician, iar când mă duceam la școală, învățam cum funcționează televiziunea.
E adevărat că îmi doream să fiu mai mult cântăreață decât om de TV, dar viața mi-a dat șansa să învăț și în fața și în spatele camerelor de filmat.
Am întâlnit multă lume cunoscută de la care am învățat. Mulți dintre ei erau oameni pe care îi admiram de când eram mică și am și învățat că nu toate lucrurile sunt ceea ce par.

În 2026, crezi că artiștii înțeleg mai bine mecanismele media și storytelling-ul? De ce este esențial ca tinerii creatori să înțeleagă proprietatea intelectuală?
Termenul de “proprietate intelectuală” nu este cel mai atractiv pentru cei care sunt tineri și își doresc să intre în domeniul muzical. Nici pentru cei experimentați nu este, cu toate că recunosc ce înseamnă. De cele mai multe ori nu asociază acest termen tehnic cu creația în sine și nici nu prea înțeleg că totul este strict legat de cariera lor.
Nici eu nu am făcut aceste asocieri la început. Poate pentru că nu a fost nimeni acolo să îmi explice concret ce înseamnă sau cât de important este să îți protejezi și să îți înregistrezi muzica, având astfel dreptul legal asupra ei și asupra banilor veniți din utilizarea ei.
Felul în care trebuie povestite aceste lucruri tehnice poate face foarte multă diferență într-un domeniu focusat pe latura artistică.
Experiența Eurovision Song Contest 2017 a fost un moment important în cariera ta profesională. Ce a însemnat acel proiect la nivel personal?
Pentru mine a fost un moment în care am văzut cât de multe lucruri sunt posibile atunci când faci parte dintr-o piesă care are succes și ce uși poate deschide.
Am înțeles cât de important este rolul tău ca songwriter sau ca textier și câtă valoare are în contextul potrivit, mai ales în context internațional.
Participarea mea ca textier pentru piesa “Yodel it” cântată de Ilinca și Alex Florea mi-a deschis uși mari, puțin mai târziu în viață, ce-i drept, dar mi-a îndeplinit un vis pe care îl aveam de mică, și anume să reprezint România la concursul Eurovision.
A venit sub formă de writer, nu de cântăret pe scenă, dar niciodată nu e prea târziu.
Cum ai perceput mecanismele internaționale din spatele competiției Global Battle of the Bands din Londra, eveniment prezentat de tine?
Am avut șansa, pe la începuturile activității mele în TV, să merg să prezint acest eveniment de vreo două ori în Londra și să lucrez cu o echipă străină. Am fost expusă la un fel de a lucra foarte relaxat și validant. Plecând de acasă cu o mică preconcepție despre cum sunt tratați românii în străinătate la vremea aceea, m-a uimit cât de mult m-au integrat în povestea concursului și cât de frumos s-au purtat.
E una dintre cele mai frumoase experiențe trăite din carieră, recunosc.
Ce rol crezi că joacă astfel de competiții în lansarea artiștilor emergenți? Mai sunt aceste competiții relevante în era streamingului?
Cred că trebuie să fii văzut, nu doar ascultat. De la muzica pe care o cânți, la energia pe care o transmiți, la mesajul muzicii și la cât de autentic ești, toate aceste lucruri pot avea un impact extrem de mare asupra celor care te privesc. Mai ales în contextul în care sunt deja prea multe piese lansate zilnic care se pot pierde într-o grămadă de conținut.
Sunt pe principiul că nu știi niciodată cine se uită la tine , așa că trebuie să te prezinti cât poți de bine. Fie că ești pe o platformă online sau la concurs tv. Toate te pot ajuta și încă merg mână în mână, din punctul meu de vedere.
La conferința organizată de ORDA, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, ai vorbit despre drepturile creatorilor. Care sunt cele mai urgente probleme din industrie în 2026?
Am participat la un panel despre provocările cu care se confruntă artistul în prezent și am povestit despre propriile mele experiențe ca artist independent. Cu toate că am fost semnată cu o casă de discuri sau am lucrat pentru una, văd cât de greu este, în prezent, pentru un artist nou să se diferențieze într-o mare de conținut lansat zilnic.
Ca să nu mai zic, mai ales, cât de bine înțelege industria în care intră și se mișcă.
Dar totodată văd multe inițiative binevenite care vin în ajutorul creatorilor de muzică cu scopul de a-i familiariza cu absolut tot cu ce se confruntă și se vor confrunta.
O problemă urgentă ar fi conștientizarea faptului că muzica creată și urcată pe net trebuie și protejată.Trebuie să vorbim mai des despre metadate și identificatori.
Și aici ține de responsabilizarea creatorilor de orice gen muzical sau experiență.
Asta incercam sa facem prin CLIP.
Cum vezi relația dintre legislație și realitatea digitală actuală?
