10 ani de la Colectiv: 10 supraviețuitori alături de Andrei Găluț lansează „The Memento Project”
Acum 10 ani, formația Goodbye to Gravity se pregătea să lanseze cel de-al doilea album, Mantras of War printr-un concert. Recenziile entuziaste din presa de specialitate și succesul primelor trei single-uri promiteau un disc excepțional, cu un puternic mesaj anti-corupție, cu versuri despre reziliență și curaj. După primul show, trupa urma să plece într-un turneu național și își făcea planuri să cânte și în străinătate. Orizonturile artiștilor către o carieră de succes, atât la nivel local cât și internațional, erau deschise, iar aceștia erau aproape de momentul pe care îl visaseră dintotdeauna: să schimbe lumea în bine cu muzica lor.
Acest vis a fost însă frânt chiar de răul împotriva căruia lupta Goodbye to Gravity prin artă: de corupție. Incendiul din clubul Colectiv, din data de 30 octombrie 2015, a ucis atât direct, cât și ca urmare a condițiilor precare din spitale și a ascunderii infecțiilor nosocomiale, 65 de oameni. Alți 180 au fost răniți. A fost cea mai mare tragedie a României moderne. Alex Pascu, Vlad Țelea, Mihai Alexandru și Bogdan Enache, basistul, chitariștii și toboșarul formației s-au numărat printre victime. Andrei Găluț, vocalistul trupei, a fost grav rănit. Șansele lui de supraviețuire au fost minime. Pierderile umane ireparabile au redus la tăcere muzica Goodbye to Gravity. Liniștea doliului s-a așternut peste familiile celor uciși, peste suferințele răniților și peste creația trupei. Povestea unei formații metal dornice contribuie la evoluția României părea să se fi încheiat pentru totdeauna.
Dar forța muzicii Goodbye to Gravity nu a fost nimicită de flăcări. „The day we give in is the day we die” s-a transformat dintr-un vers al unui single underground într-un slogan anti-corupție, iar piesele trupei au înviat din cenușă ca imnuri ale unei generații care s-a săturat de disfuncționalitățile ucigașe ale României. Acum, creația GTG este mai actuală ca niciodată căci tragediile n-au încetat să se petreacă odată cu incendiul din club. Dimpotrivă, s-au succedat an după an, cumplite și evitabile, scoțând în evidență nevoia uriașă de schimbare a României.
La 10 ani de la incendiul din clubul Colectiv, ca un simbol al rezilienței în fața suferințelor provocate de corupție, Andrei Găluț, alături de 10 supraviețuitori muzicieni, lansează The Memento Project, un proiect caritabil dedicat omagierii victimelor tragediilor care au marcat România în ultimul deceniu. Este vorba despre înregistrarea în formă acustică și reorchestrată a două dintre melodiile emblematice ale Goodbye to Gravity, The Day We Die și The Cage, prezentate sub forma unui videoclip cu filmări din studio. Componența proiectului reunește nume celebre din undergroundul românesc și este următoarea:
The Day We Die: Cristian Răducanu (Bucium) la tobe, Vlad Bușcă (L.O.S.T.) la bas, Cosmin Lupu la chitară și voce, Mircea Becherescu la chitară, Mihai Grecea la chitară, Alex Penescu la pian, Costin Dumitrache la mellotron, Mihai Balabaș (Bucium) la vioară și Andrei Găluț (Goodbye to Gravity) la voce & chitară.
The Cage: Pavlos Popovici (The Longest Heartbreak) la tobe, Andrei Zamfir la bas, Cosmin Lupu la chitară & voce, Mircea Becherescu la chitară, Mihai Grecea la chitară, Costin Dumitrache la chitară și Andrei Găluț (Goodbye to Gravity) la voce & chitară.
Melodiile au fost înregistrate la studioul lui Mihai Grecea, El Studió, unde a fost filmat și videoclipul. De mixingul cântecelor s-a ocupat Dan Georgescu, iar masteringul a fost realizat de Costin Dumitrache la Constantine Mastering.
The Memento Project reprezintă prima apariție publică a solistului Andrei Găluț după 10 ani de absența de pe scena muzicală, din cauza tratamentelor medicale, traumelor suferite și a operațiilor de reconstrucție, la care este nevoit în continuare să se supună. Artistul explică motivația demersului comemorativ într-un mesaj cuprinzător:
„Cele două piese reprezintă ambele albume ale formației. The Cage a fost single-ul pentru care am realizat, în 2012, primul nostru videoclip artistic, iar The Day We Die este piesa care a devenit emblematică în mișcările civice anti-corupție din țară. Am văzut versurile ei scrise pe pancarte și pe mașini, brodate pe haine și purtate în sufletele oamenilor care își doresc schimbarea în bine a României. Am început să lucrez la aceste variante ale melodiilor ca parte a procesului meu de recuperare, încă de pe patul de spital. M-am folosit de chitară atât ca sprijin în procedurile medicale dureroase de recăpătare a mobilității mâinilor și brațelor cât și ca suport psihic în anii tulburi și extrem de grei, care au urmat incendiului.
