Știința la feminin: Anca Jurj

Cum vă sună proiecte care pot ajuta la abordări terapeutice personalizate în cazul cancerului de sân rezistent la tratament, soluții pentru protecția mediului, noi tipuri de memorie pentru stocarea datelor, soluții pentru trecerea de la combustibilii fosili la surse de energie regenerabilă? Știm, poate unele sunt un pic… SF. Dar, de fapt, au efecte și în viața noastră de zi cu zi. Am stat de vobă cu Anca Jurj, una dintre cele patru cercetătoare din România care au fost desemnate câștigătoarele celei de-a XII-a ediții a competiției L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință” *.

„Prima persoană care mi-a vorbit despre cercetarea medicală a fost mama. Mi-a descris cercetarea ca fiind un univers profund, plin de mister, încărcat cu întrebări care așteaptă un răspuns”, spune Anca Jurj, cercetător științific grad III, Centrul de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca.

Care este proiectul de cercetare pe care îl veți dezvolta cu ajutorul bursei private L’Oréal – UNESCO?

Proiectul de cercetare propus în cadrul acestei compeții se numește „Profilul microARN-urilor exozomale implicate în descifrarea mecanismelor de rezistență la terapie în cancerul de sân triplu negativ” și se concentrează pe contracararea mecanismelor de rezistență la terapie a cancerului de sân triplu negativ. În mod specific, voi încerca să evidențiez modificările proceselor biologice care stau la baza activării mecanismelor de rezistență la terapie. Mai mult, doresc să duc aceste informații în context clinic, pentru a putea crește rata de supraviețuire a pacientelor diagnosticate cu această malignitate.

Pe înțelesul oricărei persoane care ne citește și nu știe mare lucru despre știință, puteți să ne spuneți, în termeni obișnuiți, ce va îmbunătăți, ce va schimba rezultatul cercetării dvs.? Sau ce sperați să aducă mai bun în viața umanității?

Scopul proiectului este identificarea moleculelor încărcate cu informație genetică ce pot duce la depistarea rezistenței la terapie a cancerului de sân triplu negativ, într-un stadiu incipient al dezvoltării acestei rezistențe. Prin identificarea acestor molecule pot descoperi din timp dezvoltarea rezistenței la terapie și, astfel, să sugerez din vreme modificarea liniei terapeutice.

Despre dvs: care a fost primul moment (adolescență, copilărie) în care ați știut că vreți să lucrați ca cercetător? Vă mai aduceți aminte care a fost primul „experiment”, prima „cercetare”? Cum ați evoluat, pe parcurs, de la acel moment?

Prima persoană care mi-a vorbit despre cercetarea medicală a fost mama. Mi-a descris cercetarea ca fiind un univers profund, plin de mister, încărcat cu întrebări care așteaptă un răspuns. Am urmat cursurile Facultății de Chimie și Inginerie Chimică, Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, unde am realizat primele experimente chimice. În anul doi de master, am obținut un post de voluntariat la Institutul Oncologic „Dr. Ion Chiricuță”, Cluj-Napoca, unde, sub îndrumarea d-nei Dr. Olga Sorițău, am aprofundat bazele biologiei celulare, precum și principalele tehnici de laborator. În cadrul acestui voluntariat am realizat experimente in vitro pe linii celulare tumorale pentru a identifica noi compuși terapeutici. Acest voluntariat m-a motivat să urmez calea cercetării oncologice. Am obținut un post în cadrul Centrului de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională, al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, sub conducerea d-nei Prof. Dr. Ioana Neagoe, unde am acumulat experiență în domeniul cercetării fundamentale și translaționale, am participat la conferințe naționale și internaționale și la stagii de perfecționare în străinătate.

Mulți oameni cred că e rigid și strict și uneori… plicticos să lucrezi într-un laborator. Cum le demontați această opinie? Sunt sigură că există și o parte amuzantă și incitantă a muncii în laborator. Cum arată o zi fericită și veselă în laborator?

