Școli de vară pentru adolescenți

Școli de vară pentru adolescenți

Câți adolescenți cunoașteți care ar lăsa prietenii, piscina sau jocurile video pentru… lecții în vacanța mare? Exact! Însă cum ar fi ca, în loc de probleme la algebră sau notițe la istorie adolescenții ar putea opta pentru un curs care i-ar interesa mai mult – fie că e vorba despre scriere creativă, actorie sau stil vestimentar? Vorbim, mai departe, despre școlile de vară pentru adolescenți și cum le pot schimba acestea perspectiva asupra lucrurilor pe care le doresc pentru viitor.

Text de Andreea Neagu

#Prima experiență și talente descoperite cu răbdare 

Îți propun un exercițiu: gândește-te la o situație în urma căreia s-a schimbat ceva în tine – poate a fost un moment când ai încercat ceva pentru prima oară sau ai reușit un lucru pe care nu credeai că-l poți face, ai descoperit un adevăr nebănuit sau gestul cuiva te-a impresionat atât de puternic, încât ți-a schimbat înțelegerea lucrurilor. Nu ai știut atunci că acea experiență forma ceva nou în tine, dar, pentru că dintre toate te-ai gândit anume la una, înseamnă că așa a fost. Precum s-a întâmplat și cu altele, la fel de importante, dinaintea ei. Dar de fiecare dată ai conștientizat efectele după un timp, tocmai pentru că înțelegerea urmează experienței, și nu invers. Experiențele directe modelează gândirea, comportamentul și felul de a fi, de la începutul și până la finalul vieții; dar mai ales în prima parte a ei. Cu toate că nu îți poți aminti precis fiecare zi pe care ai trăit-o, trecutul e alcătuit din momente (aparent) disparate, care devin repere în povestea vieții tale: primul gest de curaj, prima iubire, prima dezamăgire, prima oară când ai vorbit în public și prima oară când ți-a ieșit bine, cartea care ți-a revelat un adevăr copleșitor sau momentul în care ai înțeles mai bine cine ești. Desigur că vei continua să faci lucruri pentru prima dată, dar nu la fel de multe precum în perioada copilăriei și a adolescenței. Viața începe cu joc, continuă cu explorare și învățare, apoi cu dorința de a înțelege lumea și propriul sine. Dar deschiderea și interesul pentru nou scad pe măsură ce vârsta crește și, împreună cu ea, (falsa) impresie că deja cunoaștem suficient de mult din ceea ce e de cunoscut. 

Experiența directă e formatoare, iar pentru adolescenți e esențial să fie expuși la situații care le oferă prilejul de a-și descoperi interesele și talentele, de a-și exersa empatia și capacitatea de a rezolva conflicte și de a transpune cunoștințele în acțiuni concrete. Într-o epocă în care  hiperstimularea, dispersia atenției și simulacrul par să fie norma, experiențe precum cele amintite mai devreme sunt, mai mult decât simple exerciții, o formă de rezistență împotriva diluării sensului și un prilej de întâlnire autentică, cu sine și cu ceilalți. Ca adulți, dar mai ales ca părinți, suntem datori să încurajăm copiii să trăiască o viață cu sens, să găsească împlinire în relațiile cu ceilalți, în activitățile și în contribuția la lumea din jur. Și, nu în ultimul rând, să îi învățăm că lucrurile importante nu se pot obține într-o secundă, cu un click, ci necesită muncă, efort și răbdare. 

#N-o să mă întrebe nimeni când a avut loc Bătălia de la Mărășești. 