Proiectul pieselor Goodbye to Gravity reorchestrate în manieră acustică a debutat cu Back to Life – Acoustic Reprise, lansată în 2014 printr-un videoclip pe Youtube. Ulterior, am observat că oamenii au transformat-o într-un un simbol dulce-amar al bucuriei descoperirii laturii mai melodioase a muzicii noastre, dar și al regretului că nu au făcut asta mai devreme, înainte de tragedie. Această perspectivă m-a inspirat și m-a determinat să pun în acțiune mesajul de reziliență al versurilor pe care le-am scris pentru Goodbye to Gravity. Mereu i-am încurajat pe ascultători să nu se dea bătuți. Mi-am asumat acest îndemn și am decis să fac tot ce ține de mine ca muzica noastră să meargă înainte. Așa că, în vara acestui an, când Mihai Grecea m-a invitat să văd noul lui studio, am luat chitara cu mine. Încă de la prima vizită am început să înregistrăm ideile care se regăsesc în acest proiect. Ele au fost îmbogățite și orchestrate alături de ceilalți 10 supraviețuitori muzicieni, cărora țin să le mulțumesc și pe această cale pentru curajul de-a accepta o astfel e colaborare. Știu că a fost un proiect aproape imposibil, având în vedere că nu suntem o trupă închegată și nici nu mai lucrasem împreună. Însă, în ciuda tuturor provocărilor, am reușit să dăm pieselor această formă unică. Sunt sigur că pasiunea pe care am pus-o în demers și însemnătatea uriașă pe care o are pentru noi vor ajunge la ascultători și vor rezona cu ei, indiferent că ne cunosc povestea sau abia acum o află. Ideea numelui de Memento mi s-a părut potrivită pentru acest proiect muzical, care vine să marcheze punctul comemorativ de 10 ani. Cred că oamenii trebuie să-și amintească ce ni s-a întâmplat și sper ca acest omagiu să-i inspire să aducă partea lor de bine în lume. Doar împreună putem să lăsăm acest loc mai frumos, mai sigur și mai cinstit decât l-am moștenit.”
Acum 10 ani, formația Goodbye to Gravity se pregătea să lanseze cel de-al doilea album, Mantras of War printr-un concert. Recenziile entuziaste din presa de specialitate și succesul primelor trei single-uri promiteau un disc excepțional, cu un puternic mesaj anti-corupție, cu versuri despre reziliență și curaj. După primul show, trupa urma să plece într-un turneu național și își făcea planuri să cânte și în străinătate. Orizonturile artiștilor către o carieră de succes, atât la nivel local cât și internațional, erau deschise, iar aceștia erau aproape de momentul pe care îl visaseră dintotdeauna: să schimbe lumea în bine cu muzica lor.
Acest vis a fost însă frânt chiar de răul împotriva căruia lupta Goodbye to Gravity prin artă: de corupție. Incendiul din clubul Colectiv, din data de 30 octombrie 2015, a ucis atât direct, cât și ca urmare a condițiilor precare din spitale și a ascunderii infecțiilor nosocomiale, 65 de oameni. Alți 180 au fost răniți. A fost cea mai mare tragedie a României moderne. Alex Pascu, Vlad Țelea, Mihai Alexandru și Bogdan Enache, basistul, chitariștii și toboșarul formației s-au numărat printre victime. Andrei Găluț, vocalistul trupei, a fost grav rănit. Șansele lui de supraviețuire au fost minime. Pierderile umane ireparabile au redus la tăcere muzica Goodbye to Gravity. Liniștea doliului s-a așternut peste familiile celor uciși, peste suferințele răniților și peste creația trupei. Povestea unei formații metal dornice contribuie la evoluția României părea să se fi încheiat pentru totdeauna.
Dar forța muzicii Goodbye to Gravity nu a fost nimicită de flăcări. „The day we give in is the day we die” s-a transformat dintr-un vers al unui single underground într-un slogan anti-corupție, iar piesele trupei au înviat din cenușă ca imnuri ale unei generații care s-a săturat de disfuncționalitățile ucigașe ale României. Acum, creația GTG este mai actuală ca niciodată căci tragediile n-au încetat să se petreacă odată cu incendiul din club. Dimpotrivă, s-au succedat an după an, cumplite și evitabile, scoțând în evidență nevoia uriașă de schimbare a României.
