Adriana Moscu ∙ September 15, 2023 ∙ 15 min read

Odată cu progresele rapide în învățarea automată, procesarea limbajului natural și viziunea computerizată, mulți cred că inteligența artificială are potențialul de a schimba lumea așa cum o cunoaștem. Dar ce este mai exact AI și care sunt implicațiile sale pentru viitor? Să ne ferim sau să ne împrietenim cu ea? 

La cafea, la job, pe social media, în tipul liber, în activitățile și interacțiunile zilnice, lumea a început să aducă tot mai mult vorba despre inteligența artificială (AI), odată cu lansarea ChatGPT în 2022, un model de limbaj (cunoscut și ca chatbot) mult mai sofisticat ca predecesorii săi. Dincolo de rumoarea generală, capacitățile sale, care se ramifică și se rafinează constant, cu o viteză incredibilă, au stârnit un șuvoi de temeri legate de faptul că AI-ul devine atât de avansat, încât în curând nu vom mai fi în stare să îl controlăm. Acest lucru i-a determinat chiar pe unii experți și lideri din industrie să avertizeze că tehnologia ar putea duce la dispariția umană. Alții, mai mai optimiști și, poate, ceva mai analitici, nu cred într-o apocalipsă AI. 

Cert este că inteligența artificială este în prezent unul dintre subiectele cele mai forfecate și aprins dezbătute din industria tehnologiei și dincolo de ea. Asta pentru că AI aduce cu sine câteva provocări serioase – de la schimbări în piața muncii până la preocupări legate de securitate și confidențialitate sau dispariția celor șapte arte, așa cum le știm. Potențialul AI este atât de mare, încât și dacă te-ai numi Leonardo DiCaprio și tot ai putea să tremuri un pic la gândul că avatarul tău mai tânăr și mai mai puțin pretențios financiar, bașca, disponibil și ubicuu 24/7, ar putea să-ți ia pâinea și premiile Oscar de la gură. În acest articol vom explora oportunitățile și provocările care ne așteaptă pe măsură ce ne adâncim în lumea AI. Leo, fii pe fază! 

O chestiune de încredere

La început a fost ChatGPT. Bine, bine, nu chiar la începutul cronologic. ChatGPT, însă, a dat startul care a făcut diferența în dezvoltarea inteligenței artificiale și care a accesibilizat pentru mase această tehnologie nu demult futuristică și exclusivistă. „Nu te baza niciodată pe ceva care poate gândi de capul lui dacă nu poți vedea unde își ține creierul”, scria cu niște ani în urmă J.K. Rowling în Harry Potter și Camera Secretelor. Așadar, trebuie să alegem: avem sau nu încredere în mașini? La fel cum învățăm să avem sau nu încredere în alți oameni, acest proces va fi probabil unul complicat, complex și uneori tensionat. Încrederea nu apare doar din rezultatele unei anumite interacțiuni, ci și din expertiză, context, experiență și emoții. Tehnologia se infiltrează tot mai mult în viața noastră, afectând deciziile pe care le luăm și deciziile pe care alții le iau pentru noi. Tot mai mult, dăm computerelor responsabilitate și autonomie pentru a decide în evenimente care ne schimbă viața. 

Unii cercetători în domeniul AI încearcă să abordeze această problemă prin crearea de programe care să poată monitoriza esențial propriile procese decizionale și să descrie cum au ajuns la anumite concluzii. Dar apare o întrebare mai profundă: este această abordare importantă sau este doar un remediu pentru propriul nostru disconfort? La fel cum societatea se bazează pe anumite seturi de norme și comportamente, va trebui să proiectăm sistemele AI să respecte și să se potrivească cu normele noastre sociale. Dar căror norme ar trebui să se conformeze aceste sisteme? Implicit, se subînțelege că normele vor fi cele ale dezvoltatorilor și ale experților. Însă, din păcate, dar și previzibil, nu întotdeauna acești dezvoltatori vor avea intenții genunine, îndreptate spre binele și progresul general al omenirii. 

