Trei palate mai puțin cunoscute ale Bucureștiului
Vă propun să descoperim trei palate ascunse, prea puțin cunoscute, dar adevărate bijuterii ale Bucureștiului.
Text de Anita Sterea. Fotografii: hepta.ro, Dana Gonț, arhiva personală.
Bucureștiul este un oraș cu un patrimoniu arhitectural extrem de bogat, presărat cu clădiri spectaculoase care spun povești despre trecut, oameni și idealuri. Atunci când vorbim despre palate, gândul ne duce la Palatul Regal, Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului sau Palatul CEC. Cu toate acestea, capitala ascunde și alte palate remarcabile, mai puțin cunoscute publicului larg, dar cel puțin la fel de interesante din punct de vedere istoric și arhitectural.
1. Palatul Nunțiaturii Apostolice
Al doilea palat, la fel de puțin cunoscut, se află în vecinătatea Grădinii Cișmigiu, pe strada Constantin Stahi: Palatul Nunțiaturii Apostolice, cunoscut drept sediul reprezentanței Vaticanului în România. Construit la începutul secolului al XX-lea ca reședință a arhiepiscopului de București, palatul a fost realizat cu sprijinul financiar al unui nobil elvețian, dar și cu susținerea regelui Carol I. Clădirea impresionează prin eleganța sa sobră și prin discreția cu care se integrează în țesutul urban.
Istoria sa devine dramatică după instaurarea regimului comunist. Palatul este confiscat și vandalizat, iar episcopul romano-catolic este arestat și acuzat de spionaj. Abia după 1990, imobilul este restituit și își recapătă rolul diplomatic. Este palatul în care a fost găzduit Papa Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale istorice din 1999 și, mai recent, Papa Francisc, în 2019. Restaurat în ultimii ani, Palatul Nunțiaturii Apostolice rămâne un loc discret, dar de o mare valoare simbolică și arhitecturală.
2. Palatul Tinerimea Română
Se află în apropierea Dâmboviței, pe strada Schitu Măgureanu. Povestea acestei clădiri (Palatul Tinerimea Română) începe cu mult înainte de ridicarea ei propriu-zisă, odată cu apariția Societății Tinerimea Română, imediat după Războiul de Independență. Un grup de tineri entuziaști, elevi ai Liceului „Matei Basarab”, animați de dorința de implicare civică și culturală pe termen lung, pun bazele unei societăți care va avea un rol important în viața culturală a țării. Abia la aproape 50 de ani distanță, acest ideal ajunge să prindă contur sub forma unui palat. El este proiectat de Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect din România și prima femeie arhitect inspector general din lume. Inaugurată în 1935 de istoricul Nicolae Iorga, clădirea fusese începută încă din a doua jumătate a anilor ’20. Banii necesari au fost strânși prin subscripție publică, Nicolae Iorga fiind unul dintre donatori.
Palatul are șapte niveluri și a fost conceput încă de la început ca o clădire multifuncțională: o impresionantă sală de spectacole cu 1.200 de locuri, spații de lectură, săli de mese, un restaurant, camere de dormit pentru membrii societății, spații administrative, muzeu și bibliotecă. Pe fațada clădirii se remarcă o amplă lucrare în relief ce ilustrează momente importante din istoria României: Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în 1922, Războiul de Independență. Astăzi, Palatul Tinerimea Română este monument istoric de interes local, active din punct de vedere cultural și a fost frecventat, de-a lungul timpului, de personalități marcante ale vieții culturale românești, precum Marin Constantin, Maria Ciobanu sau Corina Chiriac.
3. Palatul Elisabeta
Cel de-al treilea palat se află în Parcul Herăstrău și este cunoscut sub numele de Palatul Elisabeta. Construit între 1936 și 1937, într-un stil cu influențe mediteraneene, palatul a fost ridicat pentru Principesa Elisabeta, fiica cea mare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, care va fi, pentru o scurtă perioadă, regină a Greciei. După bombardamentul Palatului Regal din 1944, regele Mihai se mută aici, Palatul Elisabeta devenind, pentru câțiva ani, reședința sa. Tot aici, la 30 decembrie 1947, regele este forțat să semneze actul de abdicare. Ulterior, clădirea intră în proprietatea statului și găzduiește un hotel și un restaurant. În 1997, palatul este restituit Familiei Regale, iar astăzi este reședința oficială a Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei. Palatul poate fi vizitat în anumite perioade și păstrează o atmosferă intimă, care apropie vizitatorul de istoria recentă a monarhiei române. În fiecare an, în grădina palatului are loc celebra recepție de 10 Mai, Ziua Regalității, un eveniment emblematic pentru viața publică românească.