La 10 ani de la incendiul din clubul Colectiv, ca un simbol al rezilienței în fața suferințelor provocate de corupție, Andrei Găluț, alături de 10 supraviețuitori muzicieni, lansează The Memento Project, un proiect caritabil dedicat omagierii victimelor tragediilor care au marcat România în ultimul deceniu. Este vorba despre înregistrarea în formă acustică și reorchestrată a două dintre melodiile emblematice ale Goodbye to Gravity, The Day We Die și The Cage, prezentate sub forma unui videoclip cu filmări din studio. Componența proiectului reunește nume celebre din undergroundul românesc și este următoarea:
The Day We Die: Cristian Răducanu (Bucium) la tobe, Vlad Bușcă (L.O.S.T.) la bas, Cosmin Lupu la chitară și voce, Mircea Becherescu la chitară, Mihai Grecea la chitară, Alex Penescu la pian, Costin Dumitrache la mellotron, Mihai Balabaș (Bucium) la vioară și Andrei Găluț (Goodbye to Gravity) la voce & chitară.
The Cage: Pavlos Popovici (The Longest Heartbreak) la tobe, Andrei Zamfir la bas, Cosmin Lupu la chitară & voce, Mircea Becherescu la chitară, Mihai Grecea la chitară, Costin Dumitrache la chitară și Andrei Găluț (Goodbye to Gravity) la voce & chitară.
Melodiile au fost înregistrate la studioul lui Mihai Grecea, El Studió, unde a fost filmat și videoclipul. De mixingul cântecelor s-a ocupat Dan Georgescu, iar masteringul a fost realizat de Costin Dumitrache la Constantine Mastering.
The Memento Project reprezintă prima apariție publică a solistului Andrei Găluț după 10 ani de absența de pe scena muzicală, din cauza tratamentelor medicale, traumelor suferite și a operațiilor de reconstrucție, la care este nevoit în continuare să se supună. Artistul explică motivația demersului comemorativ într-un mesaj cuprinzător:
„Cele două piese reprezintă ambele albume ale formației. The Cage a fost single-ul pentru care am realizat, în 2012, primul nostru videoclip artistic, iar The Day We Die este piesa care a devenit emblematică în mișcările civice anti-corupție din țară. Am văzut versurile ei scrise pe pancarte și pe mașini, brodate pe haine și purtate în sufletele oamenilor care își doresc schimbarea în bine a României. Am început să lucrez la aceste variante ale melodiilor ca parte a procesului meu de recuperare, încă de pe patul de spital. M-am folosit de chitară atât ca sprijin în procedurile medicale dureroase de recăpătare a mobilității mâinilor și brațelor cât și ca suport psihic în anii tulburi și extrem de grei, care au urmat incendiului.
Proiectul pieselor Goodbye to Gravity reorchestrate în manieră acustică a debutat cu Back to Life – Acoustic Reprise, lansată în 2014 printr-un videoclip pe Youtube. Ulterior, am observat că oamenii au transformat-o într-un un simbol dulce-amar al bucuriei descoperirii laturii mai melodioase a muzicii noastre, dar și al regretului că nu au făcut asta mai devreme, înainte de tragedie. Această perspectivă m-a inspirat și m-a determinat să pun în acțiune mesajul de reziliență al versurilor pe care le-am scris pentru Goodbye to Gravity. Mereu i-am încurajat pe ascultători să nu se dea bătuți. Mi-am asumat acest îndemn și am decis să fac tot ce ține de mine ca muzica noastră să meargă înainte. Așa că, în vara acestui an, când Mihai Grecea m-a invitat să văd noul lui studio, am luat chitara cu mine. Încă de la prima vizită am început să înregistrăm ideile care se regăsesc în acest proiect. Ele au fost îmbogățite și orchestrate alături de ceilalți 10 supraviețuitori muzicieni, cărora țin să le mulțumesc și pe această cale pentru curajul de-a accepta o astfel e colaborare. Știu că a fost un proiect aproape imposibil, având în vedere că nu suntem o trupă închegată și nici nu mai lucrasem împreună. Însă, în ciuda tuturor provocărilor, am reușit să dăm pieselor această formă unică. Sunt sigur că pasiunea pe care am pus-o în demers și însemnătatea uriașă pe care o are pentru noi vor ajunge la ascultători și vor rezona cu ei, indiferent că ne cunosc povestea sau abia acum o află. Ideea numelui de Memento mi s-a părut potrivită pentru acest proiect muzical, care vine să marcheze punctul comemorativ de 10 ani. Cred că oamenii trebuie să-și amintească ce ni s-a întâmplat și sper ca acest omagiu să-i inspire să aducă partea lor de bine în lume. Doar împreună putem să lăsăm acest loc mai frumos, mai sigur și mai cinstit decât l-am moștenit.”
