Adriana Moscu ∙ February 11, 2021 ∙ 27 min read

Există vinuri cu gust de crizanteme, precum și vinuri fără alcool. Cum fac degustătorii să nu încurce aromele? Servesc o bucată de măr sau un pic de cașcaval între două vinuri. Și, da, femeile au cu 30% mai mulți centri olfactivi decât bărbații, așadar, pot aprecia mai bine savoarea unui vin de calitate.

Interviu de Adriana Moscu

Diana Pavelescu este secretar al Asociației Degustătorilor Autorizați din România, reprezentant al țării noastre în calitate de jurat al mai multor concursuri internaționale de vin și fondatoarea Romanian Wine Academy. Am vorbit cu ea, printre altele, despre ce înseamnă un vin bun, de ce ar trebui să te ferești de vinurile de “țară” și de ce ți-ar prinde bine un curs despre vin. Printre altele, să nu uităm că se apropie Sf. Valentin. 🙂 

Ce atribuții ai în calitate de secretar al Asociației Degustătorilor Autorizați din România? Cât de “savuroasă” este această ocupație? 🙂

Este o ocupație savuroasă, Asociația Degustătorilor Autorizați din România este una dintre cele mai longevive din acest domeniu, fiind înființată în 1994. În calitate de Secretar General al ADAR, organizez întâlnirile trimestriale în diferite zone ale României, care au loc încă de la înființarea asociației și gestionez tot ceea ce ține de logistică, inclusiv invitațiile și asigurarea participării membrilor. ADAR este o a doua familie pentru noi toți, iar întâlnirile le organizăm întotdeauna în zone viticole strategice, pentru a vizita crame, pentru a descoperi noi tehnologii și, nu în ultimul rând, pentru a degusta vinurile din zonă și a putea observa evoluția acestora. Pentru fiecare întâlnire, avem o tematică specifică.

Ești și reprezentant al României în calitate de jurat al mai multor concursuri internaționale de vin. Povestește-ne despre această experiență. Ce se întâmplă la aceste concursuri? Care sunt calitățile unei licori care merită “coroniță”?

Un concurs internațional de vin este, de asemenea, un prilej de a te întâlni cu colegi din toată lumea: jurnaliști, somelieri, producători de vin, comercianți, colegi din toate domeniile de activitate. De fiecare dată este o plăcere să mă întâlnesc cu ei, mai ales că putem discuta pe aceeași temă și crea conexiuni care să vină în sprijinul vinurilor românești. În plus, ai ocazia să descoperi locul respectiv, fiindcă atunci când se organizează un concurs internațional, ai prilejul, pe lângă vinurile pe care le deguști în cadrul concursului, să vizitezi crame din zonă, să cunoști vinuri și producători, să înveți lucruri noi. Întotdeauna este o experiență superbă, cel mai mult îmi place Concours Mondial de Bruxelles, pentru că este de fiecare dată organizat în altă țară, este un concurs itinerant și avem prilejul să cunoaștem culturi noi. Anul trecut am fost în Cehia, anul acesta urma să mergem în China, pentru a doua orară, însă, din cauza pandemiei se va organiza în Luxemburg. În fiecare zi a concursului, alături de colegii din comisie – o comisie fiind formată din 5-6 jurați – , avem aproximativ 50 de probe de degustat. Fiecare probă este privită cu foarte multă atenție, fiindcă în spatele fiecărui vin trimis este o cramă, stă multă muncă, este o echipă care și-a pus toate speranțele în acel vin.

Vinul este precum un copil al fiecărui vinificator, este ceea ce a avut mai bun de oferit și l-a trimis în concurs după ani de zile de recalibrări de creștere și vinificare, și atunci nu ne putem permite să fim superficiali sau să nu-l analizăm din toate punctele de vedere.

Astfel, evaluăm mereu cu atenție proba, fiecare dintre jurați oferă o notă, iar nota finală se obține eliminând extremele și făcând media aritmetică a notelor rămase.

Și noi, ca jurați, suntem evaluați în funcție de notele pe care le dăm, și primim această evaluare după o perioadă, după ce concursul s-a încheiat. Acest concurs își alege jurații în funcție de performanțele obținute, fiind foarte importantă selecționarea acestora, nu este precum o invitație pe care ai obținut-o pe viață.