Înțeleg de ce unii oameni au această părere despre munca în laborator. Dar țin să îi contrazic. Laboratorul înseamnă creativitate, motivație, dorința de a dezvolta ceva nou care să aducă un plus omenirii. Cel mai minunat lucru este înțelegerea „celulei”. De ce? Deoarece celula ne oferă un univers plin de informații despre noi, despre oameni. Pentru a putea identifica aceste informații, trebuie să cercetăm. Pentru a putea cerceta, este nevoie de creativitatea de a găsi soluții noi la fiecare pas. Din punctul meu de vedere, o zi fericită în laborator este acea zi în care obțin rezultate satisfăcătoare, care știu că vor avea un impact pozitiv asupra altor persoane.

Într-un ton mai serios, mie personal mi s-a părut că în România post-decembristă cercetarea științifică a fost… Cenușăreasă. Lumea s-a axat pe comerț, pe entertainement, IT, au venit bani puțini pentru cercetare. În ultimii ani însă apar tot mai multe proiecte de cercetare. Ce s-a făcut bun, ce a lipsit din această lume științifică în ultimii 5 ani, să spunem? 

Da, într-adevăr, bugetul oferit cercetării a fost destul de limitat în ultimii ani. Chiar și așa, există mulți tineri cercetători, motivați de domeniul lor de activitate, care depun proiecte pentru a obține finanțare, atât la nivel național, cât și internațional. Totodată, colaborările internaționale cu centre, instituții, universități de prestigiu ajută la creșterea vizibilității instituților din România, care au început să atragă noi finanțări de bază în cercetarea biomedicală.

Care credeți că sunt trei cele mai importante domenii în care ar fi necesar să se investească bani în România?

Având în vedere că lucrez în cercetarea oncologică, am tendința să mă gândesc că acesta este domeniul în care este necesar să se investească mai mult. Însă, trebuie ținut minte că sunt multe alte domenii care ar beneficia de fonduri suplimentare și care ar aduce lucruri bune oamenilor.

Ce sfat i-ați da unei tinere care visează să își facă o carieră în știință?

Cercetarea este un domeniu minunat, care merită descoperit de tinerele speranțe. Motivația, încrederea în sine, dorința de a cunoaște, perseverența sunt câteva puncte care ar trebui să ghideze o tânără cercetătoare. Sfatul meu ar fi: „Ai încredere în tine. Urmează-ți visul, nu te da bătută”.

Avem nevoie de știință în viața noastră pentru că…

Viața pe care o avem acum se datorează evoluției științei de-a lungul timpului. Diverse lucruri cu care ne-am obișnuit, cum ar fi o speranță de viață bună sau comunicațiile internaționale, nu erau la acest nivel acum câțiva zeci de ani. Sunt sigură că multe aspecte ale vieții noastre vor continua să se îmbunătățească datorită științei.

CV-ul dvs. profesional și personal, rezumat într-o singură frază, ar arăta așa…

Anca este o persoană dedicată celor apropiați și muncii asidue.

Femeia de știință care v-a impresionat… Marie Curie.

Ați fi vrut să fi descoperit… mecanismele principale de rezistență la terapie.

Dacă ați avea puterea lui Superman (Superwoman), ce-ați schimba în primul minut? Combaterea cancerului de sân triplu negativ.

Talentul ascuns este… răbdarea cu persoanele dragi.

Cartea cea mai captivantă despre știință pe care ați recomanda-o ar fi… The emperor of all maladies.

Text de Alina Aliman.

Foto: arhiva personală.

* Bursele L’Oréal – UNESCO „For Women in Science” se acordă anual la nivel național sau regional, în ceremonii organizate în 117 țări. 275 de tinere cu contribuții majore în domeniul științific, beneficiază în fiecare an de programe de bursă naționale sau regionale. Dintre acestea, cele mai promițătoare 15 femei de știință sunt selectate în cadrul programului Internațional Rising Talents. Anual, cinci femei de știință primesc premiul L’Oréal – UNESCO For Women in Science Award.