Adriana Moscu ∙ May 27, 2021 ∙ 12 min read

Oltea Zambori: „Cultura este o nestemată imaterială”

Om de comunicare, Oltea Zambori organizează între 27 și 28 mai, la Timișoara, conferința Linked Culture 2021 – conferința de management și marketing cultural. Invitații de anul acesta vor încerca să descifreze cum se poate reconstrui sectorul cultural din Romania si cum va arata drumul până în 2023, când Timișoara va purta titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Interviu de: Adriana Moscu

Oltea Zambori este specialist în comunicare culturală. Numai acest titlu și ajunge să-ți dea frisoane reci pe șira spinării, căci cultura a fost (și încă este) unul dintre cele mai afectate sectoare în pandemie. Însă Oltea nu se descurajează. Are experiență și merge pe un drum bătătorit: a lucrat cu evenimente de amploare în România, conducând departamentele de comunicare sau artist care, cum ar fi: PLAI Festival, JazzTM, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Custom Reșița, ARTmania, East European Music Conference, Romanian Music Export, Electric Castle.

Chiar acum organizează Linked Culture, conferința de management și marketing cultural, care are loc între 27 și 28 mai și vorbește despre nevoia de reconstrucție a sectorului cultural din România. Oltea e de părere că lucrul ăsta se poate realiza doar dacă operatorii din domeniu își unesc forțele și lasă orgoliile deoparte.

Încep exact cu întrebarea în jurul căreia se centrează conferința de mâine: Când și cum vor avea loc evenimentele mari?

Cred că ar trebui să fiu specialistă în astrologie pentru a avea răspuns la această întrebare sau să știu pe cineva foarte apropiat celor care iau decizii când suntem în stare de alertă. Cum nici una, nici cealaltă nu se aplică, mă hazardez să fac o estimare (bazându-mă pe hotărârile altor state europene cu evenimente mari și multe): evenimentele mari n-o să se întâmple mai repede de vara 2022, vorbind de evenimentele de peste 10.000 de persoane. Evenimente de 2-3.000 în aer liber cred că o să fie permise și anul acesta, chiar mă hazardez să spun că o să fie cu obligativitatea măștii, dar fără distanțare. Nu știu dacă vorbește optimista din mine, dar mi se pare că toate discuțiile duc spre această nouă reglementare.

Ce soluții există pentru reconstruirea sectorului cultural din România?

Probabil că una dintre soluții ar fi să înțelegem că rezolvările nu vin dintr-un singur loc și colaborarea între instituții sau operatori culturali sunt cheia. Mai ales să înțelegem că nu mai există idei originale, ci reinterpretări ale acelorași idei și să încheiem povestea cu „ne ținem secretă ideea că poate ne-o ia cineva”. E absolut evident că doar dacă ne unim forțele și aplicăm trei asociații cu un proiect pentru finanțare (AFCN sau oriunde), avem șansa de a ne debloca financiar și creativ.

Uite, de exemplu, cum s-a întâmplat cu conferința Linked Culture din acest an, care până acum a fost făcută din fonduri exclusiv private (sponsori și buzunarul propriu): am mers la Consiliul Județean și le-am explicat de ce e un eveniment important și de ce ar trebui să ne susțină, preluând o parte din povara organizatorică; fără să ne cunoaștem, nu știam nimic unii despre ceilalți. Apoi ne-am sunat prietenii și i-am rugat să ne ajute. Unii au construit paneluri, alții au recomandat speakeri, alții s-au oferit să fie moderatori, alții au făcut liste și tot așa. A ajuns să fie un eveniment cu adevărat al comunității și, totodată, o platformă unde ne putem întâlni și găsi soluții de colaborare.

Între 27 și 28 mai, la Timișoara, are loc Linked Culture 2021 – conferința de management și marketing cultural. Ce se va întâmpla în cadrul evenimentului?

