Viitorul (im)previzibil: cancerul la sân

Auzim (prea) frecvent despre acest diagnostic. Chiar și direct de la vedete care luptă cu boala, precum Julia Louis-Dreyfus. Însă, specialiștii spun că diagnosticul care sperie și care pare venit de nicăieri, cancerul la sân poate fi prevenit.

„Există prevenție în cancerul de sân. Prevenția presupune a merge regulat la un control de rutină, fără a avea neapărat o simptomatologie specifică. Este foarte important să depistezi boala în stadii foarte incipiente, uneori chiar fără expresie clinică, situație în care este perfect curabilă. Totodată este singura metodă prin care se poate preîntâmpina un diagnostic de cancer invaziv. Mortalitatea generală prin cancerul de sân a scăzut în ultimii 20 de ani datorită măsurilor de prevenție și a terapiilor moderne administrate, chiar în stadii incipiente, cu aproximativ 71% față de anii precedenți”, explică doctor Brândușa Aldea, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie, cu competență în Ginecologie oncologică, în cadrul Institutului Oncologic București și membru al echipei medicale a Centrului Medical de Excelență Renașterea.

Ce trebuie să faci mai întâi?

Primul și, poate, cel mai important pas este să îți faci o programare pentru un control imagistic al sânului o dată la 6 luni, putând alterna mamografia și ecografia, astfel încât să existe o mamografie anuală la pacientele care au peste 40 ani. Până la acestă vârstă, investigațiile se fac strict ecografic sau la indicația medicului specialist.

Diagnosticul de cancer mamar se pune de către medicul anatomopatolog, în urma examinării țesutului obținut prin puncție-biopsie sau excizie chirurgicală. După confirmarea diagnosticului, trebuie să te adresezi medicului oncolog de teritoriu iar acesta va indica o comisie terapeutică, formată din medic chirurg, chimioterapeut și radioterapeut, echipă care va decide tratamentul ulterior, în funcție de tipul de cancer și de stadiul bolii.

Deși la modul general se numește cancer de sân, există mai multe patologii mamare iar acestea pot fi depistate cu ajutorul examenului clinic, completat de: ecografia mamară, mamografia cu sau fără tomosinteză, RMN-ul mamar, care nu este o procedură de rutină, dar poate fi luată în considerare în cazul în care există incertitudini privind diagnosticul.

Ar fi mai simplu să alegi chirurgia preventivă sau profilactică? Nu neapărat. „Prin mastectomie profilactică se poate reduce riscul de apariție al bolii cu până la 90% sau chiar mai mult, dar niciodată nu poate fi exclus în totalitate. Acest lucru se explică prin faptul că nu se pot extirpa chirurgical în complet toate celulele sânului, nici chiar în timpul mastectomiilor totale, iar din aceste celule restante se pot dezvolta, într-un timp ulterior, cancere mamare.”, explică doctor Adrian Hanna, Medic primar chirurg, Doctor în Științe medicale, Director Medical al Spitalului Sfânta Maria din București și membru al echipei medicale a Centrului Medical de Excelență Renașterea.

Un calcul, mai multe variante

Chiar dacă trăim cu teama unui viitor incert, cancerul nu este considerat o urgență medicală, iar specialiștii recomandă ca deciziile să nu fie luate în pripă, fără a înțelege complet sensul tratamentului, opțiunile și consecințele. „Într-adevăr, existența unui cancer la unul dintre sâni crește riscul pentru un al doilea cancer, dar acest risc este de obicei supraestimat. Un alt aspect de care trebuie ținut seama este că, după mastectomia bilaterală se poate pierde simetria sânilor, chiar dacă este urmată de o reconstrucție imediată. Înainte de a lua o decizie legată de această intervenție este obligatorie consilierea, evaluarea multidisciplinară prin comisia oncologică, eventual chiar solicitarea unei a doua opinii medicale, pentru a putea stabili cât mai exact raportul dintre risc și beneficiu.”, spune doctor Adrian Hanna. „Ideea de a obține o a doua opinie poate părea copleșitoare la început, mai ales când tocmai pacienta a fost diagnosticată cu cancer de sân. Pacientei îi poate lua timp și efort pentru a găsi un al doilea medic sau echipă medicală, iar în această situație, părerea mea este că un rol determinant îl poate avea navigatorul de pacienți, care poate orienta și ajuta mult mai bine pacienta. De asemenea, unele paciente se simt jenate să-i spună medicului inițial că doresc a doua părere medicală, deși medicul este obligat, conform legii, să înștiințeze pacienta că are dreptul la o a doua opinie medicală.”, completează acesta.