Oricât de puternică ar fi tendința de a trăi în mediul virtual, seducător tocmai prin accesibilitatea sa nelimitată, cu toții – dar mai ales tânăra generație – avem nevoie să știm cum se trăiește în lumea concretă, cum să cultivăm relația cu propriul sine și cu ceilalți. Astăzi, distanța (firească) dintre generații e adâncită de noile tehnologii digitale. Nu de puține ori am observat că pentru adolescenți virtualul prevalează asupra realului. Însă dacă mediul virtual exercită o atracție irezistibilă prin promisiunea că orice e posibil, nu înseamnă că antidotul este interdicția, ci oferirea unei alternative – aceea a descoperirii autentice. Dar cum și unde se poate face acest lucru? Există numeroase programe de educație non-formală oferite de instituții culturale independente, dedicate explorării și împărtășirii de cunoștințe esențiale bunei dezvoltări a tinerilor, în domenii care sunt, dacă nu ignorate, cel puțin insuficient sau incomplet abordate de sistemul actual de educație. Ce valoare poate avea, până la urmă, un lucru pe care îl înveți, dar nu știi cum să îl aplici sau (mai grav!) habar nu ai la ce îți folosește? Pe vremea când eram la liceu, eu însămi am pus la îndoială utilitatea anumitor materii din programa școlară. La ce bun? O să vină vreodată cineva la mine pe stradă să mă întrebe care e formula fosfatului de calciu sau când a avut loc Bătălia de la Mărășești? Experiența mi-a confirmat că e foarte puțin probabil ca așa ceva să se întâmple. Apoi, tot ea mi-a dezvăluit și utilitatea celor învățate. Dar nu poți să gândești critic și în același timp să faci ceva doar pentru că ți se spune că așa trebuie. 

Aud spunându-se că adolescenții contestă regulile din principiu. Tind să cred că e mai curând din dorința de a le proba trăinicia, de a le valida prin propria experiență. Altfel spus, din nevoia de a înțelege. Iar asta înseamnă a o lua pe cont propriu. Cu cât sunt încurajate mai mult curiozitatea și dorința de explorare în perioada adolescenței, cu atât cresc șansele ca gândirea critică și capacitatea de a fi original să se dezvolte la maturitate. Cu cât sunt exersate mai mult comunicarea și lucrul în echipă, cu atât se dezvoltă încrederea de sine și abilitățile sociale. Iar educația non-formală oferă tocmai cadrul în care adolescenții pot să descopere lucruri noi, să-și exerseze capacitățile de gândire și comunicare, să schimbe idei și să-și pună la încercare creativitatea. 

#Alternative la educația clasică

Dat fiind că adolescenții au nevoie de o cunoaștere nemijlocită, prin experiență directă, educația non-formală devine mai mult decât utilă, esențială în formarea lor. Aceasta oferă un cadru alternativ de dezvoltare în care învățarea nu se face din obligație, ci din curiozitate. Ea pune teoria în act, leagă cunoștințele de realitatea concretă, le oferă tinerilor ocazia să experimenteze roluri, pentru a înțelege mai bine cine sunt și ce pot deveni. 

Toate acestea prind expresie în cadrul școlilor de vară organizate de instituții dedicate învățării alternative. În cadrul atelierelor interactive pe diverse teme, adolescenții au prilejul de a lucra în echipă, de a dezbate idei și construi proiecte împreună, într-un mediu care le încurajează autonomia, responsabilitatea și creativitatea. Școlile de vară nu sunt doar o pauză activă de la rutina școlară, ci o ocazie de a învăța prin colaborare, joc și reflecție critică – adică exact ceea ce deseori lipsește din sistemul educațional tradițional.

Educația e, înainte de toate, despre viață – care se negociază permanent între propria persoană și ceilalți. Cunoașterea de sine e direct proporțională cu capacitatea de empatie, la fel e cazul și în privința gândirii critice și a toleranței la păreri diferite de cea proprie, nivelul încrederii de sine e strâns legat de disponibilitatea pentru colaborare și tot așa, un om este pe atât de valoros pentru ceilalți, cât este pentru sine. E adevărat, de obicei, că atunci când împarți un lucru, ajungi la un moment dat să-l epuizezi. Dar cunoașterea nu se împuținează atunci când este împărtășită; dimpotrivă, ea sporește și ne îmbogățește, fiind singurul lucru care nu ne poate fi luat înapoi, odată ce ne-a fost dăruit. 

Școala mea de vară e la Fundația Calea Victoriei

Activitățile Școlii de vară pentru adolescenți de la Fundația Calea Victoriei abordează o varietate de subiecte, oferindu-le tinerilor ocazia de a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare, de a-și descoperi talentele, de a înțelege mai bine lumea din jur și, mai ales, de a se înțelege pe ei înșiși. Până acum, peste 2.240 de elevi și liceeni din Bucureşti s-au bucurat de cursurile şi evenimentele de la Fundației Calea Victoriei.

