A List Magazine ∙ March 11, 2022 ∙ 7 min read

Războiul din Ucraina nu se oprește la granițele țării și, așa cum putem vedea de două săptămâni, românii au dat dovadă de o mobilizare impresionantă în încercarea de a ajuta refugiații din țara vecină. Ana Benali, psihoterapeut şi consilier psihologic, avertizează că trauma este resimțită de fiecare dintre noi, iar solidaritatea pe care românii o arată este un mod prin care încercăm să dovedim și să ne dovedim că răul nu poate învinge.

Războiul din Ucraina vine după o perioadă lungă de pandemie, care ne-a “consumat” resurse psihologice și nu am avut suficient răgaz ca să ne liniștim trăirile. Totodată, știrile activează în noi trăirea de nedreptate și furia, dar și aceste emoții sunt trăite în mod particular de fiecare dintre noi, în funcție de experiența de viață, e de părere specialistul.

Războiul este o traumă complexă, o traumă a comunității. Fie că suntem prinși în mijlocul lui, fie că asistăm neputincioși la el, în timp ce rudele și prietenii ne sunt prinși acolo, este o traumă colectivă. Totodată, cred că solidaritatea de care românii dau dovadă de două săptămâni ne ajută pe noi, cei care nu suntem implicați direct în război, să simțim că putem avea o contribuție în viața victimelor și astfel să ne reducem propriile trăiri de nedreptate și neputință. Fie că este vorba despre victimele directe, fie că este vorba despre martorii acestui război, toți am fost cumva atinși de aceste evenimente în trăiri profund umane precum neputința, nedreptatea sau frica. Acțiunile de solidaritate ne dau trăirea că răul poate fi contrabalansat de bine, că acolo unde există agresori, există și salvatori, nu doar victime”, explică aceasta.

Totodată, specialistul atrage atenția asupra faptului că știrile ne fac să ne simțim mai mult parte din acest război și, drept urmare, și trăirile noastre pot fi mai intense. În funcție de particularitățile noastre de personalitate, vom fi mai mult sau mai puțin anxioși, dar în mod sigur vom avea anxietate cu privire la viitor. Anxietatea anticipatorie este mai puternică decât anxietatea din momentul confruntării cu evenimentul și tocmai această anxietate anticipatorie ne poate face să punem la punct planuri concrete de acțiune în cazul în care pericolul ajunge la noi, adică în situația în care am putea intra în război sau am fi impactati de un atac nuclear. ”Sugestia noastră este aceea de a urmări știrile, dar nu în mod continuu, ci periodic. De asemenea, este important ca sursa să fie una de încredere, care să prezinte evenimente reale într-un mod obiectiv. Totodată, sugerăm să fie păstrate rutinele de până acum și contactul social, ca să ne putem ventila emoțiile”, a adaugat psihoterapeutul.

Este foarte important de observat că un război afectează oamenii în nevoile lor primare: nevoia de adăpost, de hrană, de căldură și acest lucru înseamnă o destabilizare a persoanei. Nevoile de siguranță și de protecție sunt, de asemenea, atinse de război. Prin urmare, toate emoțiile asociate acestui eveniment sunt legitime, reale și fiecare persoana găsește propriile mecanisme de coping. Întrucât războiul este o experiență traumatică întinsă pe o durată de timp, consecințele lui pe termen lung sunt: tulburări ale atenției sau conștiinței de sine, modificarea percepției de sine, dificultăți relaționale, somatizare și alterarea sistemului de credințe.

Există anumite faze ale procesului traumatic, pe care cei implicați le traversează, astfel că reacțiile lor pot fi diferite, de la o persoană la cealaltă, iar uneori chiar de neînțeles pentru cei din jur. ”Cu siguranță, persoanele prinse în mijlocul unui război au anumite trăiri și reacții. Printre cele mai semnificative emoții, menționăm neputința de a găsi soluții, durerea, frica intensă și vulnerabilitatea. Toate aceste trăiri capătă, în cazul unui război, o intensitate traumatică. O traumă precum cea a unui război implică o “ruptură” în psihicul persoanei tocmai din cauza acestei discrepanțe dintre împrejurările agresive și posibilitățile personale, și conduce la o deteriorare de lungă durată a vitalității persoanei, a identității sale și a capacităților de autoreglare de care dispune”, declară Ana Benali.