Desigur, un vin premiat sau un vin care merită medalie de aur trebuie „să te dea pe spate”, cum spunem noi, să nu ai ce să-i reproșezi, să aibă complexitatea aromatică la nas, să fie foarte echilibrat la gust, iar acest echilibru se măsoară între arome, aciditate, alcool, taninuri, intensitate. Fără îndoială, și aspectul, culoarea contează foarte mult. Dacă șase persoane din comisie au spus că vinul este nemaipomenit, atunci acel vin este, într-adevăr, superb, și acest lucru îl putem vedea pe sticla de vin, cu un însemn, o bulină care certifică acest fapt. Numărul de buline pe care concursul le conferă producătorului este stabilit în funcție de declarația pe care producătorul a trimis-o cu cantitatea aflată în spatele probei. Adică, în momentul în care o probă este înscrisă în concurs, producătorul spune și cantitatea pe care o deține în cramă și atunci, tot lotul respectiv ia medalie. De aceea, e bine să ne uităm și la acest aspect, când cumpărăm o sticlă de vin.

Ce povești memorabile ai adunat de la aceste concursuri? 

Sunt multe povești memorabile, aș spune că este un prilej de a ne întâlni cu frații noștri de peste Prut și de a face o mică uniune, la fiecare concurs internațional. Totdeauna suntem împreună, totdeauna avem o poză de grup, unde suntem cu toții, este într-adevăr un prilej de bucurie să ne întâlnim și să schimbăm impresii, să cunoaștem vinurile. Îmi aduc aminte de un prieten din Columbia, la Berliner Wein Trophy, care de fiecare dată aduce o sticlă și face un quiz, o ghicitoare. În ultima seară, la masă, când suntem cu toții împreună, el vine cu sticla și noi trebuie să ghicim ce vin a adus. Este plăcut să fii cât de cât pe aproape și să-ți dai seama ce este în sticlă. Este un alt gen de evaluare, este o poveste frumoasă, mie mi-a plăcut tare mult și m-a impresionat gestul.

Ești fondatoarea Romanian Wine Academy, una dintre cele trei școli din România acreditate WSET – The Wine & Spirit Education Trust – cea mai mare organizație globală care oferă certificări în cunoașterea lumii vinului pentru profesioniști și amatori. Ce se întâmplă la această școală?

Este o școală de vin, o școală acreditată WSET și recunoscută la nivel global, unde se pregătesc atât cei care sunt pur și simplu pasionați de vin, cât și profesioniștii. Romanian Wine Academy a început cu vinul, însă urmează să introducem și cursurile despre spirtoase și cele despre bere. Cursurile despre bere încep să aibă o cerere din ce în ce mai mare, datorită creșterii numărului de producători mici, a producătorilor de bere craft, și acest domeniu fiind sub incidența trendului de expansiune a categoriei premium precum cel al vinului – se bea mai puțin, scade cantitatea, însă crește calitatea, deci se bea vin mai scump și de o calitate mai înaltă.

Cursurile de vin pe care le organizăm în prezent funcționează pe mai multe grade de cunoaștere, în funcție de nivelul de cunoștințe la care dorește să ajungă cursantul. Astfel, Nivelul 1 WSET este o introducere valoroasă pentru cei pasionați de acest subiect, unde cursanții învață fundamentele degustării și descrierii vinurilor, studiind bazele informației despre viticultură și vinificație, soiuri principale internaționale, stilurile și tipurile de vin și combinații gastronomice corecte. Nivelul 2 se adresează celor care deja dețin informațiile de bază și doresc să aprofundeze, cu mult mai multe soiuri de bază și o analiză mai profundă a filozofiei complexe care stă în spatele unui vin remarcabil.

De ce să faci un curs despre vin?

Ca să știi ce să bei, până la urmă, ca să știi să alegi corect un vin și să-l înțelegi pe deplin.

Eu recomand întotdeauna femeilor, de exemplu, să facă un curs de vin. În primul rând, pentru că femeile au mai mulți centri olfactivi decât bărbații, cam cu 30% mai mulți și, de cele mai multe ori, femeile sunt cele care fac cumpărăturile și aleg ce să cumpere. Dincolo de faptul că înveți să alegi un vin de calitate, înveți să faci și asocierile potrivite cu mâncarea, astfel încât să scoți în evidență vinul și să rezulte combinații inedite de arome.

