Adriana Moscu ∙ February 24, 2022 ∙ 13 min read

S-a născut în Bangalore, suprabumit și Silicon Valley al Indiei, pe care l-a părăsit pe când era adolescentă, cu destinația SUA. A creat artă stradală în California, apoi devenit manager de vânzări în domeniul artei și a studiat la universitățile de top Columbia și Harvard. Acum este profesor în tehnologie, valori și culturi media globale la Universitatea Erasmus din Rotterdam.

Payal Arora va fi speaker în cadrul WeContent Festival 2022 și va preda cursul de master VIP „Breaking the bubble: Deep digital engagements beyond the West”. Poți obține un bilet early bird de aici: wecontent.eu 

Am vorbit cu ea despre felul în care instruiește organizațiile cum să-și ajute publicul să conștientizeze cum va arăta viitorul muncii, despre feminism și discriminare în era digitală și despre cum poate ajuta internetul la obținerea egalității sociale și respectarea drepturilor omului. 

Ești un antropolog digital. Ce înseamnă asta, mai exact?

Antropologia digitală este, în esență, o abordare care examinează modul în care oamenii folosesc instrumentele digitale în viața lor de zi cu zi – modul în care se raportează la ele și le dau sens. Obiectivul principal al acestei activități este de a analiza modul în care oamenii comunică, dezvoltă relații, obiceiuri, percepții, iau luarea decizii etc. și cum sunt toate acestea influențate de aceste instrumente. Pe măsură ce media digitală devine tot mai omniprezentă, ne propunem să dezvăluim modul în care diversele culturi și oameni înțeleg lumea, filtrată de aceste tehnologii.

Cum ți-ai descrie călătoria de până acum? Care a fost motivația ta de bază pentru a îmbrățișa această carieră?

Sunt un nomad cultural. Mă consider un cetățean global. M-am născut și am crescut în Bangalore, India, apoi m-am mutat în San Francisco în adolescență. După care m-am mutat la New York și apoi Boston, Rotterdam și acum locuiesc în Amsterdam. Motorul principal a fost întotdeauna pasiunea mea absolută pentru cultură și oameni. Cel mai frumos lucru despre călătorii, relocare și stabilire într-un loc este că ești în afara zonei tale de confort. 

Pe măsură ce te confrunți cu noi lumi culturale și comportamente sociale, fie că este vorba de modul olandez de a face lucrurile versus modul indian, ești forțat să reflectezi asupra ta, a ceea ce crezi că este „normal”, la ceea ce prețuiești și de ce prețuiești un anumit lucru. Este un spațiu de reflecție uimitor care, dacă este realizat într-un mod sănătos, poate construi un respect profund pentru diversitatea și bogăția imaginației umane. 

În ultimele două decenii, am călătorit în 115 orașe din 67 de țări și am comunicat cu oameni din comunități foarte diferite – tineri din așezări cu venituri mici sau „favelas” din Brazilia, cu oameni de literatură din Jaipur, India, cu oameni din localități din Africa de Sud. Aceste experiențe continuă să-mi alimenteze ideile, cercetarea și viziunea și ajută la transpunerea lor în moduri care, sper, pot avea impact la scară largă.

Ești un scriitor prolific de bestseller-uri. Ce putem învăța din cartea ta, „The Next Billion Users: Digital Life beyond the West”?

Mulțumesc. Cartea aceasta a fost, într-adevăr, o combinație a două decenii de experiență în cercetare în „domeniu” – de exemplu, cunoștințele mele de când locuiam în India rurală pentru a studia modul în care un întreg sat a răspuns la computerele care intră în școli și la înființarea chioșcurilor de internet, pentru a „moderniza” aceste sate. Practic, aceste chioșcuri au devenit stații de jocuri unde copiii se puteau juca, în locul spațiilor consturite pentru acumularea de cunoștințe imaginate de designeri. Sau diferențele de siguranță digitală dintre generația Z din Brazilia și India. Aici, a devenit rapid evident că, dacă vrei să înțelegi cum apreciază tinerii siguranța online, trebuie să înțelegi cultura lor romantică.