Scrisorile antagonice ale minților luminate

Recent, într-o o scrisoare deschisă semnată de peste 1.300 de experți, se afirmă că inteligența artificială este „o forță benefică, nu o amenințare pentru umanitate”. Scrisoarea a fost publicată la inițiativa BCS, Institutul Chartered pentru IT, pentru a contracara temerile privind AI. Comunitatea tehnologică din Marea Britanie nu crede în „scenariul de coșmar cu roboți răi” care stăpânesc lumea, a declarat Rashik Parmar, directorul executiv al BCS.

Demersul vine ca o replică a altuia, apărut în martie 2023, când lideri din industria tech – inclusiv Elon Musk, care a lansat recent xAI, o nouă companie în domeniul inteligenței artificiale, cu scopul declarat de a „înțelege adevărata natură a universului”– au semnat o scrisoare cerând o pauză în dezvoltarea sistemelor AI ultraperformante. Acea scrisoare sugera că AI-ul superinteligent reprezintă un „risc existențial” pentru umanitate. Opinia ar fi fost preluată de la regizorul de film Christopher Nolan, care a declarat pentru BBC că liderii AI cu care a vorbit au văzut timpul prezent „ca momentul lor Oppenheimer”. J.Robert Oppenheimer a jucat un rol cheie în dezvoltarea primei bombe atomice și este subiectul celui mai recent film al lui Nolan.

Drobul de sare e chiar deasupra capului nostru

În timp ce unii oameni de știință și experți din IT susțin că amenințările existențiale sunt mai degabă de domeniul SF, unele probleme pe care le ridică AI se întrevăd destul de bine la orizont sau chiar au apărut deja. 

S-a prezis că echivalentul a până la 300 de milioane de locuri de muncă ar putea fi automatizate, iar unele companii au spus deja că vor întrerupe angajarea în anumite domenii, ca urmare a dezvoltării AI.

Pe de altă parte, istoricul israelian Yuval Noah Harari, unul dintre cei mai citiți scriitori contemporani, care a semnat bestseller-urile Sapiens: Scurtă istorie a omenirii și Homo deus,consideră că, pentru prima dată în istorie, oamenii au inventat ceva ce le ia din putere, deși la prima vedere pare să le-o sporească. 

Harari crede că aceasta este prima tehnologie capabilă să creeze povești, ori credința colectivă în povestiri, de orice natură ar fi ele – despre religie, națiuni, avuție –, a alimentat dintotdeauna dominația omenirii asupra Pământului, explică Harari. De-acum, inteligența artificială poate îndeplini această funcție, luând poveștile din mâinile oamenilor. „Noua generație de inteligență artificială nu doar răspândește conținutul produs de oameni. Poate produce conținutul de la sine”, spune Harari. „Încercați să vă imaginați ce înseamnă să trăiți într-o lume în care majoritatea textelor și melodiilor, apoi serialele și imaginile TV sunt create de o inteligență non-umană. Care ar putea fi consecințele preluării culturii de către IA?”.

Când AI preia controlul executiv

Dacă ne gândim la AI ca la un ghid sau un consilier, un fel de asistent personal pentru oameni, pare că n-avem de ce să ne facem griji. Dar perspectiva ca AI să ia decizii – să exercite controlul executiv – este o cu totul altă situație.

Unul dintre motivele cheie pentru care nu ar trebui să lăsăm AI să aibă putere executivă este că îi lipsește în totalitate emoția, ceea ce este crucial pentru luarea deciziilor. Fără emoție, empatie și o busolă morală, ai creat psihopatul perfect. Sistemul rezultat poate fi foarte inteligent, dar îi va lipsi nucleul emoțional uman care îi permite, în mod paradoxal, să măsoare consecințele emoționale potențial devastatoare ale unei decizii altfel raționale.