Ce opțiuni ai?

Riscul pentru cancer de sân crește cu vârsta. Cele mai multe cancere sunt diagnosticate după vârsta de 50 de ani. Și, din punct de vedere statistic, la nivel global, cancerul de sân rămâne principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor. Însă, deși rata de incidență a cancerului de sân a crescut în ultimul deceniu, ratele de deces au scăzut ori s-au stabilizat, datorită diagnosticului precoce și a tratamentului mai eficient.

„Tratamentul cancerului de sân este multimodal și ține cont de stadiul cancerului, tipul histopatologic și imunohistochimie. Pentru cancerele aflate în stadiul curabil, metodele de tratament complementare sunt asociate chirurgiei, în diverse secvențe terapeutice și includ chimioterapia, radioterapia, imunoterapia, hormonoterapia, și au rolul de a crește șansele de vindecare. După tratamentul chirugical de primă intenție, comisia oncologică va decide continuarea tratamentului: chimioterapic, radioterapic, hormonal, etc”, explică medicul Adrian Hanna.

După încheierea terapiei, pacienta va fi monitorizată prin controale periodice la 3, ulterior 6 luni, de către medicul curant.

Viața după cancer

Reconstrucția sânului după operațiile de mastectomie se poate face imediat, după câteva luni sau chiar ani după operația primară. Și se poate realiza cu țesut autolog (lambou propriu musculo-cutanat) sau cu implanturi mamare prostetice (silicon, gel).

„Rezultatele estetice, consecințele psihosociale și costurile reconstrucției sunt mai bune în cazul reconstrucției mamare imediate, dar riscul complicațiilor chirurgicale sunt mai reduse în cazul reconstrucției tardive. Chiar dacă reconstrucția imediată este sigură din punct de vedere oncologic și are certe avantaje estetice, mai puțin de un sfert din paciente optează pentru reconstrucția imediată. Radioterapia înainte sau după mastectomie poate avea un impact negativ asupra reconstrucției mamare și reprezintă un factor important de care trebuie ținut seama în luarea deciziei asupra momentului reconstrucției. ”, spune medicul Adrian Hanna.

Dincolo de dorința pacientei, decizia de a practica reconstrucția depinde de mai mulți factori: stadiul cancerului de sân, statusul medical general al pacientei și terapiile asociate (radioterapia).

Așa arată, foarte pe scurt, cancerul de sân, cu pașii și terapiile indicate. Indiferent în ce moment al vieții ești, dacă acest diagnostic a trecut măcar o singură dată pe lângă urechile tale, fie că a fost vorba de cineva drag sau de o cunoștință trebuie să știi că dincolo de aceste cuvinte există o luptă pentru care pacienta afectată de cancerul de sân are acum arme.

Veriga (lipsă) dintre pacient și medic

Deși în spitalele de stat din România nu există navigatorul de pacienți, rolul său este unul cu un impact emoțional foarte puternic pentru că acesta este cel care transformă limbajul medical în unul pe înțelesul tuturor și care ajută pacientul să urmeze pașii mai clar și cu mai multă încredere în tot procesul de vindecare. „La navigare vin pacienți de toate felurile! În faza de suspiciune imagistică, biopsiați cu rezultat histopatologic concludent sau fals negativ, în timpul tratamentului sau în perioada de monitorizare. Toți au aceeași nevoie: să înțeleagă și să-și asume. Uneori, oamenii se simt presați de repetarea cuvântului „cancer”, de timpul limitat al medicului (nu din rea voință), de limbajul pe care nu-l înțeleg. Aici intervine navigatorul de pacienți care, răspunzând acestei mari nevoi de a înțelege ce se întâmplă, îl motivează pe pacient să lupte pentru viața lui, să își dorească să facă tratament, practic îl responsabilizează. Pacientul înțelege și astfel se creează o echipă”, explică Victoria Asanache, navigator de pacienți oncologici (amazonia-navigators.ro).

Foto: Hepta.

Articol publicat în revista A List Magazine (28).