Organizate în perioada iulie-august, atelierele se desfășoară pe durata unei săptămâni, în grupe de 15-20 de participanți, sub îndrumarea unor lectori cu experiență, într-o atmosferă destinsă și stimulatoare, care încurajează dialogul și libera exprimare. Pauzele sunt la fel de importante – tinerii se relaxează în curtea răcoroasă a casei Cihoschi de pe bulevardul Dacia 78, cu gustări și răcoritoare, împărtășind idei și legând noi prietenii. La final, participanții primesc un certificat care atestă abilitățile și tehnicile învățate, dar, poate cel mai important, păstrează amintiri frumoase și ajung cu un pas mai departe pe drumul formării de sine. Adolescenții pot opta pentru: 

Atelier de vorbire în public;

Curs practic de debate;

Cum să îți descoperi vocaţia?

Curs de introducere în psihologie;

Filosofie pentru o viață cu sens;

Dezvoltare personală şi gestionarea emoțiilor prin tehnici de actorie;

Jurnalism radio;

Descoperă eroul din tine: emoțiile sunt superputerea ta!

Atelier de scriere creativă;

Cum să-ţi dezvolţi încrederea în tine;

Atelier de stil vestimentar;

Atelier de bune maniere și etichetă;

Atelier de gândire critică. 

Alte inițiative interesante din cadrul programelor de vară pentru tineri:

Cursurile de vară de limba română, cultură și civilizație românească din cadrul Școlii de vară de la Universitatea din București; 

Tabăra de Creativitate de la Muzeul Țăranului Român; 

Cursurile de vară în limba engleză de la Shakespeare School; 

Taberele tematice în aer liber organizate de Sun Adventure; 

Taberele vocaționale internaționale de la IntegralEdu;

Tabăra de gastronomie organizată de Mirunette Education în Montreux, Elveția. 

Text de Andreea Neagu. Fotografie: Oltin Dogaru. Stilist: Ovidu Buta. Hairstyle: Alex Sârghe. Make-up: Tania Cozma. Model: Bianca Mazilu. Fotografie publicată în nr. 12 A List Magazine. 

Școli de vară pentru adolescenți

Câți adolescenți cunoașteți care ar lăsa prietenii, piscina sau jocurile video pentru… lecții în vacanța mare? Exact! Însă cum ar fi ca, în loc de probleme la algebră sau notițe la istorie adolescenții ar putea opta pentru un curs care i-ar interesa mai mult – fie că e vorba despre scriere creativă, actorie sau stil vestimentar? Vorbim, mai departe, despre școlile de vară pentru adolescenți și cum le pot schimba acestea perspectiva asupra lucrurilor pe care le doresc pentru viitor.

Text de Andreea Neagu

#Prima experiență și talente descoperite cu răbdare 

Îți propun un exercițiu: gândește-te la o situație în urma căreia s-a schimbat ceva în tine – poate a fost un moment când ai încercat ceva pentru prima oară sau ai reușit un lucru pe care nu credeai că-l poți face, ai descoperit un adevăr nebănuit sau gestul cuiva te-a impresionat atât de puternic, încât ți-a schimbat înțelegerea lucrurilor. Nu ai știut atunci că acea experiență forma ceva nou în tine, dar, pentru că dintre toate te-ai gândit anume la una, înseamnă că așa a fost. Precum s-a întâmplat și cu altele, la fel de importante, dinaintea ei. Dar de fiecare dată ai conștientizat efectele după un timp, tocmai pentru că înțelegerea urmează experienței, și nu invers. Experiențele directe modelează gândirea, comportamentul și felul de a fi, de la începutul și până la finalul vieții; dar mai ales în prima parte a ei. Cu toate că nu îți poți aminti precis fiecare zi pe care ai trăit-o, trecutul e alcătuit din momente (aparent) disparate, care devin repere în povestea vieții tale: primul gest de curaj, prima iubire, prima dezamăgire, prima oară când ai vorbit în public și prima oară când ți-a ieșit bine, cartea care ți-a revelat un adevăr copleșitor sau momentul în care ai înțeles mai bine cine ești. Desigur că vei continua să faci lucruri pentru prima dată, dar nu la fel de multe precum în perioada copilăriei și a adolescenței. Viața începe cu joc, continuă cu explorare și învățare, apoi cu dorința de a înțelege lumea și propriul sine. Dar deschiderea și interesul pentru nou scad pe măsură ce vârsta crește și, împreună cu ea, (falsa) impresie că deja cunoaștem suficient de mult din ceea ce e de cunoscut. 