Articol publicat în revista A List Magazine(38)
Vă propun să descoperim trei palate ascunse, prea puțin cunoscute, dar adevărate bijuterii ale Bucureștiului.
Text de Anita Sterea. Fotografii: hepta.ro, Dana Gonț, arhiva personală.
Bucureștiul este un oraș cu un patrimoniu arhitectural extrem de bogat, presărat cu clădiri spectaculoase care spun povești despre trecut, oameni și idealuri. Atunci când vorbim despre palate, gândul ne duce la Palatul Regal, Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului sau Palatul CEC. Cu toate acestea, capitala ascunde și alte palate remarcabile, mai puțin cunoscute publicului larg, dar cel puțin la fel de interesante din punct de vedere istoric și arhitectural.
1. Palatul Nunțiaturii Apostolice
Al doilea palat, la fel de puțin cunoscut, se află în vecinătatea Grădinii Cișmigiu, pe strada Constantin Stahi: Palatul Nunțiaturii Apostolice, cunoscut drept sediul reprezentanței Vaticanului în România. Construit la începutul secolului al XX-lea ca reședință a arhiepiscopului de București, palatul a fost realizat cu sprijinul financiar al unui nobil elvețian, dar și cu susținerea regelui Carol I. Clădirea impresionează prin eleganța sa sobră și prin discreția cu care se integrează în țesutul urban.
Istoria sa devine dramatică după instaurarea regimului comunist. Palatul este confiscat și vandalizat, iar episcopul romano-catolic este arestat și acuzat de spionaj. Abia după 1990, imobilul este restituit și își recapătă rolul diplomatic. Este palatul în care a fost găzduit Papa Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale istorice din 1999 și, mai recent, Papa Francisc, în 2019. Restaurat în ultimii ani, Palatul Nunțiaturii Apostolice rămâne un loc discret, dar de o mare valoare simbolică și arhitecturală.
2. Palatul Tinerimea Română
Se află în apropierea Dâmboviței, pe strada Schitu Măgureanu. Povestea acestei clădiri (Palatul Tinerimea Română) începe cu mult înainte de ridicarea ei propriu-zisă, odată cu apariția Societății Tinerimea Română, imediat după Războiul de Independență. Un grup de tineri entuziaști, elevi ai Liceului „Matei Basarab”, animați de dorința de implicare civică și culturală pe termen lung, pun bazele unei societăți care va avea un rol important în viața culturală a țării. Abia la aproape 50 de ani distanță, acest ideal ajunge să prindă contur sub forma unui palat. El este proiectat de Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect din România și prima femeie arhitect inspector general din lume. Inaugurată în 1935 de istoricul Nicolae Iorga, clădirea fusese începută încă din a doua jumătate a anilor ’20. Banii necesari au fost strânși prin subscripție publică, Nicolae Iorga fiind unul dintre donatori.
Palatul are șapte niveluri și a fost conceput încă de la început ca o clădire multifuncțională: o impresionantă sală de spectacole cu 1.200 de locuri, spații de lectură, săli de mese, un restaurant, camere de dormit pentru membrii societății, spații administrative, muzeu și bibliotecă. Pe fațada clădirii se remarcă o amplă lucrare în relief ce ilustrează momente importante din istoria României: Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în 1922, Războiul de Independență. Astăzi, Palatul Tinerimea Română este monument istoric de interes local, active din punct de vedere cultural și a fost frecventat, de-a lungul timpului, de personalități marcante ale vieții culturale românești, precum Marin Constantin, Maria Ciobanu sau Corina Chiriac.
3. Palatul Elisabeta
Cel de-al treilea palat se află în Parcul Herăstrău și este cunoscut sub numele de Palatul Elisabeta. Construit între 1936 și 1937, într-un stil cu influențe mediteraneene, palatul a fost ridicat pentru Principesa Elisabeta, fiica cea mare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, care va fi, pentru o scurtă perioadă, regină a Greciei. După bombardamentul Palatului Regal din 1944, regele Mihai se mută aici, Palatul Elisabeta devenind, pentru câțiva ani, reședința sa. Tot aici, la 30 decembrie 1947, regele este forțat să semneze actul de abdicare. Ulterior, clădirea intră în proprietatea statului și găzduiește un hotel și un restaurant. În 1997, palatul este restituit Familiei Regale, iar astăzi este reședința oficială a Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei. Palatul poate fi vizitat în anumite perioade și păstrează o atmosferă intimă, care apropie vizitatorul de istoria recentă a monarhiei române. În fiecare an, în grădina palatului are loc celebra recepție de 10 Mai, Ziua Regalității, un eveniment emblematic pentru viața publică românească.
Articol publicat în revista A List Magazine(38)
