Un PET salvează o viață: noi automate cu hrană și apă pentru pisicile străzii, lansate în plină caniculă
Rețeaua de automate inteligente care oferă mâncare și apă felinelor fără stăpân în schimbul sticlelor reciclabile se extinde, anunță Asociația de protecție a animalelor Sache – un sprijin vital pentru animalele comunitare în contextul valului de caniculă. Proiectul în premieră ecologică din București, demarat la începutul acestui an, continuă cu încă 10 dispozitive inteligente prin sprijinul RetuRO, compania care administrează Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) în România.
Dispozitivele se bazează pe un mecanism simplu, dar cu impact: pentru fiecare PET introdus în aparat, acesta eliberează automat apă și aproximativ 45 de grame de hrană uscată pentru pisici, suficientă pentru o masă completă.
Această soluție sustenabilă încurajează în același timp un comportament prietenos cu mediul înconjurător în rândul bucureștenilor. Într-un oraș în care se estimează că trăiesc între 15,000 și 25,000 de pisici comunitare, extinderea proiectului la un total de 15 dispozitive va permite hrănirea a peste 4,500 de pisici fără stăpân, echivalentul a aproximativ 3,600 de kilograme de hrană și zeci de mii de PET-uri reciclate până la finalul acestui an.
Primele 2 aparate din noua serie au fost inaugurate în cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, care are în grijă peste 50 de pisici comunitare, în prezența îndrăgitei actrițe Carmen Tănase, susținătoare vocală a drepturilor animalelor. Un dispozitiv se află în dreptul intrării principale de pe Șos. Kiseleff nr. 28, iar al doilea lângă Biserica Dragomirești, dinspre Parcul Herăstrău.
Despre relația sa specială cu animalele, Carmen Tănase a povestit: „De când m-am născut, în casa mea existau câini și pisici. Tatăl meu era mare iubitor de animale și de la el am învățat că pe cel mai năpăstuit trebuie să-l iei în grijă. Acum îl urmez pașii și tot ce nu ia nimeni este la mine. Am pierdut numărul animalelor salvate, am peste 30 de pisici, pentru că nu pot trece pe lângă ele și apoi să pun capul pe pernă liniștită orice aș încerca. Nu pot să am liniște. Abandonul este ceva îngrozitor de frustrant. Ar trebuie înăsprite legile. Totul cade pe capul salvatorilor. Cine face rău unui suflet, face apoi rău oricui. E un pericol pentru oricine.”
„E minunat că această inițiativă este și la noi, aș vrea ca oamenii să afle de aceste aparate. Să aibă grijă de ele, astfel având grijă și de pisicile de care nu se ocupă nimeni. Dacă s-ar împânzi orașul cu aceste dispozitive de hrană și apă, eu aș fi foarte fericită!”, încheie ea.
Evenimentul, care a îmbinat grija pentru necuvântătoare cu cea pentru mediu, a inclus și ateliere părinți-copii de construit căsuțe pentru pisici din materiale reciclabile și activități de pictură, și va continua cu sterilizarea și îngrijirea pisicilor din cadrul Muzeului:
„Pisicile Muzeului Satului nu sunt doar parte din peisaj – ele spun o poveste vie despre supraviețuire, abandon și grijă. Unele s-au născut aici, altele au ajuns rănite sau bolnave, lăsate în urmă de oameni. Acum sunt în siguranță și îngrijite. Dar în afara porților muzeului, sute de alte pisici luptă zilnic cu canicula, fără acces la apă sau hrană. Iar pentru o pisică adultă, vorbim de un pahar mic de apă pe kilogram, în fiecare zi – minimul necesar pentru ca organismul să reziste. Pe timp de vară, acest minim devine urgență, putându-se deshidrata în doar 24-48 ore. Ochii adânciți, pielea care revine lent la loc după testul pliului cutanat ori gingiile uscate sau lipicioase care își recapătă culoarea roz în mai mult de două secunde sunt semne clare de pericol. În forme severe apar respirația greoaie, slăbiciunea extremă și pierderea apetitului – o urgență veterinară. ”, a declarat Laura Fincu, fondatoarea Asociației Sache.
Spre deosebire de câinii comunitari, pisicile nu beneficiază de o protecție legală clară în România. Inițiativele civice precum aceasta devin, astfel, un colac de salvare pentru animalele lăsate în urmă, dar și un exemplu de colaborare eficientă între ONG-uri, instituții și companii.
