Adriana Muraru: ”Oricât de bun ar fi conținutul pe care îl poți găsi pe rețelele sociale sau pe bloguri, nu poate înlocui literatura”

Poate părea o nebunie să deschizi o editură într-un an de criză. Poate însemna, în acelaşi timp, un curaj deosebit de a sta pe linia de plutire şi atunci când, după nişte ani buni de la deschidere, pandemia îţi dă planurile peste cap. Adriana Muraru ne povesteşte despre începuturile editurii Storia Books, despre viaţa de antreprenor şi despre adolescenţii care găsesc în cărţile de acolo răspunsuri la întrebările lor de fiecare zi, dar şi aventuri la care pot visa cât e ziua de lungă. (www.storiabooks.ro)

Foto: Radu Chindriș

De ce o afacere cu cărți? Cum a început totul?

A început acum mai bine de zece ani, dacă iau în calcul și perioada în care cochetam cu gândul de a deschide o librărie. Făceam tot felul de planuri împreună cu o prietenă, destul de nerealiste, cred, pentru că nu aveam bani pentru o astfel de investiție. În această fază ne-a prins criza financiară din 2008, care ne-a trezit la realitate. A rămas, însă, undeva, gândul ăsta de a face ceva legat de cărți așa că, peste câțiva ani buni, când a fost foarte clar pentru mine că nu mai vreau să lucrez în televiziune, mi s-a părut firesc să merg în direcția asta. Librăria era în continuare un proiect nerealist din punct de vedere financiar, dar și o editură era nebunie curată, după cum m-au avertizat mai mulți prieteni din breasla asta. Dar cum eram la o vârstă la care, dacă tot o luam de la capăt, voiam să fac ce îmi place și cum puțină nebunie nu strică, am hotărât să deschid o mică editură. Am știut de la început că e posibil ca aventura mea să se încheie foarte repede; până la urmă, intram pe o piață așezată, în care nu prea mai era loc, mai ales pentru cineva fără nicio experiență în domeniul ăsta. Am avut de ales între un posibil eșec, dacă încerc, și un regret sigur, mai târziu, dacă nu încerc.

De ce Storia?

Pentru că storia înseamnă și poveste și, până la urmă, cărțile asta sunt, niște povești.

Care sunt cele mai complicate momente ale unei afaceri cu cărți? Și cum le gestionezi?

Am descoperit că toate momentele sunt complicate, mai ales când ai fost toată viața angajat și nu știi nimic despre afaceri, chiar dacă în cazul ăsta e vorba de una foarte mică. Pentru mine, în această fază, cel mai complicat cred că este să aleg cărțile potrivite, în condițiile în care sunt foarte multe titluri bune, prezentate în foarte multe cataloage, din care trebuie alese câteva, foarte puține. Dar asta e și partea cea mai frumoasă, pentru că presupune să citești. În rest, ce ține de administrare, marketing, vânzare… e doar complicat, partea frumoasă încă n-am găsit-o.

Cum ar arăta portretul robot al clienților?

Oameni cărora le place să citească! Printre cititorii noștri sunt copii cărora le plac cărțile amuzante, cu aventuri, dar și copii care nu se feresc de poveștile mai dureroase, cu teme sensibile. La fel și în cazul cărților pentru adolescenți, care se adresează iubitorilor de fantasy, dar și celor care preferă teme contemporane, situații pe care le văd în jurul lor și despre care de multe ori nu au cu cine să vorbească, precum anxietatea și depresia. De curând am început și o colecție care se adresează cititorilor maturi. Tot pentru cei care preferă provocările.

Dacă ai descrie afacerea ca o poveste, ar semăna mai mult cu…

Ar fi ceva relaxat sau, cel puțin, a fost până acum, pentru că nu știu ce urmează.

Au apărut acum bloguri, Facebook-ul, toți oamenii sunt, într-o măsură sau alta, creatori de conținut. Cum îi convingi că trebuie să se întoarcă la cărți, la citit, la documentarea clasică?

Oricât de bun ar fi conținutul pe care îl poți găsi pe rețelele sociale sau pe bloguri, nu poate înlocui literatura. Sunt oameni foarte activi online, care citesc în continuare și nu puțin. Pe ceilalți, dacă nu i-a prins până acum microbul ăsta, nu-mi fac iluzii că i-aș putea convinge eu.

Dacă cineva ar face o căutare de comori în editura Storia Books, pe ce rafturi virtuale / în ce secțiuni i-ai sugera să caute lucruri… neașteptate, surprinzătoare? Ce-ar găsi acolo?

I-aș sugera să arunce un ochi la colecția Storia Plus, unde ar găsi Pe pământ suntem strălucitori o clipă, romanul de debut, publicat în 24 de țări, al lui Ocean Vuong. Este scrisoarea unui fiu către mama sa care nu știe să citească, este despre traumă, despre familie și prima iubire, într-o scriitură poetică (de altfel, înainte de roman, Ocean Vuong a scris un volum de poezii care a câștigat cele mai importante premii ale genului). În colecția Young Adult ar găsi O listă semidefinitivă a celor mai îngrozitoare coșmaruri, de scriitoarea australiană Krystal Sutherland, o carte despre frici, despre depresie și, bineînțeles, despre iubire. Și, ca să închei într-o notă mai veselă, în raftul pentru copii ar găsi seria Ultimii copii de pe pământ, despre prietenie și supraviețuire într-o lume post-apocaliptică, după care s-a făcut și un serial pe Netflix.

Dacă ai lua-o de la capăt (în business, în viață), ce greșeală crezi că ai repeta?

Știu mai degrabă ce n-aș vrea să mai repet – ezitările, orgoliul prost plasat, fricile.

Un antreprenor nu trebuie să creadă în…

În succesul garantat.

De ce avem nevoie de cărți și povești în viața noastră?

O să-l citez pe fiul meu, care mi-a spus pe la 11 ani, când citea mai mult decât acum, ceva de genul „Ce îmi place cel mai mult la cărți este că pot trăi atât de multe vieți odată”.

 

3 CĂRŢI OBLIGATORIU DE CITIT ÎNTR-O BIBLIOTECĂ…

CRED CA AR FI BINE SĂ AI AIBĂ FIECARE ÎN CASĂ CĂRŢI PE CARE LE ŞI CITEŞTE, SĂ NU FIE DOAR DE DECOR.

 

CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE DRAGOSTE CITITĂ A FOST…

MÂNDRIE ŞI PREJUDECATĂ, JANE AUSTEN.

 

CEA MAI SURPRINZĂTOARE DESCOPERIRE (UN AUTOR) ÎN ULTIMII 2 ANI…

OCEAN VUONG.

 

O CARTE OVERRATED A ULTIMILOR ANI?

NU AŞ DA NUME. DAR CRED CĂ FIECARE AN ARE CARTEA SAU AUTORUL LUI OVERRATED ŞI CU CÂT E MAI MARE VÂLVA, CU ATÂT MAI MULT MĂ ÎNCĂPĂŢÂNEZ SĂ N-O CITESC.

 

ROMÂNIA, ACUM, CA O CARTE, AR FI…

O DISTOPIE.