Ceea ce vor primi cititorii este o imersiune culturală profundă în aceste lumi diferite – cum se joacă, socializează, cum se iubesc și multe altele, fie că locuiesc într-o mahala din Delhi sau într-un cartier din Rio. Cititorii vor dezvolta o înțelegere a modului în care grupuri foarte diverse de oameni din întreaga lume care au intrat online pentru prima dată, datorită ieftinirii acestor servicii și a telefoanelor mobile în ultimul deceniu – alias „următorul miliard de utilizatori” –, demontează radical miturile create în jurul lor. Și asta contează, mai ales astăzi. Doar India și China constituie majoritatea utilizatorilor de pe Internet și nici măcar nu au ajuns la saturația pieței.

Sper să conving cititorii să renunțe la percepțiile lor tipice despre țările în curs de dezvoltare și despre oamenii de aici și, de fapt, să înceapă să acorde o atenție deosebită felului în care își petrec timpul liber digital. Tinerii, în ciuda resurselor lor limitate, își îndreaptă o mare parte din consumul lor de date către scopuri non-instrumentale – vor să găsească dragostea, îi caută pe alții ca ei, ca să nu se simtă prea singuri, vor să devină vizibili și auziți și chiar își monetizează prezența prin YouTube, WeChat, Instagram; vor să devină independenți – vor speranță și abia așteaptă ca guvernele să acționeze împreună. 

Așadar, învață despre criptomonede prin Instagram sau despre lucrări de artă de pe YouTube. Este o lume online bogată acolo, și ei o modelează în moduri în care nici nu ne putem imagina. Dacă ignorăm acest lucru, vom proiecta instrumente digitale pentru oameni care nu există.

Payal Arora. Foto: M. Muus

Cum pot fi echilibrate beneficiile digitale cu confidențialitatea datelor? Și de ce este atât de important acest lucru?

În urmă cu un deceniu, confidențialitatea nu era o valoare de bază pentru clienți. Astăzi este considerată una dintre valorile lor primare, indiferent de unde vii sau câți ani ai. Proiectăm platforme și experiențe digitale dintr-un unghi care să țină cont în primul rând de „confidențialitatea digitală”. Între timp, vedem, de asemenea, comportamente digitale care sfidează aceste valori declarate – cum fetele își împărtășesc parolele în mod disproporționat cu iubiții lor, cum familiile împart un telefon mobil, cum cetățenii din statele autoritare își împărtășesc opiniile politice pe Twitter și multe altele. Deci, cineva poate fi tentat să spună „să nu avem încredere în clienți”, deoarece există în mod clar un decalaj între ceea ce spun ei și ceea ce fac. Poate că suntem tentați să credem că oamenii nu știu cu adevărat ce vor. Sau alunecăm în relativismul cultural. 

Ar fi o interpretare simplistă și înșelătoare. Ceea ce este mai important de întrebat este ce înseamnă confidențialitatea în aceste cercuri și culturi sociale diferite? Cum sunt tratate aceste presupuse contradicții atunci când sunt online? Cum ne putem alinia produsele și serviciile în moduri care să țină cont de motivațiile intrinseci din spatele acestor comportamente și, poate, să ajutăm oamenii să navigheze în cadrul unor anumite norme sociale atunci când intră online? Intimitatea este un lux pe care puțini și-l pot permite, adesea pentru că trăiesc în societăți patriarhale sau în regimuri autoritare. Însă oamenii dau dovadă de o ingeniozitate extraordinară prin intermediul tacticilor online pentru a fi vizibili și auziți și totuși să rămână tăcuți și ascunși atunci când este nevoie. Este o formă de artă.

Crezi cu tărie în justiția digitală. Spune-ne mai multe despre acest concept. Care este relevanța factorului de gen în acest sens?

