Elleny Gherghe, artistă vizuală, autoarea expoziției „Maternitatea și bestia din mine”: ”Îmi doresc ca pictura mea să fie sinceră, chiar și atunci când adevărul este incomod sau tăios”
În urmă cu zece ani, exact în anul lansarii A List Magazine, echipa revistei scria despre o tânără artistă vizuală, Elleny Gherghe. Elleny tocmai absolvea UNArte și participa la Expozitia DIPLOMA, iar lucrările ei au atras atenția inclusiv publicației noastre, care i-a apreciat arta.
Zece ani mai târziu, Elleny Gherghe revine în atenția noastră. De data aceasta, tocmai din Andaluzia, Spania, unde locuiește și unde creează, iar lucrările ei continuă să fie expuse și se află în colecții private din mai multe țări. Elleny Gherghe nu a uitat începutul ei de drum și faptul că s-a simțit încurajată (și) de aprecierile A List Magazine și ne-a contactat, iar noi suntem bucuroși să-i facem din nou, aici, cunoscută arta, felul în care a evoluat în acești zece ani și să susținem tineri artiști talentați. ”Îmi amintesc cu drag că ați ales atunci trei lucrări preferate din expoziție, iar lucrarea mea s-a numărat printre preferatele voastre. A fost un moment pe care l-am apreciat foarte mult și pe care mi-l amintesc cu drag!Au trecut aproape zece ani de atunci și m-am gândit să revin către voi cu un nou capitol din parcursul meu artistic”, ne-a scris Elleny, iar noi am acceptat cu bucurie să împărtășim cu cititorii nostri noutățile ei.
”Recent, am deschis primul meu solo show într-un muzeu din România, la Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie Ghika din Comănești. Expoziția se numește „Maternitatea și bestia din mine” și reunește aproximativ 20 de lucrări, care explorează maternitatea ca experiență personală și socială, prin narațiuni vizuale, metaforice și psihologice. Este un proiect despre transformare, instinct, vulnerabilitate, identitate și despre toate contradicțiile care pot apărea odată cu maternitatea. Pentru mine, expoziția are și o dimensiune foarte personală: acum sunt mama unui copil de un an, iar lucrările și întregul proiect s-au construit și din această experiență recentă”, povesteste Elleny.
A List Magazine: „Maternitatea și bestia din mine” este un proiect foarte personal, născut chiar din experiența ta recentă de mamă. Cum s-a schimbat felul în care privești maternitatea după ce ai devenit mamă și în ce moment ai simțit că această experiență trebuie transformată în artă?
Elleny Gherghe: De când am devenit mamă, felul în care privesc maternitatea s-a schimbat profund. Să fii mamă este ceva magic, cu tot ceea ce vine la pachet — iubire, teamă, vulnerabilitate, oboseală, bucurie, transformare. Nu îmi imaginam înainte că iubirea maternă poate fi atât de intensă. Sunt atât de multe emoții și stări pe care, atunci când le trăiești, le poți înțelege cu adevărat abia atunci.
Am simțit încă din clipa în care am aflat că voi deveni mamă că această experiență va trebui, într-un fel, să ajungă în pictura mea. Întotdeauna am pictat pornind din experiențele și trăirile mele personale, dar maternitatea am simțit-o cu o intensitate aparte și mi-am dorit enorm să o transpun în artă.
A trebuit să aștept momentul în care am putut să mă întorc cu adevărat la pictură, iar acum simt că a meritat așteptarea. În mine s-a strâns, în tot acest timp, un foc interior foarte puternic, o nevoie aproape viscerală de a picta și de a spune ceea ce trăiesc.
În cele aproximativ 20 de lucrări ale expoziției, maternitatea apare dincolo de imaginea idealizată cu care suntem obișnuiți. Vorbești despre instinct, despre vulnerabilitate, transformare, identitate și contradicții. Cât de important este pentru tine să aduci în spațiul public și acele laturi ale maternității despre care se vorbește mai puțin?