Experiența directă e formatoare, iar pentru adolescenți e esențial să fie expuși la situații care le oferă prilejul de a-și descoperi interesele și talentele, de a-și exersa empatia și capacitatea de a rezolva conflicte și de a transpune cunoștințele în acțiuni concrete. Într-o epocă în care  hiperstimularea, dispersia atenției și simulacrul par să fie norma, experiențe precum cele amintite mai devreme sunt, mai mult decât simple exerciții, o formă de rezistență împotriva diluării sensului și un prilej de întâlnire autentică, cu sine și cu ceilalți. Ca adulți, dar mai ales ca părinți, suntem datori să încurajăm copiii să trăiască o viață cu sens, să găsească împlinire în relațiile cu ceilalți, în activitățile și în contribuția la lumea din jur. Și, nu în ultimul rând, să îi învățăm că lucrurile importante nu se pot obține într-o secundă, cu un click, ci necesită muncă, efort și răbdare. 

#N-o să mă întrebe nimeni când a avut loc Bătălia de la Mărășești. 

Oricât de puternică ar fi tendința de a trăi în mediul virtual, seducător tocmai prin accesibilitatea sa nelimitată, cu toții – dar mai ales tânăra generație – avem nevoie să știm cum se trăiește în lumea concretă, cum să cultivăm relația cu propriul sine și cu ceilalți. Astăzi, distanța (firească) dintre generații e adâncită de noile tehnologii digitale. Nu de puține ori am observat că pentru adolescenți virtualul prevalează asupra realului. Însă dacă mediul virtual exercită o atracție irezistibilă prin promisiunea că orice e posibil, nu înseamnă că antidotul este interdicția, ci oferirea unei alternative – aceea a descoperirii autentice. Dar cum și unde se poate face acest lucru? Există numeroase programe de educație non-formală oferite de instituții culturale independente, dedicate explorării și împărtășirii de cunoștințe esențiale bunei dezvoltări a tinerilor, în domenii care sunt, dacă nu ignorate, cel puțin insuficient sau incomplet abordate de sistemul actual de educație. Ce valoare poate avea, până la urmă, un lucru pe care îl înveți, dar nu știi cum să îl aplici sau (mai grav!) habar nu ai la ce îți folosește? Pe vremea când eram la liceu, eu însămi am pus la îndoială utilitatea anumitor materii din programa școlară. La ce bun? O să vină vreodată cineva la mine pe stradă să mă întrebe care e formula fosfatului de calciu sau când a avut loc Bătălia de la Mărășești? Experiența mi-a confirmat că e foarte puțin probabil ca așa ceva să se întâmple. Apoi, tot ea mi-a dezvăluit și utilitatea celor învățate. Dar nu poți să gândești critic și în același timp să faci ceva doar pentru că ți se spune că așa trebuie. 

Aud spunându-se că adolescenții contestă regulile din principiu. Tind să cred că e mai curând din dorința de a le proba trăinicia, de a le valida prin propria experiență. Altfel spus, din nevoia de a înțelege. Iar asta înseamnă a o lua pe cont propriu. Cu cât sunt încurajate mai mult curiozitatea și dorința de explorare în perioada adolescenței, cu atât cresc șansele ca gândirea critică și capacitatea de a fi original să se dezvolte la maturitate. Cu cât sunt exersate mai mult comunicarea și lucrul în echipă, cu atât se dezvoltă încrederea de sine și abilitățile sociale. Iar educația non-formală oferă tocmai cadrul în care adolescenții pot să descopere lucruri noi, să-și exerseze capacitățile de gândire și comunicare, să schimbe idei și să-și pună la încercare creativitatea. 

#Alternative la educația clasică

Dat fiind că adolescenții au nevoie de o cunoaștere nemijlocită, prin experiență directă, educația non-formală devine mai mult decât utilă, esențială în formarea lor. Aceasta oferă un cadru alternativ de dezvoltare în care învățarea nu se face din obligație, ci din curiozitate. Ea pune teoria în act, leagă cunoștințele de realitatea concretă, le oferă tinerilor ocazia să experimenteze roluri, pentru a înțelege mai bine cine sunt și ce pot deveni. 