În privința profesioniștilor din HoReCa, este esențial să fie pregătiți și să știe ce să ofere clienților, pentru că întâlnim din ce în ce mai des consumatorul avizat, care are standarde mult mai înalte în ceea ce privește recomandările de vin. Mai mult, fiind cea mai importantă acreditare la nivel global de studii în domeniul vinului, le conferă profesioniștilor statutul de specialist internațional – ceea ce înseamnă că pot lucra în domeniu, oriunde își doresc. Practic, fie că vorbim de Nivelul 1, fie că vorbim de Nivelul 2, cursurile WSET reprezintă un upgrade pentru viața personală, dar și la cea profesională.

Ești și consilier al ministrului agriculturii pe filiera vitivinicolă. Ce presupune acest job? 

Jobul de consilier al Ministrului Agriculturii pe filiera vitivinicolă este interesant, plin de provocări, trebuie să privești filiera vitivinicolă în ansamblul agriculturii românești și să vezi care este ponderea, care sunt celelalte sectoare, fiecare cu probleme și cu provocările proprii.

Pentru vin, care este un sector foarte bine reglementat din punct de vedere legislativ, nu mai există multe puncte slabe, însă trebuie susținută promovarea. România trebuie să fie recunoscută la nivel internațional ca țară producătoare de vin și să facem cunoscut faptul că vinul românesc este unul foarte bun, asta este și provocarea mea și asta îmi doresc să fac, de aceea sunt aici, vreau să găsesc soluțiile pentru această problemă.

Noi avem un sector vitivinicol foarte bine dezvoltat, cu investiții de aproximativ 500 de milioane de euro, toate realizate cu fonduri europene și de reconversie a plantațiilor, de investiție în modernizarea cramelor, de înființări de plantații și crame noi. Sunt fonduri foarte bine investite, gestionate, sunt vinuri foarte bune, însă lumea internațională nu știe acest lucru și producătorii au nevoie de sprijin în acest sens. În plus, se știe foarte puțin despre vinurile cu denumire de origine controlată și indicație geografică, ce reprezintă fiecare bulină argintie și de ce scrie ONVPV pe fiecare sticlă de vin, faptul că acea bulină atestă că vinul este certificat și că ceea ce este înăuntru este în perfectă concordanță cu ceea ce scrie pe etichetă. Această bulină înseamnă că o comisie a evaluat lotul respectiv de vin și că are toate caracteristicile organoleptice specifice unui vin provenit din zona respectivă, așa că este foarte importantă această certificare și este important ca lumea să știe că vinurile noastre sunt foarte bune și că soiurile noastre autohtone sunt extraordinare. 

Tu ai o specializare tehnică. De unde pasiunea pentru vin?

Pasiunea pentru vin a venit prin prisma jobului, într-un fel, în firma în care eram proaspăt angajată, care se ocupa cu enzime pentru alcool. Era momentul dezvoltării sectorului vinicol, era nevoie să extindem vânzările de enzime în industria vinului și, atunci, era un domeniu nou, interesant, dar și mic, ca cifră de afaceri, în comparație cu celelalte. Am preluat eu, la momentul respectiv, sectorul. Evident că a fost nevoie să fac niște cursuri de pregătire în străinătate, iar de aici încolo, am început să construiesc – m-am interesat să văd ce aș putea face pentru dezvoltarea în acest domeniu, am făcut cursul de Degustător la Institutul de Cercetare și Dezvoltare de la Valea Călugărească, cursul de vin și distilate.

Ce-i drept, îmi plăcea vinul dinainte, părinții mei făceau vin acasă, era o tradiție de familie, bunicii mei avuseseră vie, așa că a venit cumva natural această pasiune pentru vin.