Să luăm în considerare, de exemplu, modul în care AI poate identifica și organiza deja informațiile necesare pentru a ne construi o seră cu legume. Iterațiile actuale ale tehnologiei ne pot ghida eficient prin fiecare pas al construcției și pot preveni multe greșeli de începător. Dar, în viitor, un AI poate acționa ca manager de proiect și poate coordona construcția selectând contractori și plătindu-i direct din bugetul nostru.

Inteligența artificială este deja utilizată în aproape toate domeniile procesării informațiilor și analizei datelor – de la modelarea tiparelor meteorologice la controlul vehiculelor fără șofer până la asistența cu diagnostice medicale. Dar de aici încep problemele – când lăsăm sistemele AI să facă un pas critic de la rolul de consilier la cel de manager executiv.

În loc să sugereze doar soluții benefice pentru conturile unei companii, ce s-ar întâmpla dacă unui AI i s-ar acorda control direct, cu capacitatea de a implementa proceduri de recuperare a datoriilor, de a efectua transferuri bancare și de a maximiza profiturile – fără limite în ceea ce privește modul de a face acest lucru? Sau să ne imaginăm că un sistem AI nu oferă doar un diagnostic bazat pe raze X, ci i se oferă puterea de a prescrie direct tratamente sau medicamente.

Problema cu aceste mașini este că nu au cu adevărat „suflete”. Sunt doar programe concepute pentru a digera cantități uriașe de informații pentru a simplifica datele complexe în modele mult mai simple, permițând oamenilor să ia decizii mai corecte. Ele nu pot să aibă emoții, care sunt strâns legate de simțurile și instinctele biologice.

Așadar, companiile vor trebui să aibă întotdeauna oameni implicați la locul de muncă, care să își asume responsabilitatea dacă lucrurile merg prost. Dacă umanul este scos complet din buclă, cum va fi gestionată responsabilitatea pentru un eventual eveniment catastrofal?

De încredere, dar prin lege

Oamenii ar trebui să fie mai conștienți de pericolul unor AI nerglementate strict și ar trebui să pună mai multă presiune pe companiile de tehnologie, pentru a deveni mai demne de încredere. Uniunea Europeană a propus de curând câteva reglementări importante către guvernele statelor membre, care presupun transparență cu privire la datele utilizate pentru antrenarea modelelor de AI, atenuarea eventualelor biasuri, dezvăluirea riscurilor previzibile și raportarea testelor standard din industrie.

Majoritatea AI existente acum pe piață nu reușesc să se conformeze acestor propuneri și, mai mult, SUA sunt cu mult în urmă cu privire la o astfel de reglementare. AI-urile viitorului ar trebui să fie de încredere sau nu ar mai trebui să fie deloc. 

Potrivit altor păreri, motivele pentru reglementarea inteligenței artificiale nu sunt legate de faptul că aceasta s-ar fi dezvoltat necontrolat, ci sunt influențate de percepții exagerate și neliniștitoare legate de capacitățile și nivelul de conștiință al inteligenței artificiale. Aceste percepții sunt adesea alimentate de reprezentările mediaticului, care pot crea idei nerealiste despre AI. „Prejudecățile de automatizare” se referă la tendința de a scădea nivelul de atenție atunci când mașinile sau sistemele automate preiau anumite sarcini, în timp ce oamenii pot deveni excesiv de încrezători. Un exemplu concret este atunci când piloții aeronavelor tind să fie mai puțin vigilenți când avionul funcționează în modul automat, pentru că au încredere că acesta va opera corect fără intervenția lor constantă. 

Utilizatorii au tendința de a încredința AI-ului calități și caracteristici umane, precum exactitatea și obiectivitatea. Oamenii aplică reguli sociale umane mașinilor atunci când acestea par să aibă un anumit grad de umanitate, ceea ce duce, de asemenea, la o încredere mai mare (prea mare?) în ele. Reglementările sunt cu atât mai mult necesare pentru a ne asigura că produsele AI merită această încredere și nu o exploatează.