Legislația privind drepturile de autor este redactată într-un limbaj extrem de tehnic, plin de termeni juridici pe care doar specialiștii îi pot înțelege pe deplin.
Artiștii se concentrează pe creație, studio și concerte – nu pe cadre juridice.
De aceea, platforme precum CLIP sunt atât de valoroase. El explică, printre multe altele, și drepturile într-un limbaj prietenos, accesibil și oferă instrumente practice pentru navigarea în industrie.
Te regăsești în rolul de mesager al artiștilor independenți? Ce responsabilitate vine la pachet cu acest rol?
Sansa de a colabora cu CLIP și de a fi numită CLIP Champion a venit pe neașteptate.
Era important pentru OMPI ca mesajul campaniei CLIP să fie transmis de la creator către creatori.
Dar subiectul dreptului de autor era și ceva care mă pasiona de câțiva ani, pentru că simțeam prăpăstia dintre artiști și sistem, din cauza lipsei de informație cu care ne confruntam.
Nu de multe ori m-am regăsit în situații în care nu știam lucruri esențiale și asta pentru că nu era nimeni acolo să mi le explice. Și câți nu au fost și nu sunt ca mine în această situație.
Faptul că cei de la OMPI au venit cu această inițiativă minunată și pun la dispoziție gratis toate aceste informații ca noi să ne lămurim odată, mi se pare, sincer, un miracol.
Și acum că fac parte din echipa CLIP și am șansa să transmit mai departe atâtea informații valoroase colegilor mei muzicieni din toată lumea, este mai mult decât onorant.
Cum poate vocea unui artist/specialist precum ești tu să influențeze politicile culturale?
Chiar dacă mă regăsesc în acest rol, nu mă face neapărat un expert în copyrighting și nici nu sunt în postura de a influența, nici de a arăta cu degetul.
Acesta nu este scopul meu sau al proiectului CLIP.
Ci, pur și simplu, sunt un creator de muzică pasionat care dă mai departe în cel mai prietenos mod info despre drepturile noastre, de felul în care ne câștigăm banii din muzică, folosindu-mă de ce se regăsește pe platforma CLIP.
Totul e la vedere acum, fără filtru, fără gate-keeperi. Informația este verificată și aprobată de specialiști și organizații muzicale internaționale.
Cred că doar împreună ca comunitate muzicală putem influența politica culturală actuală și îmbunătăți industria muzicală, dar trebuie să avem și know-how-ul.
Ce înseamnă pentru tine statutul de „CLIP Champion” în cadrul programului World Intellectual Property Organization? Cum este experiența colaborării cu structuri internaționale precum United Nations și World Intellectual Property Organization?
Este o onoare să îmi reprezint țara în lume, iar colaborarea cu OMPI și Națiunile Unite îmi oferă o mai mare perspectivă asupra industriei muzicale de pretutindeni și asupra copyrightului. Ca să nu mai zic că interacționez cu superprofesioniști de peste tot și învăț o grămadă de lucruri călătorind pe la conferințe și școli de muzică.
Crezi că România este suficient reprezentată în dialogul global despre copyright? *De ce sunt metadatele atât de importante pentru artiști în era digitală?
Metadatele sunt informațiile afiliate fiecărei piese pe care noi o creăm.
Sunt importante atât timp cât intenționăm să facem ceva cu muzica creată și vrem să o lansăm.
Fie că are succes sau nu, astăzi sau peste ani de zile, ține de noi să știm aceste lucruri ca să ne scutească de o grămadă de alte probleme care pot apărea pe drum.
Această problemă urgentă nu apare doar în România. Apare peste tot in lume si asta ne dorim sa facem prin CLIP: sa aducem la cunostiinta acesti termeni,ce reprezinta si cum ne pot ajuta, printre multe altele.
Ce pierd creatorii atunci când informațiile despre autori și drepturi nu sunt corect înregistrate?
Bani, validare si timp. Dacă ești artist independent, e cu atât mai important să știi lucrurile acestea. Chiar și dacă ești semnat cu o casă de discuri ca artist sau producător muzical, tot consider că trebuie să le știi, cu toate că acolo există oameni care se pot ocupa de colectarea acestor informații.
Cum ai descrie evoluția stilistică a muzicii tale de-a lungul timpului? Ce temă revine constant în creațiile tale?
Am debutat la niste emisiuni de muzica unde testam multe genuri muzicale.
Mereu m-am văzut și am cântat cu o trupă în spate , cântând ceva mai pop cu influențe rock, dar s-a întâmplat să încerc și genul dance. Nu că voiam neapărat să cânt așa ceva, ci pentru că la vremea aceea era foarte la modă și nimeni nu voia să riște alt stil muzical mai necomercial.Deh, am mai făcut și eu mici compromisuri .
Așa că m-am pus să scriu muzică pentru mine și pentru alți artiști și am mai reușit să scot piese, dar mai mult pop.