Toate acestea prind expresie în cadrul școlilor de vară organizate de instituții dedicate învățării alternative. În cadrul atelierelor interactive pe diverse teme, adolescenții au prilejul de a lucra în echipă, de a dezbate idei și construi proiecte împreună, într-un mediu care le încurajează autonomia, responsabilitatea și creativitatea. Școlile de vară nu sunt doar o pauză activă de la rutina școlară, ci o ocazie de a învăța prin colaborare, joc și reflecție critică – adică exact ceea ce deseori lipsește din sistemul educațional tradițional.

Educația e, înainte de toate, despre viață – care se negociază permanent între propria persoană și ceilalți. Cunoașterea de sine e direct proporțională cu capacitatea de empatie, la fel e cazul și în privința gândirii critice și a toleranței la păreri diferite de cea proprie, nivelul încrederii de sine e strâns legat de disponibilitatea pentru colaborare și tot așa, un om este pe atât de valoros pentru ceilalți, cât este pentru sine. E adevărat, de obicei, că atunci când împarți un lucru, ajungi la un moment dat să-l epuizezi. Dar cunoașterea nu se împuținează atunci când este împărtășită; dimpotrivă, ea sporește și ne îmbogățește, fiind singurul lucru care nu ne poate fi luat înapoi, odată ce ne-a fost dăruit. 

Școala mea de vară e la Fundația Calea Victoriei

Activitățile Școlii de vară pentru adolescenți de la Fundația Calea Victoriei abordează o varietate de subiecte, oferindu-le tinerilor ocazia de a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare, de a-și descoperi talentele, de a înțelege mai bine lumea din jur și, mai ales, de a se înțelege pe ei înșiși. Până acum, peste 2.240 de elevi și liceeni din Bucureşti s-au bucurat de cursurile şi evenimentele de la Fundației Calea Victoriei.

Organizate în perioada iulie-august, atelierele se desfășoară pe durata unei săptămâni, în grupe de 15-20 de participanți, sub îndrumarea unor lectori cu experiență, într-o atmosferă destinsă și stimulatoare, care încurajează dialogul și libera exprimare. Pauzele sunt la fel de importante – tinerii se relaxează în curtea răcoroasă a casei Cihoschi de pe bulevardul Dacia 78, cu gustări și răcoritoare, împărtășind idei și legând noi prietenii. La final, participanții primesc un certificat care atestă abilitățile și tehnicile învățate, dar, poate cel mai important, păstrează amintiri frumoase și ajung cu un pas mai departe pe drumul formării de sine. Adolescenții pot opta pentru: 

Atelier de vorbire în public;

Curs practic de debate;

Cum să îți descoperi vocaţia?

Curs de introducere în psihologie;

Filosofie pentru o viață cu sens;

Dezvoltare personală şi gestionarea emoțiilor prin tehnici de actorie;

Jurnalism radio;

Descoperă eroul din tine: emoțiile sunt superputerea ta!

Atelier de scriere creativă;

Cum să-ţi dezvolţi încrederea în tine;

Atelier de stil vestimentar;

Atelier de bune maniere și etichetă;

Atelier de gândire critică. 

Alte inițiative interesante din cadrul programelor de vară pentru tineri:

Cursurile de vară de limba română, cultură și civilizație românească din cadrul Școlii de vară de la Universitatea din București; 

Tabăra de Creativitate de la Muzeul Țăranului Român; 

Cursurile de vară în limba engleză de la Shakespeare School; 

Taberele tematice în aer liber organizate de Sun Adventure; 

Taberele vocaționale internaționale de la IntegralEdu;

Tabăra de gastronomie organizată de Mirunette Education în Montreux, Elveția. 

Text de Andreea Neagu. Fotografie: Oltin Dogaru. Stilist: Ovidu Buta. Hairstyle: Alex Sârghe. Make-up: Tania Cozma. Model: Bianca Mazilu. Fotografie publicată în nr. 12 A List Magazine. 

Vrei să fii în ritm cu AlistMagazine?

Pe aceeași temă

Vrei să fii în ritm cu AlistMagazine?

Pe aceeași temă