Ce cărți noi citim în februarie: 8 romane must-read

Povești romantice, numai bune pentru Valentine’s Day, biografii și romane pline de suspans: iată care sunt lecturile must-read din februarie. 

Josie Silver, Cele două vieți ale Lydiei Bird, editura Nemira

Dacă ai citit deja O zi din decembrie, povestea plină de romantism, care se întinde pe parcursul a zece ani, scrisă de Josie Silver, atunci cu siguranță îți va plăcea foarte mult și noul ei volum, Cele două vieți ale Lydiei Bird. Lydia și Freddie sunt împreună de mai bine de un deceniu și amândoi cred că dragostea lor e veșnică. Dar viața se schimbă radical atunci când el moare într-un accident de mașină. Rămasă fără iubirea vieții ei, Lydia n-ar vrea decât să stea în casă și să tot plângă. Dar știe că Freddie și-ar fi dorit ca ea să aibă o viață fericită, așa că încearcă din răsputeri să revină la normal. Începe, timid, să facă primii pași spre lume, spre viață și spre o posibilă nouă iubire. Însă apoi i se oferă o șansă extraordinară: aceea de a trăi o viață paralelă în care nimic rău nu s-a întâmplat, iar ea și Freddie sunt încă fericiți împreună. În pragul dintre cele două vieți, Lydia trebuie să aleagă: trecutul sau viitorul? Viața paralelă sau cea reală?

Jessie Burton, Confesiunea, editura Humanitas Fiction

Autoarea bestsellerurilor internaționale Miniaturista și Muza revine cu un roman despre secretele scrisului, ale maternității și prieteniei, despre cum ne pierdem și ne regăsim pe noi înșine. Romanul este construit pe două planuri temporale: anii ‘80, din Soho până la Hollywood, și Londra zilelor noastre, ambele fiind legate între ele de personajul unei scriitoare, Constance Holden, o autoare cândva de succes, dar care vreme de treizeci de ani a dispărut din lumea literară. Constance – Connie, cum îi spun femeile care îi traversează viața – este singura conexiune dintre Elise Morceau și fiica acesteia, Rose Simmons. Puntea pe care, fără să vrea, ajunge să o ridice între cele două devine o mărturisire pe mai multe planuri și o asumare.

Siri Hustvedt, O vară fără bărbați, editura Polirom

O vară fără bărbaţi este o carte despre descoperirea sinelui feminin, despre diferenţele dintre sexe, despre maturizare, o extraordinară incursiune în universul profund al feminităţii. Mia Fredricksen, eroina din O vară fără bărbaţi, pare o femeie împlinită. Cel puțin la prima vedere. Ajunsă la cincizeci şi cinci de ani, are o carieră universitară, este o poetă cu un oarecare nume şi are o fiică fermecătoare, care e actriţă. Romanul debutează cu năruirea universului stabil al protagonistei: după treizeci de ani de căsnicie, soţul ei, Boris Izcovich, o părăseşte, spunându-i că vrea să ia o pauză. Numai că Mia află că „pauza” este o colegă a acestuia, cu douăzeci de ani mai tânără. După o cădere nervoasă, Mia se întoarce peste vară în Bonden, oraşul copilăriei sale, unde se integrează într-un univers exclusiv feminin și descoperă o nouă lume. 

Erik Larson, În grădina fiarelor, editura Litera

Acțiunea din În grădina fiarelor este plasată în Berlinul din 1933, în plină ascensiune a lui Hitler la putere. În prim-plan este William E. Dodd, primul ambasador al Statelor Unite în Germania nazistă. Profesor în Chicago, acesta își aduce cu el și soția, fiul și fiica, Martha. La început, Martha este fascinată de petreceri și de fast, de tinerii chipeși din cel de-al Treilea Reich, cu entuziasmul lor contagios pentru readucerea Germaniei într-o poziție de importanță mondială. Îndrăgostită de „Noua Germanie“, ea are aventuri una după alta, inclusiv cu primul șef al Gestapoului, Rudolf Diels. Însă, pe măsură ce apar dovezile persecuției evreilor, confirmate cu de mai mulți martori, tatăl ei telegrafiază îngrijorările către un Departament de Stat în mare măsură indiferent și începe să urmărească îngrozit acțiunile terifiante întreprinse de regimul lui Hitler. 