Dacă tot vorbeam de soluții mai sus, vrem să le găsim, dar în ceea ce privește deblocarea programului cultural pentru TM2023, care acum se află într-un impas. Adiacent, vrem să radiografiem puțin lumea culturală care respiră din ce în ce mai greu după 15 luni și jumătate de pandemie (da, noi știm exact, pentru că am fost primul sector închis). Pentru asta, aducem la un loc toți pilonii fără de care nu putem să sperăm la o reconstrucție (și nici măcar la o construcție, de altfel): administrația (locală și națională), mediul cultural privat (operatori și antreprenori culturali), mediul universitar și marile corporații (fără de care nu ar exista multe dintre evenimentele de la noi).

Oltea Zambori: „Cultura este o nestemată imaterială”

Oltea, în timpul evenimentului cultural Prin Banat

Cum s-a simțit pandemia pentru un specialist în comunicare culturală?

Pe scurt, am muncit de trei ori mai mult pentru de trei ori mai puțini bani. Asta ar fi partea concretă și ușor cinică. Puțin mai pe larg, m-am simțit mult mai apropiată de colaboratorii mei, cu care am trăit emoții foarte intense, momente aproape de colaps și multă nesiguranță, dar măcar eram nesiguri împreună. Am fost și mult mai creativă în perioada asta, pentru că am avut timp să citesc foarte mult și să mă plimb lăsându-mi gândurile să zboare, iar asta s-a simțit în tot ce a lucrat. N-aș mai vrea să mai trec prin genul ăsta de nesiguranță a zilei de mâine, dar chiar rău nu pot să zic că mi-a făcut.

Oltea Zambori: „Cultura este o nestemată imaterială”

Oltea Zambori

Ai în palmares titlul de „PR Professional of the Year”, obținut in cadrul PR Awards. Cum trebuie să fie un specialist în PR pentru a ajunge să dețină acest premiu? Și cum te obligă el?

Aici m-ai prins, pentru că încă nu știu de ce am primit acel premiu. Mari campanii de PR nu am făcut, e singurul premiu luat în acest domeniu și mă simt în continuare foarte onorată că l-am primit, sunt în compania multor oameni pe care îi admir nespus și care-mi sunt modele în meserie. Ce știu despre mine e că muncesc mult și cu bucurie, că sunt foarte dedicată unor valori pe care mi le-am stabilit pentru viață și pe care le port după mine și profesional. Îmi place să găsesc întotdeauna acel ceva special pe care colaboratorii mei vor să-l comunice și fac tot posibilul ca mesajul să ajungă către cei care ar putea fi interesați. Cred că un om de PR ar trebui, în general, să: fie curios întotdeauna, citească, asculte muzică variată, nu-i fie teamă de nou, aibă răbdare.

Oltea

În cadrul evenimentului BETA, Bienala Timișoreană de Arhitectură, 2020

Cum ai ales lumea PR-ului?

Mai degrabă m-a ales ea pe mine, n-a fost o alegere conștientă. Eu sunt om de vânzări, am lucrat în domeniul ăsta 14 ani, iar PR-ul a venit după mine în momentul în care am renunțat la job-ul de vânzări în luna mai 2010. Cunoșteam destul de bine lumea online, mai ales cea din Timișoara și agențiile din București îmi cereau recomandări, îmi dădeau brief-uri de la client rugându-mă să le recomand bloggeri/oameni de pe Twitter care se potrivesc pentru campanie online și tot așa. Până când cineva mi-a zis să încep să și cer bani pe serviciile astea. Apoi am făcut prima conferință de PR din afara Bucureștiului (mai mult pentru că voiam să învăț de la cei mai buni fără să fie prea complicat să ajung la ei) și restul e istorie.

Ce te-a determinat să lansezi propria ta agenție de PR?

Pe prima am lansat-o în 2014, ca urmare a conferinței PRbeta începută în 2011, un pas puțin pe de-a-ndoaselea; de obicei întâi vine SRL-ul, abia apoi evenimentul. Pe a doua, cea cu care fac acum comunicare culturală și producție de eveniment, am deschis-o în 2017, dar de anunțat am anunțat-o abia în 2019. Întâi am vrut să văd dacă are sens să renunț complet la comunicarea corporate sau chiar e o idee bună să creez un brand complet nou.