Este foarte important pentru mine, pentru că maternitatea este adesea idealizată. Dacă ne uităm chiar și în istoria artei, imaginea mamei cu copilul este, de multe ori, una aproape sacră și perfectă: Madona ține pruncul în brațe, totul pare liniștit, luminos și armonios.
Dar adevărul este că maternitatea are foarte multe fațete. Este, fără îndoială, una dintre cele mai frumoase experiențe pe care le poate trăi o femeie, dar poate fi și extrem de grea. Există oboseală, frică, pierderea temporară a propriei identități, transformări fizice și emoționale, iar perioada postpartum mi se pare una dintre cele mai vulnerabile perioade din viața unei mame.
Pentru mine este important să vorbesc și despre aceste lucruri, să nu ascund ceea ce este dificil doar pentru că nu se potrivește imaginii idealizate a maternității. Îmi doresc ca pictura mea să fie sinceră, chiar și atunci când adevărul este incomod sau tăios. Cred că și aceste laturi fac parte din frumusețea și complexitatea maternității.
Cum s-a schimbat procesul tău creativ de când ai devenit mamă? Există lucruri pe care astăzi le vezi diferit, detalii din viața de zi cu zi, emoții sau experiențe aparent banale care ajung să devină surse de inspirație pentru lucrările tale?
Procesul meu creativ s-a schimbat destul de mult. Înainte, puteam să stau în atelier de dimineața până seara, uneori chiar până noaptea, complet absorbită de pictură. Acum, cu un bebeluș, ritmul și prioritățile mele s-au schimbat.
Pictez mult mai lent, mai fragmentat, cu multe întreruperi. Uneori îmi este dor de acea versiune a mea care putea să se dedice picturii fără să se uite la ceas și fără alte responsabilități care să o cheme din atelier. Dar, în același timp, învăț să mă adaptez acestei noi versiuni a mea și îmi place foarte mult să fiu mamă. Iubesc rolul acesta și nu aș vrea să îl separ de cine sunt ca artistă.
Cred că, în această perioadă, sursa mea de inspirație este mai mult ca oricând adevărul și experiența pe care o trăiesc. Bebelușul meu, maternitatea, gesturile mici din fiecare zi, emoțiile, oboseala, iubirea, toate au devenit material pentru pictură.
Locuiești în Andaluzia, Spania, iar lucrările tale se află deja în colecții private din mai multe țări. Cum influențează mediul în care trăiești acum universul tău artistic? Există ceva anume din cultura, peisajul sau ritmul de viață din Andaluzia care își face loc în arta ta?
Cu siguranță. Cred că fiecare loc în care am trăit și-a pus amprenta asupra lucrărilor mele. În Andaluzia simt că influența locului se vede poate mai mult ca oricând în pictura mea.
Lumina este extraordinară aici, soarele, culorile, vegetația, peisajul, plantele, păsările… Toate acestea ajung, uneori conștient, alteori fără să îmi dau seama, în lucrările mele.
Cred că lumina și energia Andaluziei au devenit parte din limbajul meu vizual. Este un loc foarte bogat din punct de vedere vizual și simt că încă descopăr moduri noi în care poate să mă influențeze.
Cum ai spune că este percepută arta ta de către public? Te interesează mai mult ca privitorul să înțeleagă povestea pe care ai construit-o sau preferi să îi lași libertatea de a-și proiecta propriile experiențe și emoții asupra lucrărilor?
Îmi place foarte mult faptul că eu pot avea povestea mea, iar privitorul poate descoperi o cu totul altă poveste în aceeași lucrare. Uneori, interpretarea lui poate fi foarte diferită de ceea ce am avut eu în minte și tocmai acest lucru mi se pare fascinant.
Îmi place să ascult ce văd oamenii în picturile mele, ce simt și ce povești își construiesc în jurul lor. În același timp, îmi place să le spun și povestea mea, să le ofer o cheie de acces către ceea ce am trăit eu atunci când am creat lucrarea.
