Dr. Mirela Vasile, medic specialist obstetrica-ginecologie: ”Timpul trece uneori în defavoarea noastră. Pentru a fi sănătoase trebuie să ne controlăm corect.”

 

Te-ai întrebat care sunt etapele pe care orice femeie ar trebui să le cunoască, atunci când vine vorba despre sănătate și care sunt analizele obligatorii pentru a preveni cancerul de sân sau cel ovarian? Dr. Mirela Vasile, medic specialist obstretică-ginecologie, vine cu detalii demne de luat în seamă și de pus în practică.

Care sunt cele mai mari provocări, atunci când este vorba de profesia dumneavoastră?

Poate cea mai mare provocare este cea legată de comunicarea cu pacientele. Necesitatea de a fi în permanență informată cu ceea ce este nou în specialitatea mea, de a progresa sunt sinonime cu definiția medicului. Însă comunicarea este o permanentă provocare. Începând de la înțelegerea simptomelor/motivelor pentru care pacienta se află în fața ta pentru o consultație, continuând cu depășirea momentului delicat al consultului genital și uneori senologic și terminând cu comunicarea unui diagnostic neașteptat. Importantă este și relația de după consult, transmiterea unor rezultate, interpretarea lor, verificarea evoluției după un tratament medicamentos sau chirurgical, toate adaptate modului in care am evoluat si ne-am schimbat ca umanitate.

La ce vârstă începe prevenția? Și cum înțeleg femeile din România acest termen?

Prevenția pentru o reprezentantă a sexului frumos nu are o vârsta standard pentru a începe. Prevenția pentru bolile cu transmitere sexuală începe încă din școală sau de la mamă, uneori la o discuție în prezența mamei la ginecologul mamei. Aceasta trebuie să se întâmple înainte de debutul vieții sexuale. Prevenția cancerului de col uterin presupune vaccinarea anti HPV între 11-18 ani, de preferat anterior debutului vieții sexuale. Vaccinarea nu reprezintă un substitut pentru testul Babeș-Papanicoloau care se face anual în general în primul-primii ani după ce debutează viața sexuală. Prevenția formațiunilor chistice ovariene sau a altor anomalii genitale se referă la posibilitatea de a le depista în stadii cât mai precoce. Pentru pacientele virgine se poate face ecografie transabdominală, pentru celelalte este preferată calea vaginală care oferă mai multe informații. Această evaluare ecografică are o frecvență anuală în absența simptomelor, încă de la pubertate. Prevenția infertilității secundară unor infecții genitale se referă la diagnosticarea acestora, tratamentul corect. Un rol foarte important îl are utilizarea corectă a prezervativului în a preveni o sarcină nedorită, boli cu transmitere sexuală, infecție HPV care netratată poate conduce uneori la un cancer de col uterin. Prevenția cancerului de sân, boala cu o frecvența crescută cu incidența de neignorat la vârste tinere, de obicei asociată cu factori de risc, în prezent multe cazuri neavând niciun factor de risc, se începe de la pubertate. Consult clinic de către medicul de familie sau specialistul ginecolog, autopalparea sânilor lunar, ecografie mamară , investigație care nu doare, nu iradiază , anual de la pubertate, completate mai târziu cu mamografia, în general după 40 ani, dar cu indicație și înainte de această vârsta, uneori RMN sunt mijloace care corect aplicate pot depista precoce modificări. Din păcate în România prevenția este puțin cunoscută, puțin mediatizată, metodele de asemenea, frecvența efectuării lor extrem de scăzută. De obicei consulturile sunt solicitate doar când apare o problemă.

Care sunt etapele pe care orice femeie ar trebui să le știe, atunci când este vorba de sănătatea lor?

O femeie care nu are probleme, anual trebuie să solicite un consult clinic genital și al sânilor, completate cu evaluare ecografică și testul Babeș-Papanicoloau. În funcție de antecedentele personale, din familie, de anumiți factori de risc spectrul investigațiilor se poate extinde cu altele care pot deveni obligatorii.

Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le facem?