De convins m-au convins festivalurile la care mergeam, iar combinația asta dintre PR și producție am învățat-o la Electric Castle, unde am condus un departament care e la granița dintre cele două. Cu tot cu pandemie, sunt 100% sigură că am făcut alegrea corectă.

De-a lungul vremii, care au fost cele mai mari provocări și cum le-ai depășit?

Nici nu aș ști ce să zic, pot să-ți spun că și ultimele două luni au avut cel puțin cinci provocări majore. Dar un mare impact asupra mea a avut renunțarea la PRbeta, brandul pe care l-am dezvoltat timp de nouă ani, acolo s-a dus în mine o luptă extraordinară. Știam că e pe mâini bune, știam că urmez calea pe care mi-o doresc, dar după atâția ani de muncă alături de partenera cu care împărțeam bunele și relele, nu a fost deloc ușor să plec la drum singură. În rest, să lucrezi acum în zona culturală e o poveste în sine, sper să fiu suficient de energică încât să scriu la un moment dat toate lucrurile prin care am trecut măcar în acest an și jumătate de pandemie.

Oltea Zambori: „Cultura este o nestemată imaterială”

La Electric Castle

Cu ce se ocupă și ce are în palmares agenția de comunicare pe care o deții, Blue Moon Agency?

Agenția face comunicare culturală (pentru evenimente de entertainment sau proiecte culturale de nișă) și ia în grijă și partea de producție de eveniment. Am lucrat cu JazzTM, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, ARTmania, Romanian Music Export, BETA – Bienala Timișoreană de Arhitectură, One Night Gallery, Primăria Reșița (alături de care am produs primul eveniment gândit de noi de la zero, Implant pentru Refuz Simfonic), AROC (Asociația Română a Organizatorilor de Concerte), Filarmonica Altenburg Gera,  Prin Banat, Sublime România și multe asociații mai mici, dar care fac proiecte foarte faine. În prezent lucrăm cu Unfold Motion (o asociație care face proiecte dedicate dansului contemporan), Electric Castle, Ideo Ideis, Primăria Reșița și mai avem în derulare câteva proiecte faine tare despre care o să pot vorbi mai înspre vară, așa.

Oltea Zambori: „Cultura este o nestemată imaterială”

Împreună cu Fanfara Ciocârlia

Cum stă Timișoara (care în 2023 va fi capitală culturală europeană), în prezent la capitolul „oferte culturale”?

Mie mi se pare că stă foarte bine. E adevărat că nu avem evenimente majore de entertainment, dar nici nu e nevoie. Nu trebuie să fim ca București, Cluj sau Budapesta, trebuie să fim ca noi. Avem un festival de film superb, Ceau, Cinema! pe numele lui. Avem o bienală de artă contemporană (ArtEncounters) și una de arhitectură (BETA), multe festivaluri de mărime mică și medie, un eveniment de muzică, artă și tehnologie care va crește mult în următorii ani (Flight Festival), multă implicare pe zona evenimentelor care țin de artă contemporană și new media, expoziții și așa mai departe. Să nu mai zic de instituțiile culturale publice (suntem singurul oraș din țară care are teatre de stat în trei limbi – nu doar secții în altă limbă afiliată unei instituții principale), care au festivaluri proprii de mare valoare.

Oltea Zambori: „Cultura este o nestemată imaterială”

Reșița

Care sunt proiectele preferate la care ai lucrat in ultimii ani si de ce?

N-am așa ceva. Pentru fiecare dintre ele am sertare în care păstrez amintiri foarte faine. Dacă ar fi totuși să aleg ceva, aș spune IPR Simfonic pe care l-am făcut pe 12 septembrie 2020, în plin an pandemic, la Reșița. A fost proiectul pe care l-am gândit în agenție 100%, de la idee la implementare și a fost în același timp cel mai greu și cel mai frumos moment al meu și al echipei cu care lucrez.

Care sunt următoarele evenimente importante pe care le pregătești?

