Câteva motive (culinare) în plus să ajungi la Viena
Viena nu este chiar prima destinație la care te gândești când vorbești despre gastronomia europeană. Dar este, fără îndoială, una dintre cele mai accesibile pentru români: un zbor de puțin peste o oră, curse frecvente sau chiar un drum cu mașina dacă îți dorești o escapadă spontană.
Odată ajuns aici, descoperi că aceeași cultură a detaliului care a construit muzeele, palatele și sălile de concert ale orașului se regăsește și în restaurante. În Viena, gastronomia nu încearcă să șocheze, ci să construiască experiențe memorabile prin precizie, echilibru și respect pentru ingredient.
Steirereck (3 stele Michelin): Cu trei stele Michelin și o prezență neîntreruptă de peste 17 ani în prestigiosul clasament The World’s 50 Best Restaurants, Steirereck este una dintre instituțiile gastronomiei europene. Restaurantul este și un exemplu despre cum arhitectura poate deveni parte din experiența culinară. Amplasată în mijlocul Stadtpark, clădirea pare mai degrabă un pavilion contemporan decât un restaurant: volume din sticlă și metal care reflectă copacii și lumina parcului, estompând granița dintre interior și exterior. Este genul de spațiu care nu concurează cu natura, ci o încadrează. În bucătărie, Heinz Reitbauer aplică aceeași filozofie. Reinterpretează tradiția austriacă fără nostalgie, dar cu un respect evident pentru originea ingredientelor și a rețetelor. Celebrul cărucior cu brânzeturi – unul dintre cele mai impresionante din Europa – completează o experiență în care cercetarea, tehnica și memoria gastronomică coexistă firesc.
Konstantin Filippou (2 stele Michelin): Personalitatea vibrantă și carismatică a chefului Konstantin Filippou se reflectă în fiecare preparat. Este cunoscut pentru energia cu care își conduce bucătăria deschisă, chiar sub privirile oaspeților, iar această dinamică se traduce într-un meniu curajos, construit în jurul celor mai bune ingrediente locale și internaționale. Preparatul care mi-a rămas în minte și care a devenit aproape o semnătură a restaurantului este Iced Amalfi & Caviar. Lămâia Amalfi înghețată întâlnește o porție generoasă de caviar, iar orezul fermentat și untul brun leagă întregul preparat într-un echilibru surprinzător. Aciditatea intensă, salinitatea caviarului și diferențele de temperatură creează un contrast pe care îl ții minte mult după ce ai plecat din restaurant.
TIAN (1 stea Michelin): La TIAN, chef Paul Ivić demonstrează că gastronomia vegetală poate fi una dintre cele mai sofisticate forme de fine dining. Filosofia sa root-to-leaf elimină aproape complet risipa alimentară, folosind fiecare parte a ingredientului – de la rădăcină până la frunză – prin tehnici elaborate de fermentare, murare și deshidratare. Rezultatul este un meniu conturat în jurul unor legume rare, plante și ciuperci sălbatice provenite de la mici producători locali. Preparatele au profunzime și complexitate fără să se sprijine pe artificii, iar experiența este completată de o selecție excelentă de vinuri biodinamice și naturale. Nu întâmplător, TIAN rămâne unul dintre puținele restaurante vegetariene din lume recompensate cu o stea Michelin.
Dacă vrei să simți legătura dintre artă și gastronomie explicit, rezervă-ți timp și pentru o cafea la Café & Restaurant în Kunsthistorisches Museum. Amplasată sub impresionanta cupolă a muzeului, cafeneaua păstrează eleganța Vienei de la începutul secolului trecut, fără să pară un decor recreat pentru turiști. Marmura, frescele și lumina care coboară din cupolă transformă o simplă pauză de cafea într-un moment care prelungește firesc vizita printre colecțiile muzeului. Într-un oraș în care estetica a fost întotdeauna tratată cu seriozitate, este poate cea mai vieneză modalitate de a încheia o zi.
Text de Ruxandra Gavrilescu în Revista A List Magazine nr. 40
Fotografii: Gabriel Gavrilescu; Steirereck – Copyright Heinz Reitbauer; PR www.khm.at.