Am accesat și cursurile WSET, pentru a cunoaște și vinurile din străinătate. Acum, cunoscând această minunată lume a vinului, cunoscând oamenii din industrie, făcând cursurile de degustare, m-am îndrăgostit de vin și am dorit să aflu mai multe, să fiu prezentă, să mă implic mai mult. Astfel, am devenit membru al Asociației Degustătorilor Autorizați din România, iar acum sunt Secretarul General al acestei asociații. Am început să particip în calitate de jurat la concursuri interne, apoi internaționale. În prezent, particip la aproximativ 6-7 concursuri pe an, exceptând 2020, când am fost prezentă la doar două concursuri, din pricina pandemiei. Intrând atât de mult în lumea vinului, am realizat că, mai mult decât partea de vânzare, îmi doresc de fapt să mă ocup de promovarea vinului.

În prezent, sunt și consilier de vin al Ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ceea ce este o recunoaștere, dar și o responsabilitate pe măsură. Creez piețe de desfacere pentru vinurile românești în Asia și Statele Unite, oportunități și strategii de promovare pentru acestea, și sunt speaker la diverse evenimente și conferințe din industrie. În calitate de ambasador și Absolvent WSET Nivel 4, promovez vinul românesc pe toate canalele de social media, inclusiv pe blogul personal, și organizez masterclass-uri și sesiuni de degustări private. 

Cum alegem vinul perfect? 

Este o întrebare foarte bună. Perfect pentru o cină romantică, pentru o întâlnire cu prietenii, pentru o masă în familie? Perfecțiunea variază. În primul rând, cred că ar trebui să ne gândim ce buget avem la dispoziție, ce preparat culinar vom alege, ce ne dorim – alb, roșu, rosé, spumant. Una dintre variantele respective, sau luăm câte puțin din fiecare. Cam în jurul acestor întrebări se face alegerea vinului. Desigur, ne dorim neapărat să fie un vin certificat și să avem încredere că ceea ce este pe etichetă este și în sticlă, și de obicei ne luăm după recomandările specialiștilor. Avem, din fericire, destul de multe recomandări, avem de unde alege, sunt o grămadă de vinuri și oferta este atât de bogată, încât sigur se regăsesc vinuri pe gustul fiecăruia dintre noi. Îmi este greu să fac o recomandare de vin perfect, fiindcă fiecare are alte percepții, alte preferințe. Nu există un vin unic, perfect pentru toate ocaziile, însă există niște recomandări care ne pot ghida în alegerea vinului perfect pentru situația respectivă.

Cum a fost toamna trecută pentru vin în România? 

În ciuda pandemiei, anul pentru vin a fost foarte bun, exceptând regiunea Murfatlar, unde seceta a fost foarte mare și unde multă lume a avut de suferit, au fost suprafețe de viță de vie unde nu s-a putut recolta nimic. În rest, seceta a dus la creșterea calității vinului, la o concentrare în arome, o concentrare în zaharuri. Dealul Mare a avut noroc, a plouat chiar înainte de recoltare și strugurii s-au mai redresat, fiindcă undeva prin august, se blocaseră în evoluție și exista pericol de stafidire. A fost un an foarte bun calitativ, așa că absolut sigur vom avea vinuri excelente din 2020.

Știu că niciun an nu seamănă cu altul din punctul ăsta de vedere. Ce trebuie să știe un antreprenor care vrea să producă vinuri? Este rentabil în România?

 

Da, este adevărat, niciun an nu seamănă cu altul. Ce recomand eu antreprenorilor ar fi să aleagă soiuri tradiționale, soiuri românești, este un trend la nivel internațional, toată lumea caută altceva, toată lumea s-a săturat de vin mult și de o calitate medie spre mică, toată lumea tinde spre realizarea de vinuri premium, se vrea o poveste în spatele vinului, ceva personal și aproape de suflet. Aceasta este ceea ce Millenials își doresc și ei au acum cea mai mare putere de cumpărare.

Un antreprenor care ar dori să producă vinuri ar trebui să știe, în primul rând, cui se adresează, și să nu uităm că afacerea cu vin este o afacere pe termen lung și foarte lung, este o afacere pentru generațiile următoare, nu neapărat grea ca fel de a fi, cât grea în termeni temporali, necesitând foarte mult timp și răbdare, fiindcă recoltezi o dată pe an.