AI ridică o provocare unică, deoarece, spre deosebire de sistemele de inginerie tradiționale, designerii nu pot fi siguri de comportamentul sistemelor pe care le-au creat. Când un automobil tradițional (adică pe carburant) ieșea pe fabrică, inginerii știau exact cum va funcționa. Dar în cazul mașinilor cu conducere autonomă, nu pot fi niciodată siguri de modul în care se vor comporta în situații inedite. 

Cu un pas înaintea viitorului

Pentru a complica lucrurile, astfel de modele se schimbă și evoluează cu tot mai multă interacțiune. Toate acestea înseamnă că există un potențial nelimitat pentru apariția rateurilor. AI este mai mult o infrastructură, comparabilă cu o autostradă. Poate fi proiectată pentru a modela comportamentele umane colective, dar va fi nevoie de mecanisme pentru combaterea abuzurilor, cum ar fi depășirea vitezei și evenimentele imprevizibile, cum ar fi accidentele.

Dezvoltatorii AI vor trebui, de asemenea, să fie excesiv de creativi în a-și imagina moduri în care sistemul s-ar putea comporta și să încerce să anticipeze potențialele încălcări ale standardelor și responsabilităților sociale. Asta înseamnă că este nevoie de cadre de reglementare sau de guvernanță care se bazează pe audituri periodice și controlul rezultatelor și produselor AI, deși din asta se mai iscă, de asemenea, o problemă, pentru că nici designerii sistemelor nu pot fi întotdeauna trași la răspundere pentru accidente.

Anxietatea AI – o fobie postmodernă. Iată cum să-i faci față

Îmi amintesc cu câtă reticență am acceptat să lucrez pe produsele Apple, când, cu ani în urmă, compania la care eram angajată a înlocuit sistemele de operare android cu cele iOS. Totul mi se părea (și chiar era!) pe dos, producivitatea muncii se ducea pe tobogan, în jos, și eram convinsă că n-o să reușesc niciodată să mă descurc cu noile comenzi. Zece ani mai târziu lucrez în continuare pe laptopul meu MacBook Air și pot să declar cu mâna pe inimă că sunt dependentă de el. Îl iubesc. 

Toate schimbările din viața noastră vin la pachet cu anxietăți mai mici sau mai mari, generate de frica de necunoscut. Iar teama de AI nu face excepție și e firească. Chiar și experții în tehnologie au fost uimiți de creșterea recentă și rapidă a tehnologiei AI, capabilă să poarte conversații umane în mai multe limbi, să creeze muzică și să promoveze examene medicale. Ritmul schimbării este amețitor pe alocuri și există încă multă incertitudine cu privire la viitor.

Anxietatea AI se referă la sentimentul de neliniște pe care îl simțim cu privire la efectele asupra creativității și inventivității umane. Anxietatea AI provine din sentimentele de incertitudine cu privire la potențialul AI, de exemplu, de a crea videoclipuri false și de a răspândi dezinformarea care polarizează populațiile. Unele conținuturi produse de AI pot provoca, de asemenea, o reacție emoțională negativă în rândul utilizatorilor. 

Totuși, ar putea ajuta să ne amintim că aceste sentimente nu sunt neapărat noi. Îngrijorări similare cu privire la progresele tehnologice, cum ar fi „fobia de computer” și „stresul tehnologic” au apărut încă din anii 1980.

În multe privințe, anxietatea AI este similară cu anxietatea ecologică pe care o simt mulți tineri în legătură cu schimbările climatice. La fel ca degradarea mediului, digitalizarea rapidă este un rezultat al activității umane. Mulți oameni simt acum că ambele scapă de sub control.

Dar anxietatea AI nu trebuie să ne conducă viața. Îngrijorarea excesivă poate afecta activitățile zilnice, ne poate îmbolnăvi și împiedica să vedem aspectele pozitive ale progresului digital.