Greșelile vin de obicei dintr-o incorectă informare, din lipsa programelor de screening obligatorii și sunt foarte bine sintetizate de acea întrebare retorică atât de comună la consult ”dacă nu mă doare nimic de ce să mă controlez?”. Toate femeile trebuie să înțeleagă că numai efectuând investigații, controale periodice corecte se pot preveni boli severe, se pot evita intervenții complicate, tratamente costisitoare, consecințe estetice.

Din experiența dvs. de medic specialist, când se vine la doctor prea târziu?

„Prea târziu”este destul de frecvent în ultimul an, datorită pandemiei de COVID care a limitat accesul pacientelor la consulturi, tratamente specifice. Prea târziu este atunci când viața este pusă în pericol imediat pentru că boala este atât de evoluată încât nu mai există resurse terapeutice, atunci când o femeie își pierde un organ care îi afectează funcționalitatea sau aspectul estetic. Din fericire aceste situații sunt totuși rare și atunci acest ”prea târziu” poate deveni „nu e chiar totul pierdut, mai putem încerca ceva, mai avem o variantă, sigur mai putem face ceva”. Chiar și în stadii avansate alternativele de tratament pot asigura dacă nu vindecarea cel puțin ameliorarea simptomelor .

Există tot mai multe campanii de prevenție a cancerului de sân de exemplu. Funcționează ele?

Campaniile de prevenție a cancerului de sân nu sunt sinonime cu programele de screening. Sunt de obicei organizate de asociații caritabile, pe perioade scurte. Sunt bune, dar insuficiente. Este esențial rolul medicului de familie care în cadrul unei vizite anuale pe care ar trebui să o facem toți în absența oricărui simptom, să recomande femeilor consultul senologic, iar medicul specialist să efectueze ceea ce este indicat pentru fiecare persoana. Ideal ar fi ca de la firma de asigurări de sanitate să primim anual o scrisoare cu recomandare de a efectua investigațiile senologice .

Facem parte din generia pentru care SEX ul a fost întotdeauna un subiect Tabu. Care ar fi lucrurile primordiale pe care orice tânără la 16-18-20 de ani ar trebui să le știe?

Datorită unor multipli factori, legați în special de alimentație, pubertatea precoce este foarte frecventă. Acest lucru implică informarea fetițelor de la o vârstă mai mică. Este esențial rolul mamei, care atunci când va sesiza modificări hormonale, anumite comportamente, să încerce să pună bazele unei educații sexuale, a unui ABC al comportamentului sexual. De asemenea informațiile primite la școală pot fi importante, fetițele fiind într-un mediu mai confortabil. Nu în ultimul rând este rolul ginecologului care îi va explica ce înseamnă debut al vieții sexuale, ce mijloace de prevenție a bolilor cu transmitere sexuală sunt, cum poate fi evitată o sarcină. Ar trebui realizată cea mai importantă profilaxie din sfera bolilor genitale, aceea a vaccinării anti HPV. Ce trebuie sa știe o tânără? Că se poate proteja de boli cu transmitere sexuală, că se poate imuniza împotriva unei infecției HPV, uneori cu consecințe severe, că există risc de a rămâne însărcinată de la primul contact sexual neprotejat, că este bine să facă consult genital precoce după inițierea vieții sexuale.

Ce înseamnă o viață sexuală sănătoasă?

Viața sexuală sănătoasă se referă la a reduce până la a elimina complet orice risc legat de boli cu transmitere sexuală și a evita orice sarcină. Cuplurile ar trebui sa aibă o discuție sinceră legată de eventualul trecut, de necesitatea unor teste pe care să le efectueze ambii parteneri, de posibilitate vaccinării anti HPV inclusiv la partener dacă nu a fost realizată anterior. Cu “aceste pregătiri”și fidelitate în cuplu viața intimă nu va avea probleme.

Cum a evoluat medicina în ultimii ani? Și cum pot fi depistate acum diverse cancere din zona genitală și de sân?