Trebuie să pregătești materia primă de-a lungul anului, ești la mâna fenomenelor meteo – suntem meteodependenți. Anumite aspecte pot fi reglate (irigații, tratamente), dar în cazul unui îngheț puternic sau grindină nu prea ai ce face. Bine, acum și pericolul de grindină este oarecum rezolvat, fiindcă există la nivel național un sistem de rachete antigrindină care funcționează foarte bine, însă mereu poate apărea ceva neprevăzut. Nu știu dacă vă aduceți aminte 2015, când a fost gerul acela groaznic și toată lumea făcea focuri prin vie, pentru a ajuta plantele să supraviețuiască. Sunt unele fenomene pe care nu le poți controla, însă, în principiu, ne îndreptăm către o agricultură predictibilă, digitalizată, știm exact fiecare plantă ce cantitate de nutrienți are nevoie, câtă apă, lucrurile sunt în prezent destul de bine puse la punct.

Un antreprenor, dacă dorește să investească în acest domeniu, ar trebui să se gândească la numărul de hectare pe care dorește să le lucreze, cât de mare dorește să fie crama, aici putem discuta mai multe aspecte, de exemplu, dacă dorește să aibă o cramă boutique, doar cu vinuri de calitate, sau o cramă puțin mai mare, cu vinuri cu o adresabilitate mai largă. Oricum ar fi, pentru amortizarea investiției sunt necesari 8-10 ani, vița de vie intră pe rod din anul 5, atunci ajunge la capacitate maximă, poate că produce din anul 3, dar foarte puțin cantitativ. 

După aceea, este necesară consolidarea unui brand, o lansare pe piață, ca oamenii să cunoască vinul, este esențială o campanie foarte bună de marketing, de promovare, deci înființarea unei crame este o muncă asiduă și permanentă, vreme de 8 -10 ani, până poate ajunge să nu mai fie nevoie ca antreprenorul să investească, iar crama să se susțină singură. Sunt multe investiții în România, multe crame făcute de antreprenori pasionați de vin, pentru care asta este un hobby, iar pentru hobby, foarte mulți sunt dispuși să aloce sume considerabile.

Unde ne situăm din punctul de vedere al consumatorilor de vin, dar și al calității vinului, față de alte țări? 

 

Consumatorul de vin autohton este mai puțin educat decât în alte țări. Sunt țări precum Franța, Italia, Spania unde educația provine din familie, ei la fiecare prânz beau un pahar de vin. Noi ne-am pierdut această educație pe parcursul celor aproape 50 de ani de comunism, lucrurile s-au estompat, nu mai avem această conexiune ancestrală, deși vinul se produce în România de foarte multă vreme. Vinul este atestat documentar, avem dovezi că pe teritoriul nostru s-a produs vin și în descoperirile făcute la Cucuteni, românii produc vin de peste 3.500 de ani, însă legătura aceasta s-a pierdut pe parcursul comunismului și ar fi bine să ne întoarcem la ea, consumatorul român să aprecieze ceea ce are, să pună preț pe ceea ce este produs în România, pe vinul românesc, pe soiurile românești, fiindcă sunt, într-adevăr, speciale și apreciate la nivel internațional, din punct de vedere calitativ.

Din punctul de vedere al calității vinului, suntem la același nivel cu Europa, fără urmă de îndoială. În toate competițiile internaționale, unde participă multe alte țări, vinurile românești obțin foarte multe medalii. La Wine Advocate, de exemplu, avem vinuri premiate, precum Soare, din 1999, care a luat 91 de puncte Parker, ceea ce înseamnă foarte mult, sau vinuri de la Serve, cu 89-90 de puncte. Anul trecut, la Concours Mondial de Bruxelles, am avut Sauvignon Blanc de la Jidvei, care a luat mare medalie de aur (grand gold) și Feteasca Regală de 2009, care la fel, a luat medalie de aur. Gândiți-vă că din 9.000 de vinuri înscrise în concurs, cele cu o astfel de medalie reprezintă cel mult 2%, iar din acest procent, mai mult de jumătate sunt vinuri roșii, deci au fost într-adevăr niște vinuri deosebite. Cea mai mare surpriză și confirmare a fost pentru Feteasca Regală, un soi românesc care a evoluat foarte bine în timp.

Care este vinul tău preferat? 