Următoarele dispozitive inteligente vor fi amplasate în mai multe puncte-cheie din București, printre care parcuri, muzee și în apropierea instituțiilor, unde există comunități în creștere de pisici fără stăpân. Inițiativa a demarat în luna ianuarie a acestui an, cu instalarea primelor 5 automate în parcurile Tineretului, Floreasca și Circului. Conform datelor înregistrate de reprezentanții Asociației Sache, impactul proiectului în primele 5 luni de la lansare a depășit așteptările: zeci de mii de PET-uri au fost reciclate, aproximativ 900 de kilograme de hrană pentru pisici au fost eliberate și peste 1,000 de animale unice s-au bucurat de o porție de hrană.
Dispozitivele solare sunt parte din proiectul MIAU – Suflete libere, dar protejate și sunt lansate de Asociația Sache cu sprijinul RetuRO, compania care administrează Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) în România, în parteneriat cu Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA). Hrana uscată este asigurată de ONG-ul american Greater Good Charities. Un SMS cu textul MIAU la 8835 oferă o donație de 5 EURO/lună pentru continuarea proiectului.
Asociația Sache și Sache Vet Clinic se numără printre cele mai importante ecosisteme de protecție a animalelor, prin rezultatele depuse în elaborarea politicii de sterilizare gratuită, atragere fonduri pentru campanii și tratare și reabilitare animale domestice. În prezent, echipa este formată din 12 persoane: medici și asistenți veterinari, manageri de proiect, fundraiseri și oameni de comunicare. În tot acest timp, inspirația lor a fost Sache, un câine a cărui poveste este universală, cu un destin similar milioanelor de animale abandonate și rănite de pe stradă. Din fericire, acesta a putut fi salvat la timp cu ajutorul Laurei și a altor studenți din București. Acum are 17 ani, trăiește liniștit alături de ei și supervizează construcția spitalului. Un mesaj cu textul VITAL la 8835 înseamnă o donație de 5 EURO lunar către acest loc în care orice patruped își va putea găsi salvarea.
Pentru mai multe detalii, vizitează https://sache.info/ și pagina de Facebook a proiectului.
Rețeaua de automate inteligente care oferă mâncare și apă felinelor fără stăpân în schimbul sticlelor reciclabile se extinde, anunță Asociația de protecție a animalelor Sache – un sprijin vital pentru animalele comunitare în contextul valului de caniculă. Proiectul în premieră ecologică din București, demarat la începutul acestui an, continuă cu încă 10 dispozitive inteligente prin sprijinul RetuRO, compania care administrează Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) în România.
Dispozitivele se bazează pe un mecanism simplu, dar cu impact: pentru fiecare PET introdus în aparat, acesta eliberează automat apă și aproximativ 45 de grame de hrană uscată pentru pisici, suficientă pentru o masă completă.
Această soluție sustenabilă încurajează în același timp un comportament prietenos cu mediul înconjurător în rândul bucureștenilor. Într-un oraș în care se estimează că trăiesc între 15,000 și 25,000 de pisici comunitare, extinderea proiectului la un total de 15 dispozitive va permite hrănirea a peste 4,500 de pisici fără stăpân, echivalentul a aproximativ 3,600 de kilograme de hrană și zeci de mii de PET-uri reciclate până la finalul acestui an.
Primele 2 aparate din noua serie au fost inaugurate în cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, care are în grijă peste 50 de pisici comunitare, în prezența îndrăgitei actrițe Carmen Tănase, susținătoare vocală a drepturilor animalelor. Un dispozitiv se află în dreptul intrării principale de pe Șos. Kiseleff nr. 28, iar al doilea lângă Biserica Dragomirești, dinspre Parcul Herăstrău.
Despre relația sa specială cu animalele, Carmen Tănase a povestit: „De când m-am născut, în casa mea existau câini și pisici. Tatăl meu era mare iubitor de animale și de la el am învățat că pe cel mai năpăstuit trebuie să-l iei în grijă. Acum îl urmez pașii și tot ce nu ia nimeni este la mine. Am pierdut numărul animalelor salvate, am peste 30 de pisici, pentru că nu pot trece pe lângă ele și apoi să pun capul pe pernă liniștită orice aș încerca. Nu pot să am liniște. Abandonul este ceva îngrozitor de frustrant. Ar trebuie înăsprite legile. Totul cade pe capul salvatorilor. Cine face rău unui suflet, face apoi rău oricui. E un pericol pentru oricine.”