În teorie știu, în practică habar n-am, pentru că depindem cu toții de reglementările autorităților. Deocamdată, nu avem niște norme coerente pentru sectorul creativ, nu știm ce avem voie să facem, așa că stăm, așteptăm și sperăm să mai putem face evenimentele pe care le-am gândit și adaptat pentru situația actuală.

Oltea Zambori: „Cultura este o nestemată imaterială”

La Portul Cultural Cetate

Care sunt locurile și oamenii care te inspiră?

Malul Begăi de lângă casa mea și malul Begăi de lângă casa iubitului meu. Parcul dendrologic de la Bazoș și străzile din Sibiu. Portul Cultural Cetate, acolo unde Dunărea are o cale de aur pe ea când apune soarele. Iubitul meu și copiii lui mă inspiră zi de zi și-mi dau multă forță pentru momentele mai dificile. În general, inspirația mi-o iau, de o vreme încoace, din imediata apropiere, habar n-aveam că se poate și așa.

Care este, în prezent, sursa ta de cultură preferată? Ce înseamnă, de fapt, cultură, în 2021?

Tot ce mă înconjoară. Cultura e o nestemată imaterială și pleacă din bucătărie, trece prin bibliotecă, poate un pic pe la televizor sau prin sistemul de sunet, apoi, când ies din casă și întâlnesc toți oamenii de pe stradă, născuți aici sau în mii de alte părți, care vin cu obiceiurile și valorile lor. După care vin toate celelalte lucruri, cum ar fi concertele, spectacolele de teatru, de dans, expozițiile sau arta urbană.

Foto: arhiva personală

Related Posts

Andre Agassi și Stefanie Graf, despre prima vizită în România și viața de sportiv. Interviu de Andreea Esca

Legendele tenisului mondial Andre Agassi și Stefanie Graf au pășit pentru prima dată pe pământ românesc, fiind invitați…

Lucian Broscățean o ia la întrebări pe designerul Ancuța Sarca

Lucian Broscățean (conferențiar universitar doctor și Directorul Departamentului Modă-design vestimentar în cadrul Universității de Artă și Design din…

„Colecționarii sunt la fel de interesanți precum artiștii. Toți au particularități și plăceri secrete” spun fondatoarele târgului de artă contemporană Rad Art Fair

Zeci de galerii, un parc de sculpturi și mii de vizitatori îndrăgostiți de artă; așa s-ar putea defini…

Vlad Huidu o ia la întrebări pe soția lui, Giulia

Cum arată o discuție tête-à-tête, între doi soți? Dar între doi soți celebri, care au și participat la…

Coffee Time! Interviu cu Maria Raluca Năvloiu

Cum este, oare, să lucrezi toată ziua înconjurat(ă) de aburii amețitori ai zecilor de sortimente de cafea? Câte…

Andrei Bănuță: „Pentru mine contează ce spun și ce simt atunci când cânt”

Melodiile lui se transformă instantaneu în hituri, ba chiar devin virale pe TikTok. Iar versurile și vocea lui…

Coffee Time! Interviu cu Cezara Carteș

Cum este, oare, să lucrezi toată ziua înconjurat(ă) de aburii amețitori ai zecilor de sortimente de cafea? Câte…

Arta în mâinile tale – un proiect despre arhitectură, tehnologie și oameni

La lansarea noii serii Motorola Edge 50, am avut ocazia să stau de vorbă cu fotograful Alex Gâlmeanu…

Marian Pălie, curatorul secțiunii de fashion RDW 2024: „Designerii români au devenit recunoscuți pentru inovație, creativitate și calitate”

19 proiecte de fashion vor face parte din expoziția centrală Romanian Design Week 2024, festivalul multidisciplinar dedicat industriilor…

Dionysis Moustis, barista: „O cafea gustoasă are de-a face cu preferințele personale și cu experiența anterioară”

Dionysis Moustis este Coffee Capabilities Manager CEMEA Lavazza și ne povestește despre culisele competițiilor de barista, despre alegerile…