N-aș putea pune degetul pe un singur vin, aș putea spune că am pasiuni pentru anumite soiuri și îmi place să le descopăr și să văd cât mai multe vinuri, cum am acum pasiunea pentru Pinot Noir. Mi se pare că este un vin elegant, cu aciditate ridicată, nu neapărat ușor de băut, poate mai greu de înțeles decât alte vinuri, dar care are o anumită delicatețe, o anumită eleganță, și chiar îmi place foarte mult și vreau să descopăr cât mai multe vinuri din acest soi. Da, nu se cere pe piață, și din acest motiv există și puțini producători români care îl au la vânzare. În materie de vinuri preferate, este și vinul spumant, pe care l-aș savura la orice oră din zi. Totdeauna mă gândesc când este vorba de ceva cu bule, că nu există o oră nepotrivită.

Există și vin fără alcool, așa cum este berea?

Da, există vin fără alcool, exact ca în cazul berii, și chiar am scris un articol la începutul acestui an despre vinul fără alcool. Anul trecut, în comisie, la Concours Mondial de Bruxelles, în Cehia, am fost în singura comisie din concurs care a degustat vinuri fără alcool. Am avut o pregătire prealabilă și ni s-au explicat procedeele și variantele de producție.

Există un trend pentru vinurile fără alcool, fără îndoială, care este în creștere în Europa. Lumea își dorește beneficiile vinului, dar fără efectele alcoolului, și sunt câteva studii care spun că alcoolul poate inhiba asimilarea resveratrolului și antioxidanților din vin.

De aceea, vinurile cu alcool mai puțin de 6% sau vinurile cu alcool 0% sunt căutate, mai ales vinurile roșii, pentru că poți să consumi o cantitate mai mare, cu atât mai mult cu cât numărul de calorii scade prin eliminarea alcoolului. De aceea, vinul fără alcool este recomandat în diete, îl poți consuma atunci când ții o dietă. Are și beneficii de sănătate – toată lumea vorbește despre paradoxul francez, faptul că ei beau vin destul de mult și mănâncă foarte gras, dar nu se îngrașă – au cea mai mică rată a obezității și a incidenței de boli cardiovasculare din lume. Totul se datorează vinului, care este vasodilatator, iar compușii antioxidanți ajută la sănătate, previn Alzheimerul, contribuie la buna dispoziție și previn depresia. Vinul fără alcool, cu atât mai mult, amplifică aceste beneficii, deci este o alternativă foarte bună și pentru cei care nu pot consuma alcool, din motive medicale sau pentru că sunt nevoiți să conducă.

Care sunt trucurile folosite de un degustător de vin pentru a nu se ameți și pentru ca gusturile să nu se combine? 

Nu sunt trucuri, de fapt, un degustător sau oricine, ca să nu se amețească, trebuie să bea apă. Trebuie băută foarte multă apă, în paralel cu alcoolul, alcoolul are această „calitate” – deshidratează. Alcoolul inhibă un hormon responsabil de reținerea apei în organism și atunci, apa este eliminată destul de repede.

În plus, ca gusturile să nu se combine, avem în concursuri sau la degustările profesionale așa numitele „radiere”, care sunt pâinea simplă, albă, mărul sau cașcavalul neafumat.

Acestea trei sunt folosite, de obicei, pentru a șterge gusturile și, fără îndoială, apa plată. Apa plată este vitală în orice competiție și este întotdeauna pusă la dispoziție, este o radieră extraordinară.

Cum trebuie băut vinul ca să nu ți se urce la cap? 

Metoda cu apa este esențială, apa plată alături de vin, în cantitate dublă, triplă, față de acesta. Oricum, trebuie să te gândești că ficatul poate metaboliza o cantitate de alcool constantă, deci dacă tu bei mai mult într-un timp scurt, atunci apare efectul acesta de amețeală, de euforie, fiindcă ingerat, alcoolul se descompune în acetaldehide, care sunt duse spre ficat, pentru a fi metabolizate, iar ficatul le desface în alți compuși, care nu sunt nocivi pentru organism. Ficatul are o capacitate de metabolizare diferită de la o persoană la alta. La asiatici, de exemplu, această capacitate este foarte mică, fiindcă enzima cu care ficatul lucrează pentru a desface aceste acetaldehide nu există, și atunci ei se amețesc cel mai repede.

Cum păstrezi calitatea, gustul și specificului unui vin?