Viena nu este chiar prima destinație la care te gândești când vorbești despre gastronomia europeană. Dar este, fără îndoială, una dintre cele mai accesibile pentru români: un zbor de puțin peste o oră, curse frecvente sau chiar un drum cu mașina dacă îți dorești o escapadă spontană.
Odată ajuns aici, descoperi că aceeași cultură a detaliului care a construit muzeele, palatele și sălile de concert ale orașului se regăsește și în restaurante. În Viena, gastronomia nu încearcă să șocheze, ci să construiască experiențe memorabile prin precizie, echilibru și respect pentru ingredient.
Steirereck (3 stele Michelin): Cu trei stele Michelin și o prezență neîntreruptă de peste 17 ani în prestigiosul clasament The World’s 50 Best Restaurants, Steirereck este una dintre instituțiile gastronomiei europene. Restaurantul este și un exemplu despre cum arhitectura poate deveni parte din experiența culinară. Amplasată în mijlocul Stadtpark, clădirea pare mai degrabă un pavilion contemporan decât un restaurant: volume din sticlă și metal care reflectă copacii și lumina parcului, estompând granița dintre interior și exterior. Este genul de spațiu care nu concurează cu natura, ci o încadrează. În bucătărie, Heinz Reitbauer aplică aceeași filozofie. Reinterpretează tradiția austriacă fără nostalgie, dar cu un respect evident pentru originea ingredientelor și a rețetelor. Celebrul cărucior cu brânzeturi – unul dintre cele mai impresionante din Europa – completează o experiență în care cercetarea, tehnica și memoria gastronomică coexistă firesc.
Konstantin Filippou (2 stele Michelin): Personalitatea vibrantă și carismatică a chefului Konstantin Filippou se reflectă în fiecare preparat. Este cunoscut pentru energia cu care își conduce bucătăria deschisă, chiar sub privirile oaspeților, iar această dinamică se traduce într-un meniu curajos, construit în jurul celor mai bune ingrediente locale și internaționale. Preparatul care mi-a rămas în minte și care a devenit aproape o semnătură a restaurantului este Iced Amalfi & Caviar. Lămâia Amalfi înghețată întâlnește o porție generoasă de caviar, iar orezul fermentat și untul brun leagă întregul preparat într-un echilibru surprinzător. Aciditatea intensă, salinitatea caviarului și diferențele de temperatură creează un contrast pe care îl ții minte mult după ce ai plecat din restaurant.
TIAN (1 stea Michelin): La TIAN, chef Paul Ivić demonstrează că gastronomia vegetală poate fi una dintre cele mai sofisticate forme de fine dining. Filosofia sa root-to-leaf elimină aproape complet risipa alimentară, folosind fiecare parte a ingredientului – de la rădăcină până la frunză – prin tehnici elaborate de fermentare, murare și deshidratare. Rezultatul este un meniu conturat în jurul unor legume rare, plante și ciuperci sălbatice provenite de la mici producători locali. Preparatele au profunzime și complexitate fără să se sprijine pe artificii, iar experiența este completată de o selecție excelentă de vinuri biodinamice și naturale. Nu întâmplător, TIAN rămâne unul dintre puținele restaurante vegetariene din lume recompensate cu o stea Michelin.
Dacă vrei să simți legătura dintre artă și gastronomie explicit, rezervă-ți timp și pentru o cafea la Café & Restaurant în Kunsthistorisches Museum. Amplasată sub impresionanta cupolă a muzeului, cafeneaua păstrează eleganța Vienei de la începutul secolului trecut, fără să pară un decor recreat pentru turiști. Marmura, frescele și lumina care coboară din cupolă transformă o simplă pauză de cafea într-un moment care prelungește firesc vizita printre colecțiile muzeului. Într-un oraș în care estetica a fost întotdeauna tratată cu seriozitate, este poate cea mai vieneză modalitate de a încheia o zi.
Text de Ruxandra Gavrilescu în Revista A List Magazine nr. 40
Fotografii: Gabriel Gavrilescu; Steirereck – Copyright Heinz Reitbauer; PR www.khm.at.