Nu îmi doresc neapărat ca privitorul să înțeleagă exact ceea ce am vrut eu să spun. Îmi doresc mai degrabă să se oprească, să simtă și să privească dincolo de ceea ce vede la prima întâlnire cu lucrarea. Pentru mine, acolo începe adevărata conexiune dintre pictură și privitor.
După expoziția de la Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană „Dimitrie Ghika” din Comănești, ce fel de proiect artistic ți-ai dori să urmeze? Există un muzeu, o galerie, un oraș sau chiar o temă la care visezi și pe care ai vrea să o explorezi într-o viitoare expoziție? Dincolo de maternitate, ce alte lucruri din viața ta te inspiră în acest moment? Dacă ar trebui să alegi trei surse de inspirație pentru Elleny Gherghe de astăzi – din artă, din viața personală sau din lumea din jur- care ar fi acestea și de ce?
Mi-aș dori să continui să pictez maternitatea. Este subiectul acestei perioade din viața mea și simt că este atât de complex, încât mai am foarte multe lucruri de spus și de explorat. Expoziția aceasta nu o simt ca pe un punct final, ci mai degrabă ca pe începutul unei cercetări personale și artistice în jurul maternității.
În același timp, mă inspiră foarte mult locul în care trăiesc acum. Peisajul, lumina, păsările, vegetația, natura în general. Spania este extrem de bogată din acest punct de vedere și simt că am încă foarte multe de descoperit și de transformat în pictură.
Dacă ar fi să aleg trei surse de inspirație, acestea ar fi natura, maternitatea și muzeele de artă. Natura îmi oferă frumusețe și libertate, maternitatea îmi oferă o experiență profundă și o lume interioară pe care încă o descopăr, iar muzeele îmi oferă întâlnirea cu arta, cu istoria ei și cu frumusețea care mă hrănește de fiecare dată.
Cred că, în acest moment al vieții mele, toate trei se întâlnesc într-un singur loc: în pictură.
Foto: Arhiva personală
În urmă cu zece ani, exact în anul lansarii A List Magazine, echipa revistei scria despre o tânără artistă vizuală, Elleny Gherghe. Elleny tocmai absolvea UNArte și participa la Expozitia DIPLOMA, iar lucrările ei au atras atenția inclusiv publicației noastre, care i-a apreciat arta.
Zece ani mai târziu, Elleny Gherghe revine în atenția noastră. De data aceasta, tocmai din Andaluzia, Spania, unde locuiește și unde creează, iar lucrările ei continuă să fie expuse și se află în colecții private din mai multe țări. Elleny Gherghe nu a uitat începutul ei de drum și faptul că s-a simțit încurajată (și) de aprecierile A List Magazine și ne-a contactat, iar noi suntem bucuroși să-i facem din nou, aici, cunoscută arta, felul în care a evoluat în acești zece ani și să susținem tineri artiști talentați. ”Îmi amintesc cu drag că ați ales atunci trei lucrări preferate din expoziție, iar lucrarea mea s-a numărat printre preferatele voastre. A fost un moment pe care l-am apreciat foarte mult și pe care mi-l amintesc cu drag!Au trecut aproape zece ani de atunci și m-am gândit să revin către voi cu un nou capitol din parcursul meu artistic”, ne-a scris Elleny, iar noi am acceptat cu bucurie să împărtășim cu cititorii nostri noutățile ei.
”Recent, am deschis primul meu solo show într-un muzeu din România, la Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie Ghika din Comănești. Expoziția se numește „Maternitatea și bestia din mine” și reunește aproximativ 20 de lucrări, care explorează maternitatea ca experiență personală și socială, prin narațiuni vizuale, metaforice și psihologice. Este un proiect despre transformare, instinct, vulnerabilitate, identitate și despre toate contradicțiile care pot apărea odată cu maternitatea. Pentru mine, expoziția are și o dimensiune foarte personală: acum sunt mama unui copil de un an, iar lucrările și întregul proiect s-au construit și din această experiență recentă”, povesteste Elleny.