Vinul este ca o ființă vie, este într-o evoluție permanentă, oriunde l-ai păstra. Cel mai bine, ca să aibă o evoluție pozitivă, ar fi să îl păstrezi îmbuteliat, sticla să fie culcată, umiditatea de 85%, să nu fie expus la lumină directă, puternică, temperatura să nu fie mai mare de 12 grade Celsius și important este să fie constantă, să nu oscileze.

Care sunt cei mai mari băutori de vin? 

Ca națiune, fără îndoială francezii, urmați de italieni și spanioli, în general, în țările în care vinul este într-adevăr o tradiție și se bea de foarte mult timp, consumul situându-se în jur de 42-43 litri pe cap de locuitor. Dar în general, consumul este în scădere față de cât se bea acum 20 de ani. După cum am mai spus, există tendința către creșterea consumului de vinuri premium, tendința de a bea mai puțin dar de mult mai bună calitate.

Care este vinul cu cel mai ciudat gust pe care l-ai băut?

Eram în Coreea, la Asian Wine Trophy, și printre vinurile prezente era un vin cu miros de ceapă, iar colegii moldoveni au luat o sticlă și am testat-o. A fost, în mod cert, cel mai ciudat vin pe care l-am băut vreodată. După care a urmat unul tot acolo, în Coreea, un vin de crizanteme. Acestea două sunt în topul personal al vinurilor bizare, aș putea spune.

De ce să bem un vin de calitate? Care e diferența dintre vinul “de la țară” și cel cu origine controlată? Să explicăm asta celor care nu se pricep și cred că vinul e vin și din “ograda proprie” e mai sigur sau mai gustos. 

Viața este prea scurtă ca să bei un vin prost. Mai bine puțin și mai bun, decât mult, prost și fără rost. Un vin de calitate te înalță, un vin de calitate îl savurezi, îl discuți cu cineva apropiat, cum spunea Pasteur, că e mai multă filosofie într-o sticlă de vin decât în cel mai gros manual. Desigur, asta presupune un vin de calitate, nu poți să filosofezi pe marginea unui vin prost.

Și nu bei un vin doar de dragul de a simți puțină euforie, deci dacă vrei să faci asta, consumi o băutură mai tare, ca efectul să fie rapid. Bem un vin de calitate fiindcă dorim să ne simțim bine, avem anumite standarde, nu în ultimul rând, vrem să avem o asociere gastronomică reușită. În general, după cum am spus și la început, viața e prea scurtă să bem un vin prost.

Vinul de țară și cel cu origine controlată nici nu se compară, cel din origine controlată este un vin certificat din soiuri nobile de struguri, permise a se cultiva în Uniunea Europeană. Cultivarea viței de vie hibride este interzisă în Europa, adică nu este finanțată de UE, căci, în final, tu poți face orice dorești pe pământul tău, inclusiv cultivarea de soiuri hibride. Vinurile nu au, însă, aceeași calitate, iar compușii din vița de vie hibridă s-a demonstrat că pot fi periculoși. Mai aud expresii de genul „păi n-am pus nimic în el, numai niște zahăr”, ceea ce e total greșit, în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată, acest lucru nu mai este permis. Poate doar ca excepție, în anii în care a plouat excesiv si nu a fost suficient de cald pentru acumularea naturală de zahăr în strugure. Există vinuri îmbuteliate cu denumire de origine controlată cu un raport calitate-preț foarte bun, sunt sticle care costă 12-15 lei, și care sunt o alternativă mult mai bună a vinului de țară și mai ales mai sigură. Da, noi, românii, avem o mentalitate cu „vinul meu”, „lucrul meu”, dar nu e neapărat cea mai bună modalitate de a privi lucrurile. Vinul din ograda proprie e un vin, dar nu e cel mai bun, sănătos, iar compușii din vițele de vie hibride sunt cancerigeni și este un motiv pentru care acestea au fost interzise. Încet-încet, cred că acest obicei va dispărea, așa cum sunt din ce în ce mai puțini care taie porcul în curte, așa vor fi și mai puțini care produc propriul vin.

S-au schimbat tehnicile și gusturile de-a lungul timpului? Care sunt inovațiile actuale în materie de viticultură?