Medicina a evoluat în toate direcțiile , în cele legate de tratament , dar și de screening și depistare precoce . Tratamentele chirurgicale folosesc pentru unele forme de cancer roboți ce facilitează procedee dificile. Tratamentele adjuvante și neo-adjuvante în neoplazii sunt individualizate în funcție de markeri specifici. Radioterapia folosește aparat ce permit realizarea unor energii mari țintite. Screeningul a fost îmbunătățit prin creșterea posibilității de a depista datorită aparatelor performante. Pentru unele cancere genitale există teste de screening, altele pot fi diagnosticate la un control de rutină sau în cadrul unor investigații pentru alte afecțiuni. Testele de screening demonstrate din sfera genito-mamară sunt examenul citologic Babeș-Papanicoloau pentru cancerul de col uterin și mamografia pentru cancerul de sân. Cancerul de vulvă este suspicionat facil la un examen genital , cancerul vaginal de asemenea la un consult clinic sau în cadrul investigării unei citologii Babeș-Papanicoloau  anormale. Cancerul de endometru este sugerat de un aspect ecografic anormal al uterului necesitând biopsia endometrului pentru confirmare. Cancerul ovarian este cel mai dificil de diagnosticat dintre toate tipurile de cancer genital, evoluând mult timp asimtomatic sau cu simptome împrumutate din sfera digestivă de obicei. Pot atrage atenția un aspect ecografic anormal al unei formațiuni chistice sau poate fi decelată o modificare în cadrul unei alte investigatii-tomografie, RMN etc. Pentru cancerul de sân investigația de screening este mamografia, de obicei recomandată începând cu vârsta de 40 ani. Însă, până la această vârstă orice femeie trebuie să își controleze sânii prin autopalpare lunară, începând cu pubertatea, să facă un consult clinic anual, completat cu o ecografie cu elastografie. În funcție de factorii de risc suplimentari se pot adăuga RMN-ul mamar ca investigație de screening și mamografia mult mai devreme de 40 ani.

Care sunt analizele MUST pe care ar trebui să le facem în fiecare an? Care sunt recomandările dvs.?

Analizele de sânge obligatorii anuale sunt o bază de la care se pot adăuga altele în funcție de ce rezultate se obțin. Este necesară și în acest caz o personalizare în funcție de patologii, boli coexistente care pot influența activitatea hormonală ovariană, funcționalitatea aparatului genital feminin. Dintre analizele locale vaginale, examenul de secreție vaginală completat cu testarea pentru chlamydia, mycoplasma, ureaplasma  si examenul Babes-Papanicoloau sunt anuale. Testul HPV este recomandat după 30 ani în general. Acestea reprezintă un minimum necesar pentru a depista cât mai precoce și putea trata cu minimum de consecințe.

Care este cea mai importantă lecție învățată în pandemie?

Cea mai importantă lecție? Deși profesia de medic este printre cele mai grele, deși uneori am simțit că poate ar fi trebuit să mă orientez către ceva fără atâta implicare, în care tot timpul ești fizic sau cel puțin cu gândul la paciente, aceste luni/an de când a debutat pandemia mi-au îndepărtat complet orice regret. Au fost provocări diagnostice, dar mai ales terapeutice, cu care nu m-am mai întâlnit până acum. Pacientele au avut perioade lungi în care nu au fost la controalele periodice, au temporizat intervenții/proceduri terapeutice care le-au fost recomandate anterior acestei perioade, toate acestea ducând la prezentarea cu forme avansate de cancere, cu formațiuni care s-ar fi pretat cu ceva timp în urmă la o intervenție minim invazivă , la consecințe legate de capacitatea de reproducere. Din fericire, cu sprijinul echipei, cu implicarea mea completă toate aceste situații au fost depășite în favoarea pacientelor. Lecția? Timpul trece uneori în defavoarea noastră. Chiar dacă sunt restricții, riscuri, controalele sunt obligatorii, cu atât mai mult dacă sunt motive de a solicita consult.

Care este cel mai important sfat pe care îl dați dvs. reprezentantelor sexului frumos, ca femeie și ca medic?

Femeia este un simbol al frumuseții. Maternitatea, una din marile noastre daruri ne completează aceasta frumusețe. În familie adesea suntem cele mai puternice, în special emoțional. Pentru toate acestea există un singur element care ne poate face să le realizăm pe toate. Să fim sănătoase! Pentru a fi sănătoase trebuie să ne controlăm corect . Este cel mai plăcut sentiment când văd fericirea, relaxarea pacientei la plecarea din cabinet spunându-i ”este totul bine, sunteți sănătoasă!”., încheie Mirela Vasile, medic specialist obstetrica-ginecologie, Royal Hospital.