”Atât militarii, cât și civilii sunt oameni care trăiesc la fel aceste emoții, chiar dacă au comportamente diferite”

Gradul de afectare al copiilor, în special al celor mici, este influențat în mare măsură de modul în care părinții lor își gestionează trăirile și acțiunile. Comportamentele anxioase sau panica ajung la copii nemijlocit, iar aceștia pot avea, la rândul lor, comportamente anxioase, plâns facil sau coșmaruri, consideră specialistul. Este greu pentru un copil să știe că tatăl sau bunicul rămân în țară pentru a lupta într-un război, mai ales că după vârsta de 4-5 ani copiii înțeleg fenomenul morții. Este foarte important cum le prezentăm copiilor informațiile legate de război și cum le interpretam noi înșine, ca filtru al realității lor”, accentuează Ana Benali. În ceea ce privește adolescenții, aceștia retrăiesc viziunea părinților, dar trec și prin filtrul gândirii lor și se raportează la sursele proprii de informare. Pentru ei, este important să existe un cadru deschis înspre discuții cu părintele și un cadru de securitate, în care să poată să își exprime temerile și emoțiile.

De partea cealaltă, adultii trăiesc emoțiile în funcție de structura lor psihică, de experiențele de viață și de gradul de reziliență pe care îl au, astfel că pot fi mai ancorati în acțiune și în realitate sau mai puțin centrată pe soluții și resurse. Bătrânii, în schimb, pentru că sunt la o vârsta la care gradul de putință este redus și flexibilitatea de a face schimbări este mai scăzută, pot trăi multă neputință și frică, dar posibil și un anumit grad de resemnare pentru sine și teama pentru cei mai tineri din familie. Acesta din urmă va fi un rezultat al modului în care au perceput că și-au trăit viața: dacă etapa de viață în care se află vine cu împăcarea că au trăit suficient de bine, atunci exista mai multe șanse să trăiască resemnați aceasta experientă. Desigur, este posibil ca o parte dintre persoanele în vârstă să mai fi traversat o experiență similară, de confruntări armate, și să trăiască acest eveniment în funcție de modul în care a fost gestionată cea anterioară.

Mai mult, specialistul atrage atenția asupra faptului că un război traumatizează deopotrivă victimele (civili sau militari ai țării invadate), cât și agresorii (în acest caz, militarii care fac parte din armata atacatoare). ”Războiul pune față în față viața și moartea, putința și neputința, frica și furia și, până la urmă, atât militarii, cât și civilii sunt oameni care trăiesc la fel aceste emoții, chiar dacă au comportamente diferite. În ambele cazuri cred că pot apărea simțul datoriei și nevoia de siguranță, alături de necesitatea împlinirii nevoilor primare”, explică Benali. Totodată, este afectat nivelul de energie al civililor și militarilor. Astfel, în cazul victimelor, există trăiri emoționale intense, ca furia sau frica, și neputința de a opri răul care se întâmplă. Agresorii, respectiv militarii din armata atacatoare, simt și ei neputința de a repara răul făcut, sentimentul de vină și rușine.

Related Posts

Sharon Stone povestește că pierdut nouă sarcini de-a lungul vieții

Sharon Stone (64 de ani) face consfesiuni dureroase despre cele nouă sarcini pe care le-a pierdut de-a lungul…

Rupert Murdoch, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, divorțează de Jerry Hall

Nu există vârstă limită pentru mariaj sau pentru divorț, iar acest lucru e demonstrat cel mai bine Rupert…

Primul tablou oficial cu Ducii de Cambridge, Prințul William și Kate Middleton

Ducii de Cambridge, Prințul William și Kate Middleton, au parte începând de acum de un tablou oficial, făcut…

Irina Rimes lansează noul album, intitulat „Acasă”

Irina Rimes lansează cel de-al patrulea album „Acasă”, compus într-un drum de redescoperire al artistei, care a călătorit…

Alist Bazar. Noutățile săptămânii

Ca în fiecare săptămână, vă ținem la curent cu lansările și noutățile din toate domeniile. Top Line a…

INNA prezintă single-ul ”Magical Love”

După ce a cucerit topurile muzicale din Europa cu hitul „Up”, regina muzicii dance, INNA, revine cu un…

Barack și Michelle Obama – onorariu de aproximativ 20 de milioane de dolari pentru un podcast

Barack și Michelle Obama au încheiat un contract de 20 de milioane de dolari pentru un podcast de…

Cum să ne amenajăm apartamenul? Irina Pătășanu (arhitect) ne arată un ghid în 7 pași

Vara este perioada în care alegem cel mai des să dăm un alt aer locuinței, să mai schimbăm…

Așa mamă, așa fiu – Aurélien Enthoven calcă pe urmele celebrei lui mame, Carla Bruni

Aurélien Enthoven (21 de ani) este fiul Carlei Bruni, fosta primă doamnă a Franței și model de succes….

Anca Alungulesei: “Sportul poate bloca procesul de slăbire! Mintea te îngrașă, mintea te slăbește”

Anca Alungulesei, terapeut în nutriție și creatoarea Psiho-Dietei, proces integrativ de slăbit, cu rezultate pe viață, explică felul…