A List Magazine: „Maternitatea și bestia din mine” este un proiect foarte personal, născut chiar din experiența ta recentă de mamă. Cum s-a schimbat felul în care privești maternitatea după ce ai devenit mamă și în ce moment ai simțit că această experiență trebuie transformată în artă?
Elleny Gherghe: De când am devenit mamă, felul în care privesc maternitatea s-a schimbat profund. Să fii mamă este ceva magic, cu tot ceea ce vine la pachet — iubire, teamă, vulnerabilitate, oboseală, bucurie, transformare. Nu îmi imaginam înainte că iubirea maternă poate fi atât de intensă. Sunt atât de multe emoții și stări pe care, atunci când le trăiești, le poți înțelege cu adevărat abia atunci.
Am simțit încă din clipa în care am aflat că voi deveni mamă că această experiență va trebui, într-un fel, să ajungă în pictura mea. Întotdeauna am pictat pornind din experiențele și trăirile mele personale, dar maternitatea am simțit-o cu o intensitate aparte și mi-am dorit enorm să o transpun în artă.
A trebuit să aștept momentul în care am putut să mă întorc cu adevărat la pictură, iar acum simt că a meritat așteptarea. În mine s-a strâns, în tot acest timp, un foc interior foarte puternic, o nevoie aproape viscerală de a picta și de a spune ceea ce trăiesc.
În cele aproximativ 20 de lucrări ale expoziției, maternitatea apare dincolo de imaginea idealizată cu care suntem obișnuiți. Vorbești despre instinct, despre vulnerabilitate, transformare, identitate și contradicții. Cât de important este pentru tine să aduci în spațiul public și acele laturi ale maternității despre care se vorbește mai puțin?
Este foarte important pentru mine, pentru că maternitatea este adesea idealizată. Dacă ne uităm chiar și în istoria artei, imaginea mamei cu copilul este, de multe ori, una aproape sacră și perfectă: Madona ține pruncul în brațe, totul pare liniștit, luminos și armonios.
Dar adevărul este că maternitatea are foarte multe fațete. Este, fără îndoială, una dintre cele mai frumoase experiențe pe care le poate trăi o femeie, dar poate fi și extrem de grea. Există oboseală, frică, pierderea temporară a propriei identități, transformări fizice și emoționale, iar perioada postpartum mi se pare una dintre cele mai vulnerabile perioade din viața unei mame.
Pentru mine este important să vorbesc și despre aceste lucruri, să nu ascund ceea ce este dificil doar pentru că nu se potrivește imaginii idealizate a maternității. Îmi doresc ca pictura mea să fie sinceră, chiar și atunci când adevărul este incomod sau tăios. Cred că și aceste laturi fac parte din frumusețea și complexitatea maternității.
Cum s-a schimbat procesul tău creativ de când ai devenit mamă? Există lucruri pe care astăzi le vezi diferit, detalii din viața de zi cu zi, emoții sau experiențe aparent banale care ajung să devină surse de inspirație pentru lucrările tale?
Procesul meu creativ s-a schimbat destul de mult. Înainte, puteam să stau în atelier de dimineața până seara, uneori chiar până noaptea, complet absorbită de pictură. Acum, cu un bebeluș, ritmul și prioritățile mele s-au schimbat.
Pictez mult mai lent, mai fragmentat, cu multe întreruperi. Uneori îmi este dor de acea versiune a mea care putea să se dedice picturii fără să se uite la ceas și fără alte responsabilități care să o cheme din atelier. Dar, în același timp, învăț să mă adaptez acestei noi versiuni a mea și îmi place foarte mult să fiu mamă. Iubesc rolul acesta și nu aș vrea să îl separ de cine sunt ca artistă.