„E minunat că această inițiativă este și la noi, aș vrea ca oamenii să afle de aceste aparate. Să aibă grijă de ele, astfel având grijă și de pisicile de care nu se ocupă nimeni. Dacă s-ar împânzi orașul cu aceste dispozitive de hrană și apă, eu aș fi foarte fericită!”, încheie ea.
Evenimentul, care a îmbinat grija pentru necuvântătoare cu cea pentru mediu, a inclus și ateliere părinți-copii de construit căsuțe pentru pisici din materiale reciclabile și activități de pictură, și va continua cu sterilizarea și îngrijirea pisicilor din cadrul Muzeului:
„Pisicile Muzeului Satului nu sunt doar parte din peisaj – ele spun o poveste vie despre supraviețuire, abandon și grijă. Unele s-au născut aici, altele au ajuns rănite sau bolnave, lăsate în urmă de oameni. Acum sunt în siguranță și îngrijite. Dar în afara porților muzeului, sute de alte pisici luptă zilnic cu canicula, fără acces la apă sau hrană. Iar pentru o pisică adultă, vorbim de un pahar mic de apă pe kilogram, în fiecare zi – minimul necesar pentru ca organismul să reziste. Pe timp de vară, acest minim devine urgență, putându-se deshidrata în doar 24-48 ore. Ochii adânciți, pielea care revine lent la loc după testul pliului cutanat ori gingiile uscate sau lipicioase care își recapătă culoarea roz în mai mult de două secunde sunt semne clare de pericol. În forme severe apar respirația greoaie, slăbiciunea extremă și pierderea apetitului – o urgență veterinară. ”, a declarat Laura Fincu, fondatoarea Asociației Sache.
Spre deosebire de câinii comunitari, pisicile nu beneficiază de o protecție legală clară în România. Inițiativele civice precum aceasta devin, astfel, un colac de salvare pentru animalele lăsate în urmă, dar și un exemplu de colaborare eficientă între ONG-uri, instituții și companii.
Următoarele dispozitive inteligente vor fi amplasate în mai multe puncte-cheie din București, printre care parcuri, muzee și în apropierea instituțiilor, unde există comunități în creștere de pisici fără stăpân. Inițiativa a demarat în luna ianuarie a acestui an, cu instalarea primelor 5 automate în parcurile Tineretului, Floreasca și Circului. Conform datelor înregistrate de reprezentanții Asociației Sache, impactul proiectului în primele 5 luni de la lansare a depășit așteptările: zeci de mii de PET-uri au fost reciclate, aproximativ 900 de kilograme de hrană pentru pisici au fost eliberate și peste 1,000 de animale unice s-au bucurat de o porție de hrană.
Dispozitivele solare sunt parte din proiectul MIAU – Suflete libere, dar protejate și sunt lansate de Asociația Sache cu sprijinul RetuRO, compania care administrează Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) în România, în parteneriat cu Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA). Hrana uscată este asigurată de ONG-ul american Greater Good Charities. Un SMS cu textul MIAU la 8835 oferă o donație de 5 EURO/lună pentru continuarea proiectului.
Asociația Sache și Sache Vet Clinic se numără printre cele mai importante ecosisteme de protecție a animalelor, prin rezultatele depuse în elaborarea politicii de sterilizare gratuită, atragere fonduri pentru campanii și tratare și reabilitare animale domestice. În prezent, echipa este formată din 12 persoane: medici și asistenți veterinari, manageri de proiect, fundraiseri și oameni de comunicare. În tot acest timp, inspirația lor a fost Sache, un câine a cărui poveste este universală, cu un destin similar milioanelor de animale abandonate și rănite de pe stradă. Din fericire, acesta a putut fi salvat la timp cu ajutorul Laurei și a altor studenți din București. Acum are 17 ani, trăiește liniștit alături de ei și supervizează construcția spitalului. Un mesaj cu textul VITAL la 8835 înseamnă o donație de 5 EURO lunar către acest loc în care orice patruped își va putea găsi salvarea.
Pentru mai multe detalii, vizitează https://sache.info/ și pagina de Facebook a proiectului.