Cel mai bun lucru pe care l-am putea face pentru a depăși anxietatea AI este să realizăm că inteligența artificială era deja aici, cu mult înainte de apariția ChatGPT. Să ne gândim la modul în care AI face demult parte din viața noastră ar putea face noile instrumente care folosesc algoritmi să pară mai puțin intimidante. De exemplu, mulți oameni folosesc Siri de la Apple pentru a căuta restaurante din apropiere sau pentru a selecta un film pe baza recomandărilor Netflix. AI face, de asemenea, parte din învățarea de noi limbi cu Duolingo sau din utilizarea Google Maps pentru a naviga într-un oraș nou. 

Da, este aproape sigur că AI va afecta forța de muncă a următoarei generații și poate chiar a generației noastre. Un raport din 2020 al Forumului Economic Mondial a prezis că 85 de milioane de locuri de muncă vor fi înlocuite de AI până în 2025, în timp ce AI ar putea genera 97 de milioane de noi roluri în 26 de țări.

Nu e cazul să intrăm în panică. Ne putem pregăti pentru această nouă realitate învățând cum să folosim instrumentele AI la potențialul lor maxim în cariera actuală sau în cea viitoare. Sunt disponibile mai multe cursuri online care oferă o mai bună înțelegere a modului în care AI va afecta domeniul în care activăm și pentru a ne ajuta să ne pregătim prin dezvoltarea abilităților digitale.

Totuși, este important să avem grijă să ținem pasul (și) cu abilitățile umane, cum ar fi relațiile interpersonale sau inteligența emoțională, pe care AI (încă) nu le poate înlocui și care vor fi în continuare apreciate în minunata lume nouă. Poate sună ca un dicton prăfuit, dar, da, tot ce putem face acum mai bun pentru noi este să învățăm să avem încredere în mașinile care învață. 

Sursa FOTO: Hepta

Related Posts

Gustul original al muzicii bune & al experiențelor pe măsură alături de Beck’s

UNLOCK Y0UR EXPERIENCES alături de Beck’s: de 20 de ani în România, de 150 de ani în toată…

Cum arată ultimul sezon din Sex Education: interviu cu Ncuti Gatwa (Eric)

Știi că urmează un weekend reușit de toamnă atunci când Netflix lansează cel de-al patrulea (și ultimul, din…

Heidi Klum răspunde criticilor legate de fotografiile în lenjerie intimă alături de fiica ei

Modelul Heidi Klum (49 de ani) a luat parte la o campanie pentru un brand de lenjerie intimă…

”Diavolul se îmbracă de la Prada” devine musical, la Londra, cu muzică semnată de Elton John

Celebrul film Diavolul se îmbracă de la Prada, inspirat de cartea omonimă scrisă de Lauren Weisberger, va avea…

Filosofia de viață și de frumusețe a lui Anne Hathaway

Anne Hathaway este una dintre cele mai apreciate actrițe de la Hollywood. La 40 de ani, vedeta a…

Colecția de artă a lui Gérard Depardieu, scoasă la licitație

În septembrie, aproape 250 de lucrări (sculpturi, picturi și desene) din colecția de artă a lui Gérard Depardieu…

Cindy Crawford povestește cum a schimbat-o mariajul cu Richard Gere

Cindy Crawford (57 de ani) s-a căsătorit cu Richard Gere (74 de ani) la vârsta de doar 22…

Power Couples – Regele Charles și Camilla, alături de Emmanuel și Brigitte Macron

Regele Charles III, alături de Regina Camilla, se află zilele acestea într-o vizită oficială în Franța, unde îl…

„Obiectivul ar trebui să fie găsirea unui echilibru în care designerii și AI-ul conclucrează”, spune Isabel Regino, Senior Brand Strategist & Marketing Manager

„AI nu este un substitut pentru creativitatea umană, imaginație și gândire critică” crede Isabel Regino, Senior Brand Strategist…

10 lucruri pe care nu le știai despre Sophia Loren (în afară de faptul că azi împlinește 89 de ani)

Câștigătoarea premiului Oscar, celebra actriță Sophia Loren a împlinit 89 de ani, astăzi, pe 20 septembrie. După lansarea,…