La început am avut teme de răzbunare în dragoste, iar acum am teme de liniște și pace în iubire. Haha. Și mai vedem ce mai îmi spune inspirația pe parcurs.
Care a fost experiența ta la Liverpool Institute for Performing Arts, fondat de Paul McCartney? Crezi că România are nevoie de o instituție similară?
CLIP mi-a dat șansa să ajung în părți ale Europei unde nu îmi imaginam vreodată, iar LIPA a fost unul dintre aceste locuri. Am luat parte la masterclass dedicat elevilor din scoala despre metadate și identificatori pe care le-am prezentat alături de o avocată în copyright
Ce mi se părea ireal era că mă aflam și în fosta clasă unde studiase John Lennon și Paul McCartney când erau elevi.
În ceea ce privește România, are și ea la rândul său școli de muzică cu oameni foarte talentați, dar, din ce am observat, încă ne lipsește o bună înțelegere a industriei muzicale. Dar lucrăm în sensul acesta.
Cum vezi viitorul industriei muzicale în următorii 5 ani?
Zic eu, bine. În România avem talent cu carul și mi-ar plăcea să văd o mai bună dezvoltare în zona de artist management , cât să putem crește artiștii fără să renunțăm la ei la primul hop. E nevoie de răbdare de ambele părți (artisti și management), știu, dar nu e imposibil.
Care sunt tendințele care te preocupă cel mai mult: AI, blockchain, noi modele de monetizare?
Încerc să învăț de toate, dar să nu uităm că la final de zi sunt artist muzician și lucrurile enumerate în întrebare sunt mult prea tehnice pentru gustul meu.
Pot doar să spun că AI-ul sigur ne va preocupa pe toți în următoarea perioadă, având în vedere cât de repede se dezvoltă și generează muzică.
Tocmai de aceea , trebuie să ne protejăm piesele înainte să le aruncăm online. Nu știi niciodată de unde se poate inspira AI-ul și alții.
Cum a fost experiența de la „Alt Nivel”, un spațiu alternativ local din echipa căreia face parte și vechea ta profesoară de la Școala Vedetelor, Geanina Corondan?
Am organizat cu Geanina și colegii ei de la studioul Alt Nivel un workshop dedicat creatorilor de muzică și a fost minunat. Ca să nu mai zic că m-am bucurat enorm că în public s-au aflat și nume cunoscute și cu experiență, ceea ce arată că interesul este mare și toată lumea vrea să știe cum să își asigure un trai din creație proprie.
Iar Geanina Corondan și echipa ei au fost un mare ajutor în acest demers și îi mulțumesc pe această cale. Sper să mai facem lucruri frumoase împreună.
Cum pot artiștii români să concureze la nivel global? Vezi artiști tineri de la noi care au potențial să ajungă la nivelul Innei, Costi Ionița și Alexandrei Stan?
Dacă ai încredere în puterile tale și muncești spre a-ți îndeplini visele de a fi creator de muzică de orice fel, poți ajunge la fel de departe ca cei menționați.
Sigur mai e și o chestiune de noroc și soartă, cu care uneori nu ai cum să te lupți, chiar dacă faci totul ca la carte. Important e să “enjoy the ride” și ce va fi, va fi.
Drumul poate fi greu,demoralizant pe alocuri, dar poate fi și al naibii de frumos. Depinde de tine.
Dar nu uita să te informezi. Acum chiar avem toate oportunitățile de a face asta.
Cum privești apariția platformelor AI precum Suno? Este inteligența artificială un pericol sau o oportunitate pentru compozitori? Eu privesc AI ca pe un instrument cu care pot optimiza creația.
AI-ul poate fi un pericol dacă nu este reglementat, de aceea trebuie să se ia măsuri neapărat și repede. Faptul că Ai-ul generează așa repede piese s-a văzut în propria mea muncă: poți fi foarte ușor înlocuit. Pe de altă parte, poate fi și o oportunitate de a testa diverse lucruri pe piesele tale. Și eu îl mai folosesc, dar nu mă bazez pe el.
Ce rol joacă educația practică în proiecte precum Voltaj Academy? Cum pot astfel de inițiative să creeze o nouă generație de artiști informați?
Cu CLIP încercăm să ajungem la cât mai mulți tineri viitori artiști din țară și din străinătate. Voltaj Academy a fost printre primele școli de muzică care ne-au deschis porțile, considerând că este de mare folos ca toți studenții lor (inclusiv profesorii care sunt, la rândul lor, muzicieni) să știe cu ce se confruntă în 2026.
Dat fiind faptul că atenția noastră, a tuturor, s-a diminuat de când cu social media, cred că e mult mai de folos să ajungem noi la ei cu aceste informații. Fizic.
Și să stam de vorbă, să avem conversații despre ce se știe, dar mai ales ce nu se știe. Sa incercam pe cat posibil sa facem lumina si sa gasim solutii.
În viitorul apropiat, o să ajungem la cât mai multe școli și artiști.