Cred că, în această perioadă, sursa mea de inspirație este mai mult ca oricând adevărul și experiența pe care o trăiesc. Bebelușul meu, maternitatea, gesturile mici din fiecare zi, emoțiile, oboseala, iubirea, toate au devenit material pentru pictură.
Locuiești în Andaluzia, Spania, iar lucrările tale se află deja în colecții private din mai multe țări. Cum influențează mediul în care trăiești acum universul tău artistic? Există ceva anume din cultura, peisajul sau ritmul de viață din Andaluzia care își face loc în arta ta?
Cu siguranță. Cred că fiecare loc în care am trăit și-a pus amprenta asupra lucrărilor mele. În Andaluzia simt că influența locului se vede poate mai mult ca oricând în pictura mea.
Lumina este extraordinară aici, soarele, culorile, vegetația, peisajul, plantele, păsările… Toate acestea ajung, uneori conștient, alteori fără să îmi dau seama, în lucrările mele.
Cred că lumina și energia Andaluziei au devenit parte din limbajul meu vizual. Este un loc foarte bogat din punct de vedere vizual și simt că încă descopăr moduri noi în care poate să mă influențeze.
Cum ai spune că este percepută arta ta de către public? Te interesează mai mult ca privitorul să înțeleagă povestea pe care ai construit-o sau preferi să îi lași libertatea de a-și proiecta propriile experiențe și emoții asupra lucrărilor?
Îmi place foarte mult faptul că eu pot avea povestea mea, iar privitorul poate descoperi o cu totul altă poveste în aceeași lucrare. Uneori, interpretarea lui poate fi foarte diferită de ceea ce am avut eu în minte și tocmai acest lucru mi se pare fascinant.
Îmi place să ascult ce văd oamenii în picturile mele, ce simt și ce povești își construiesc în jurul lor. În același timp, îmi place să le spun și povestea mea, să le ofer o cheie de acces către ceea ce am trăit eu atunci când am creat lucrarea.
Nu îmi doresc neapărat ca privitorul să înțeleagă exact ceea ce am vrut eu să spun. Îmi doresc mai degrabă să se oprească, să simtă și să privească dincolo de ceea ce vede la prima întâlnire cu lucrarea. Pentru mine, acolo începe adevărata conexiune dintre pictură și privitor.
După expoziția de la Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană „Dimitrie Ghika” din Comănești, ce fel de proiect artistic ți-ai dori să urmeze? Există un muzeu, o galerie, un oraș sau chiar o temă la care visezi și pe care ai vrea să o explorezi într-o viitoare expoziție? Dincolo de maternitate, ce alte lucruri din viața ta te inspiră în acest moment? Dacă ar trebui să alegi trei surse de inspirație pentru Elleny Gherghe de astăzi – din artă, din viața personală sau din lumea din jur- care ar fi acestea și de ce?
Mi-aș dori să continui să pictez maternitatea. Este subiectul acestei perioade din viața mea și simt că este atât de complex, încât mai am foarte multe lucruri de spus și de explorat. Expoziția aceasta nu o simt ca pe un punct final, ci mai degrabă ca pe începutul unei cercetări personale și artistice în jurul maternității.
În același timp, mă inspiră foarte mult locul în care trăiesc acum. Peisajul, lumina, păsările, vegetația, natura în general. Spania este extrem de bogată din acest punct de vedere și simt că am încă foarte multe de descoperit și de transformat în pictură.
Dacă ar fi să aleg trei surse de inspirație, acestea ar fi natura, maternitatea și muzeele de artă. Natura îmi oferă frumusețe și libertate, maternitatea îmi oferă o experiență profundă și o lume interioară pe care încă o descopăr, iar muzeele îmi oferă întâlnirea cu arta, cu istoria ei și cu frumusețea care mă hrănește de fiecare dată.
Cred că, în acest moment al vieții mele, toate trei se întâlnesc într-un singur loc: în pictură.
Foto: Arhiva personală