Fără îndoială, suntem într-o permanentă evoluție. Inovațiile în materie de viticultură sunt în continuă dezvoltare, ca în întregul domeniu al agriculturii. Există o tendință către tehnologizare, către digitalizare, către eficientizarea procesului de producție, urmărirea fenomenelor meteorologice, inclusiv senzori în pământ, care determină ce nevoi sunt pe fiecare plantă în parte și ce tratament se face în funcție de nevoile acesteia. Este o urmărire atentă a bolilor care apar după ploaie, de exemplu, și a tratamentelor pentru acestea, iar informațiile sunt centralizate și sunt urmărite cu drona, pentru a vedea imediat dacă apare o boală. Deci clar sunt foarte multe inovații.

Ca o tendință la nivel european este scădere a forței de muncă și este din ce în ce mai greu să recoltezi o viță de vie manual, astfel că au fost dezvoltate multe sisteme de susținere, care au evoluat și au făcut posibilă recoltarea mecanizată. Combinele pentru recoltare mecanizată sunt foarte bine puse la punct, inclusiv sortarea ulterioară în cramă, care măsoară culoarea fiecărui bob, intensitatea culorii și elimină toate boabele de struguri care nu corespund standardului de calitate sau nu sunt coapte. Tehnologia își face simțită prezența și, de la un an la altul, lucrurile evoluează.

Ce vinuri sunt “la modă” anul acesta? 

Este greu de spus după un an de lockdown, practic orice îți place este la modă, însă în trend ascendent rămân rose-urile, care au devenit din ce în ce mai populare, iar după rose-uri a apărut moda cu spumantele, toți vor „bule”. Un alt trend sunt vinurile fără alcool, fără îndoială, la nivel european.

În final, sper ca vinurile la modă de anul acesta să fie cele băute pe terasă, cu prietenii, la malul mării, oriunde într-un grup, să ne bucurăm, fiindcă ar fi mare păcat să nu avem cu cine discuta și savura împreună un pahar de vin.

Foto: arhiva personală

Related Posts

Andre Agassi și Stefanie Graf, despre prima vizită în România și viața de sportiv. Interviu de Andreea Esca

Legendele tenisului mondial Andre Agassi și Stefanie Graf au pășit pentru prima dată pe pământ românesc, fiind invitați…

Lucian Broscățean o ia la întrebări pe designerul Ancuța Sarca

Lucian Broscățean (conferențiar universitar doctor și Directorul Departamentului Modă-design vestimentar în cadrul Universității de Artă și Design din…

„Colecționarii sunt la fel de interesanți precum artiștii. Toți au particularități și plăceri secrete” spun fondatoarele târgului de artă contemporană Rad Art Fair

Zeci de galerii, un parc de sculpturi și mii de vizitatori îndrăgostiți de artă; așa s-ar putea defini…

Vlad Huidu o ia la întrebări pe soția lui, Giulia

Cum arată o discuție tête-à-tête, între doi soți? Dar între doi soți celebri, care au și participat la…

Coffee Time! Interviu cu Maria Raluca Năvloiu

Cum este, oare, să lucrezi toată ziua înconjurat(ă) de aburii amețitori ai zecilor de sortimente de cafea? Câte…

Andrei Bănuță: „Pentru mine contează ce spun și ce simt atunci când cânt”

Melodiile lui se transformă instantaneu în hituri, ba chiar devin virale pe TikTok. Iar versurile și vocea lui…

Coffee Time! Interviu cu Cezara Carteș

Cum este, oare, să lucrezi toată ziua înconjurat(ă) de aburii amețitori ai zecilor de sortimente de cafea? Câte…

Arta în mâinile tale – un proiect despre arhitectură, tehnologie și oameni

La lansarea noii serii Motorola Edge 50, am avut ocazia să stau de vorbă cu fotograful Alex Gâlmeanu…

Marian Pălie, curatorul secțiunii de fashion RDW 2024: „Designerii români au devenit recunoscuți pentru inovație, creativitate și calitate”

19 proiecte de fashion vor face parte din expoziția centrală Romanian Design Week 2024, festivalul multidisciplinar dedicat industriilor…

Dionysis Moustis, barista: „O cafea gustoasă are de-a face cu preferințele personale și cu experiența anterioară”

Dionysis Moustis este Coffee Capabilities Manager CEMEA Lavazza și ne povestește despre culisele competițiilor de barista, despre alegerile…