Cred că natura umană este de a căuta o societate dreaptă. Demnitatea umană este atât de greu de atins, cât și imposibil de șters. Femeile și cei din grupurile LGBTQI+ au avut un trecut dificil în acest sens, deoarece de secole au fost tratați ca cetățeni de mâna a doua și suboameni. Acest lucru continuă în multe culturi patriarhale de astăzi și se manifestă în lumea digitală, printr-un val de hărțuire cibernetică, misoginie online și multe altele.

A devenit cu adevărat nesigur pentru multe femei să fie online, iar statisticile recente arată că își reduc timpul petrecut pe internet și își limitează expresiile și comunicarea atunci când sunt online. Dintr-un motiv întemeiat. Ele sunt adesea monitorizate în mod constant de persoane din comunitățile lor, familii lor, prieteni – reputația lor este legată de reputația familiei și chiar a națiunii lor! 

Ceea ce este mai absurd este că internetul a fost menit să fie un spațiu cu adevărat public, de care să se bucure toți, mai ales că sfera publică fizică este adesea inaccesabilă. Dar ceea ce vedem nu este doar o reproducere a regulilor paternaliste raportate la internet, ci și vătămări fizice care provin din încălcarea drepturilor digitale – chiar în cazul unor acțiuni banale, ca împărtășirea unei „fotografii nepotrivite” cu ei înșiși sau împărtășirea unei glume proaste.

Acest dublu standard înrădăcinat m-a făcut să co-fondez o inițiativă feministă numită FemLab.co – în care justiția nu se concentrează doar pe victimizare, ci pe abilitare, aspirație și plăcere asupra modului în care grupurile marginalizate se pot reuni colectiv pentru a schimba conceptele, sistemele și chiar unii pe alții. Și cum își pot spune propriile povești și, poate, prin aceste povești, să ajungem puțin mai aproape de justiția digitală.

De ce este atât de important pentru comunitățile emergente să aibă acces la un preț accesibil la conținut digital, precum filme și muzică? Cum poate așa ceva face diferența în lume în beneficiul public?

Divertismentul media nu este o aspirație periferică. Este un mecanism esențial de a face față unor situații.

Imaginează-ți un lucru. Ești în Dhaka, Bangladesh, ești șomer de doi ani și ai 20 de ani. Starea ta de spirit este proastă. Ești deprimat. Cum te descurci? Cum scapi de starea care te paralizează? 

Filmele pot inspira, pot oferi modele, te pot ajuta să simți că nu ești singur. Aceasta este situația a milioane de tineri din Africa, Asia de Sud și America Latină, unde guvernele de astăzi nu reușesc să le răspundă cu locuri de muncă interesante.

Sau imaginează-ți altceva. Ești șofer de tuk-tuk (vehicul cu două roți) în Filipine și ești blocat în trafic ore întregi, la nesfârșit. Zilele tale sunt extrem de repetitive și te trezești că îți pierzi mințile. Așa că pui puțină muzică, emisiunea ta de radio preferată și te simți din nou puțin mai bine. Îți oferă acel imbold lift suplimentar pentru a-ți putea continua ziua.

Să nu uităm că industria divertismentului este o industrie de mai multe miliarde de dolari și asta pentru că au înțeles bine că nu joacă un rol oarecare în viața oamenilor. Și alte companii și sectoare au înțeles bine acest lucru, de la fintech la aplicații de comerț electronic, toate încearcă să atragă clienții prin intermediul divertismentului. Filmele și muzica sunt calea către servicii bazate pe utilitate, așa că, în principiu, dacă dorești să inovezi, trebuie să distrezi.

Ce tehnici de predare folosești pentru a capta atenția publicului?

Mă asigur că nu supraîncarc oamenii cu concepte, ci mai degrabă, construiesc spații pentru a se raporta la aceste concepte prin evenimente în desfășurare, aplicații de succes, întâmplări controversate, astfel încât să putem procesa ideile prin aplicare. Oamenii nu se raportează la abstract, ci la unghiul tangibil, intim, personal și emoțional al poveștii. Dacă îi pot face să simtă subiectul, atunci vor fi intrinsec motivați să descopere mai multe, cu mult dincolo de atelier sau de clasă.