Eric-Emmanuel Schmitt, Jurnalul unei iubiri pierdute, editura Humanitas Fiction

Jurnalul unei iubiri pierdute este una dintre cele mai personale și emoționante cărți ale autorului. Doliul durează doi ani – asta îi repetă prietenii lui Eric-Emmanuel Schmitt atunci când el încearcă să depășească suferința provocată de moartea mamei sale. Fiul documentează, în tulburătoarele pagini ale acestei confesiuni, cei doi ani în care parcurge drumul de la deznădejde la conștientizarea datoriei de a fi fericit – singura cale de a-și omagia mama.

David Fajgenbaum, În căutarea vindecării, editura Publica

David Fajgenbaum a fost poreclit „Bestia” în timpul facultății de medicină, când s-a făcut cunoscut și pentru nemaiîntâlnita lui rezistență mentală. Dar lucrurile s-au schimbat dramatic când a început să fie chinuit de o oboseală inexplicabilă. În câteva săptămâni, organele au început să-i cedeze, iar medicii au fost bulversați de starea lui, pe care nu au reușit nici măcar s-o diagnosticheze. Fajgenbaum a supraviețuit doar ca să sufere repetate recidive aproape mortale ale unei afecțiuni identificate, în cele din urmă, ca fiind boala Castleman, o afecțiune rară și extrem de periculoasă, care se manifestă ca o combinație între cancer și tulburarea autoimună. Fajgenbaum și-a dat seama că era puțin probabil ca în comunitatea medicală să se facă în timp util suficiente progrese pentru a-i salva viața, așa că el și-a transformat speranța disperată pentru vindecare în acțiuni concrete. Povestea lui incredibilă demonstrează forța speranței și ceea ce se poate întâmpla când se întâlnesc hotărârea, iubirea, familia, credința și coincidențele fericite.

Deborah Feldman, Neortodox, editura Trei

Cartea din spatele serialului Netflix care s-a bucurat de o uriașă popularitate anul trecut, Neortodox urmărește povestea unei tinere care a crescut în  lumea izolată a hasidicilor Satmar din Brooklyn, New York. Deborah Feldman s-a străduit să înțeleagă și să respecte restricțiile inflexibile care-i dictau viața de zi cu zi. De la ce putea citi până la oamenii cu care avea voie să vorbească, practic toate aspectele identității ei erau controlate strict. Măritată la 17 ani cu un bărbat pe care-l văzuse doar jumătate de oră și lipsită de o educație tradițională, nu a reușit să întrețină relații fizice cu soțul ei timp de un an. În memoriile sale despre cum a crescut într-o comunitate hasidică rigidă, autoarea dezvăluie cum arată viața când ești prins în capcana unei secte religioase care pune mai mult preț pe tăcere și suferință decât pe libertățile individuale.

Sunjeev Sahota, Anul fugarilor, editura Art

În timp ce valurile de refugiați din calea războiului din Siria creează în Europa una dintre cele mai grave și mai urgente crize umanitare ale secolului, migranții ilegali ajunși cu bine din alte părți ale lumii pe tărâmurile mult visate din Vest rămân captivi în păienjenișul sărăciei, șomajului, al muncii la negru istovitoare și prost plătite. Sahota spune povestea răscolitoare a trei indieni din caste diferite – Tochi, Avtar și Randeep – care, plecând din India, își amanetează viețile, fiecare cu alt preț, ajungând să facă lucruri șocante în drumul lor către o existență nouă. 

Foto: unsplash.com