La psiholog: Ce contează când vrei să rămâi conectat cu lumea din jur, dar și la tine?

Modul în care folosim platformele online chiar contează. Și acest comportament are un impact major asupra vieții tale. Ce decizii contează atunci când vrei să rămâi conectat cu lumea din jur, dar să nu-ți pierzi legăturile cu tine însuți și cu cei dragi? Ne răspunde psihologul și psihoterapeutul relațional Gáspár György.

Nu știu dacă-și mai poate imagina cineva viața, în 2023, fără acces la rețelele sociale sau departe de poșta electronică ori de aplicațiile descărcate în telefonul inteligent. De asemenea, nu cred nici că interacțiunile noastre virtuale vor dispărea prea curând, motiv pentru care avem de căutat strategii creative prin care să le amplificăm părțile pozitive și să le atenuăm pe cele negative. Din fericire, avem unele date științifice în acest sens. Care ne confirmă că modul în care alegem să folosim aceste platforme online chiar contează. Două studii realizate în 2013 (de către Verduyn și colaboratorii) și în 2015 (de către Kross și echipa sa de cercetare) ne arată că unele ajustări comportamentale pot face diferența și că, încă o dată, totul depinde de alegerile noastre conștiente.

Patru decizii importante pentru activitatea ta din online:

Treci de la pasivitate la interacțiune.

Da, chiar atunci când folosești Facebook, spre exemplu. Studiul din 2015 ne arată că persoanele care folosesc în mod pasiv Facebook-ul nu se simt la fel de bine ca persoanele care se implică activ pe această platformă. Cu alte cuvinte, dacă doar citești postările și apoi glisezi mai departe, vei trăi mai puține emoții pozitive în comparație cu momentele în care contactezi pe cineva sau alegi să comentezi la postările prietenilor tăi. Surprinzător ar putea să fie și faptul că norvegienii, unul dintre cele mai fericite popoare din lume și al căror nivel de încredere interpersonală este de până la 65%, folosesc aplicația Facebook într-un număr foarte mare. De menționat este și faptul că norvegienii care au intenția de a comunica prin intermediul aplicației sunt mai încărcați cu sentimente pozitive față de cei care au un comportament pasiv și nu fac altceva decât să se compare online cu semenii lor.

De ce sunt atât de nocive comparațiile din online? Pentru că oamenii au tendința de a posta fotografii sau videoclipuri în care se simt bine, iar dacă noi avem o zi mai puțin bună, ajungem să credem că suntem singurii care au început ziua cu o ceartă cu partenerul sau care s-au contrat cu unul dintre colegii de muncă. Atunci când ne comparăm propriile experiențe cu ce vedem postat în conținutul online al cunoscuților e ușor să avem impresia că numai alții se bucură de fericire și de o viață mai bună.

Întreabă-ți corpul cum se simte.

Și atunci când ne referim la platformele online s-ar putea să descoperim cât suntem de diferiți și că ceea ce este bine pentru alții este posibil să nu aibă același efect și pentru noi. Când lucrez în psihoterapie cu persoane care-mi spun că au stări de disconfort „din senin“, obișnuiesc să le adresez următoarea întrebare: „Cât timp petreci pe platformele de socializare și cum te simți după ce faci asta?“.

Este o noutate pentru mulți dintre noi să descoperim că împietrirea cu telefonul în mână nu are mereu aceleași efecte benefice asupra corpului nostru. Că, deseori, după un sfert de ceas de glisat și sărit dintr-o aplicație în alta este posibil ca nivelul de energie să fie mai mic și să constatăm că trăim o stare de iritare sau de frustrare. Dacă ar fi să ascultăm doar de ceea ce ne spune mintea, am putea crede că abia ce am intrat în online și că ne relaxăm urmărind conturile cunoscuților sau ale necunoscuților noștri. Dar dacă este să monitorizăm cu atenție timpul și să ne ascultăm corpul, posibil să ne trezim cu multe surprize (nu dintre cele mai plăcute).

Află ce văd și ce gândesc oamenii a căror părere contează.

Tot din cabinetul de psihoterapie știu că percepțiile asupra propriului comportament pot fi diferite față de ceea văd ceilalți la noi. Astfel că o altă întrebare pe care o adresez cu multă curiozitate este: „Ce părere are partenera sau partenerul tău de viață despre felul în care îți folosești telefonul sau despre timpul petrecut în online?“.

Acesta este momentul în care oamenii fac ochii mari și – mai repede sau mai târziu – își amintesc de micile șicane de genul: „Mi-a spus că nu mai suportă să mâncăm cu telefonul pe masă!“, „Mi-a reproșat că, atunci când vorbește, pare să fiu cu mintea în altă parte!“ sau că „Aparent mă interesează mai tare ce se întâmplă în online decât viața din offline!“.

Nu o dată sau de două ori au remarcat clienții mei că obiceiurile lor din online reprezintă un motiv de preocupare sau de nemulțumire pentru cei de lângă ei. Noi, adulții, avem tendința de a considera că doar copiii petrec timp cu ochii în ecrane, dar realitatea îmi arată că, uneori, mama (care are peste 60 de ani) poate petrece mai mult timp în online decât o fac adolescenții din familia extinsă.

Planifică pauze de la tehnologie.

Una dintre cele mai înțelepte decizii pe care le-am luat în 2021 a fost să am câte o zi, pe lună, în care să nu folosesc nici telefonul, nici laptopul și nici televizorul. În funcție de modul în care trăim, pot să existe variații apropo de renunțarea temporară la tehnologie; dar efortul deliberat în acest sens poate avea efecte pozitive asupra sănătății noastre. În prima zi de post digital, m-a surprins cât de multe activități am putut să fac până la prânz și cât de mult timp mi-a mai rămas pentru relaxare, sport, lectură sau diferite exerciții de meditație. Bună parte dintre clienții cu care lucrez și pe care i-am încurajat să-și planifice pauzele de la tehnologie mi-au relatat cu uimire că, departe de telefonul mobil, le vine mai natural să fie atenți la oamenii din jur, că se simt mai puțin copleșiți de stres sau că sunt mai coerenți în gândire și în exprimare. Chiar dacă nu vei începe cu o zi întreagă din prima, merită să faci un experiment de câteva ore sau de o jumătate de zi și să vezi care este diferența.

De fiecare dată când alegem să navigăm pe aplicațiile sociale, accesăm un număr mai mare de contacte sociale, dar mediul online ne face și mai vulnerabili. Uneori, credem că ne conectăm, în timp ce doar pierdem vremea. Alteori, ne imaginăm că ne relaxăm, dar resimțim un și mai mare disconfort. În timp ce există și situații în care simțim că avem nevoie de online, dar în fapt este doar vorba de un obicei pe care nu-l mai controlăm. Din fericire, tot ce este învățat poate fi și ajustat. Cu alte cuvinte, dacă alegem să aducem ceva mai multă conștientizare în plan comportamental, putem să ne eliberăm din capcana dependenței de online și, odată cu asta, să investim energia noastră bună în relațiile reale care contează. Și, înainte de a încheia, îți mai adresez o ultimă întrebare (la care încearcă să răspunzi sincer, conștient, fără să ai ochii în telefon: „Cine sunt oamenii din viața ta care s-ar bucura cu adevărat de mai multă atenție și implicare din partea ta?”

Foto: pexels.com

Articol publicat în ediția print A List Magazine (28).