 Despre ce va fi următoarea ta carte?

Lucrez la două cărți chiar acum. Prima se numește FemWork, care este practic o respingere împotriva obsesiei pentru femtech. Se vorbește atât de mult despre designul incluziv în viitorul muncii, în special pentru freelancerii din întreaga lume. 

Dar de multe ori discuțiile se concentrează asupra tehnologiei, care e pusă în centrul designului feminist referitor la muncă. Așadar, această carte readuce munca umană în proiectare – ce motivează oamenii și în special femeile marginalizate care lucrează, cum folosesc mediile digitale pentru a-și îmbunătăți condițiile de muncă și pentru a face presiuni pentru o muncă echitabilă, ce fel de preocupări au cu privire la sistemele algoritmice și de ce etc.

Cealaltă carte este despre proiectarea pentru următorul miliard. Voi aprofunda în diferite tipuri de concepte care abordează diferite provocări – un concept ecologic pentru a face față crizei climatice, unul aspirațional care se va concentra pe bunăstarea umană, unul bazat pe grija reciprocă și modalități prin care putem transforma obiceiurile de supraveghere într-unele prin care avem grijă unii de alții, ne pasă unul de celălalt, un concept intim care ne permite să adoptăm o sexualitate sănătoasă, în loc să fie determinată de frică etc. 

Ideea este să înrădăcinăm aceste idei conceptuale în munca de teren pe care eu și echipa mea am efectuat-o la începutul pandemiei în India, Bangladesh, Nigeria și Brazilia. Mai mult, voi ține cont și de numeroase mele schimburi de discuții, angajamente,consultanțe etc. pe care le-am avut în ultimii doi ani cu companii din domeniul tehnologiei, organizații media, ONG-uri, think tank-uri, firme de investiții etc., pentru a înțelege încotro ne îndreptăm și care ar trebui să fie, de fapt, direcția. 

Biletele pot fi achizionate aici!

Related Posts

Eva Longoria va interpreta rolul principal într-un nou serial

Eva Longoria revine într-un nou serial produs de Apple TV+, intitulat Land of Women, inspirat de romanul best-seller…

5 trucuri de care ar trebui să ținem seama pentru a fi în formă

Slăbește în mod sănătos, fără dietă, urmând câteva sfaturi recomandate de specialiștii din domeniu. Pe lângă mișcare în…

All White Party – A List Magazine, magie albă!

Revenim cu noi imagini de la cea de-a doua petrecere organizată de A List Magazine la Cluj-Napoca, în…

E scris în stele, zodia A List înseamnă distracție!

V-am mai spus și se poate observa și cu ochiul liber că ne place să ne distrăm alături…

Naomi Osaka promovează noua colecție de genți Louis Vuitton

Casa de modă de lux prezintă o nouă colecție de genți Twist pentru această vară, având-o ca ambasador…

Concursul Miss Universe își schimbă regulile și devine mai permisiv

Pentru prima dată în istoria sa de 70 de ani, competiția Miss Universe își schimbă regulile și devine…

5 motive pentru care abia așteptăm să-l vedem pe Paolo Nutini la festivalul Fall in Love

Aflat la cea de-a doua ediție, festivalul Fall in Love îl aduce în premieră pe Paolo Nutini în…

Jane Fonda lansează o colecție de haine sport și își împărtășește filosofia de viață la 84 de ani

La 84 de ani, Jane Fonda nu dă semne că ar vrea să se retragă din lumina reflectoarelor…

Serena Williams se retrage din tenis. Ce planuri are campioana

După o carieră sportivă impresionantă de 25 de ani, Serena Williams, una dintre cele mai bune jucătoare de…

Tot ce trebuie să știi înainte să ajungi la Summer Well 2022

Mai sunt doar câteva zile până la Summer Well. La doar 30 de minute distanță de București, peste…