10 lecții despre jurnalism & AI pe care le-am învățat la European Publishing Congress

Cui i-e frică de… AI? Până la un punct, cred că tuturor creatorilor de conținut, jurnaliștilor și editorilor, mai ales într-o perioadă invadată de site-uri construite în totalitate cu AI, de știri scrise de roboți și comunicate de presă compuse cu ChatGPT. Cum se adaptează media clasică, cum se reinventează printul și ce soluții au găsit unele dintre cele mai mari publicații din Europa am aflat la European Publishing Congress 2026, de la Viena (deplasare realizată cu sprijinul JTI România). 

„Cred că AI e foarte util pentru toată «munca de birou», pentru sarcinile plictisitoare, de adunat date, traduceri brute, statistici. Altfel însă, poate că e mai ușor să produci știri în ziua de azi cu ajutorul inteligenței artificiale, dar e din ce în ce mai greu să distingi o știre adevărată de cele false. Așa că eu cred că, în această eră a dominației social media, va crește nevoia de voci avizate și de credibilitate”, spunea editorialistul Michalis Tsintsinis de la publicația Kathimerini, Grecia. 

„Cum poate fi o ediție print încă relevantă?” a fost întrebarea principală a prezentării făcute de David Pontes, redactorul șef de la Público, Portugalia. „Pentru că în acest ocean informatic avem nevoie încă de cineva care să ne stabilească o ierarhie a evenimentelor – și de aceea există prima pagină, unde vezi principalul subiect al zilei. Apoi, e nevoie și de o permanență a muncii, să știi că va exista acolo și mai departe, că va rezista în timp. Printul va fi memoria noastră colectivă peste ani.”

„Astăzi, graphic design-ul a devenit un instrument editorial, nu mai este vorba doar despre o imagine care însoțește textul. E adevărat, AI poate suplini o mulțime de activități în acest domeniu, însă nu va putea să replice amprenta umană, chiar și acele mici erori; pentru că, până la urmă, facem un produs destinat oamenilor, nu mașinilor”, spune Adaen Santana, șeful departamentului de grafică al La Provincia, Spania. 

„Când am început acest website, ne-am gândit din start: lasă mașina să facă treaba mai grea și jurnaliștii să facă ce știu ei mai bine – storytelling”, explica Peter Stuart, co-fondator Velora Cycling, UK, un portal construit în întregime cu AI, de la editare la distribuție. „Oamenii nu ar trebui să concureze cu mașinile, fiecare are alte aptitudini și alte roluri. Știrile noastre sunt făcute de către AI, dar supervizate și editate de o persoană. Iar AI-ul ne-a ajutat în alte situații, mai specifice. Spre exemplu, la o competiție de ciclism, a verificat ce unghiuri, ce date și informații nu au fost acoperite de către alte publicații și a venit cu un mod de abordare nou, cu o știre pe care ceilalți o trecuseră cu vederea”, explică Peter Stuart. 

„De ce nu schimbăm modul în care lucrăm, dacă ni se pare că AI-ul ne fură cititorii? Probabil pentru că ne e frică să nu pierdem controlul, să nu ne stricăm brandul, există constrângeri organizaționale”, explică Björn Heselius, Swedish Radio. „Însă cred că pe viitor curatoriatul va fi cel care va defini jurnalismul. Va exista un fir narativ care va avea un punct de vedere susținut, o viziune. Iar următorul val de AI în domeniul jurnalismului nu va mai fi despre ce se publică. Ci despre cum informația va ajunge la cititor.”

„Întrebarea principală pe care ne-am pus-o a fost: ce-am face diferit dacă ar fi să o luăm de la capăt, mâine?”, a fost punctul de pornire al discuțiilor cu Rasmus Vendrup & Thomas Berndt, de la Politiken, Danemarca, una dintre cele mai apreciate și premiate publicații la European Publishing Congress. „Am investi mai mult în digital, asta cu siguranță”, spun ei. „În ultimii ani schimbat modul de operare în redacție, am schimbat modul de ierarhizare a informațiilor în pagina print și am optat pentru interactivitate în digital”, explică aceștia. „Pentru că, până la urmă, storytellingul de tip vizual este de fapt o formă de jurnalism adaptată comportamentului cititorului obișnuit cu mediul digital.”

„Cum poți păstra interesul cititorilor pentru știrile tale, în condițiile în care toată lumea e obosită de cât de multe informații primește, obosită de prezența știrilor despre războiul din Ucraina și de război, în general?” se întreaba Elsa Court de la Kyiv Independent. „Noi spunem că jurnalismul nu este doar despre a da informații, ci despre a-i face pe cititori să înțeleagă informația. Așa că am ales să fim translatorii emoțiilor celor despre care scriem, să explorăm noi formate, să lucrăm cu alte publicații.”

„Suntem o publicație mică, locală, cu știri locale”, a spus Maximilian Helm, reprezentantul Sächsischen Zeitung, Germania. „Așa că a fost important pentru noi să ne axăm pe fața umană a știrilor, să nu prezentăm puncte de vedere ale instituțiilor și comunicatele seci, ci să stăm de vorbă cu cetățenii. A fost important ca cititorii noștri să asocieze o față – cea a jurnalistului – cu știrile, și să mergem pe teren. Așa că am lăsat AI-ul să ne ajute cu datele, cu statisticile, cu analizele, cu diferite canale de distribuție a știrilor. Iar pe jurnaliști i-am îndemnat să facă ce știu ei mai bine, să spună poveștile oamenilor pe care îi întâlnesc.”

„Trebuie să înțelegem că AI nu e un substitut în ce privește jurnalismul. E un asistent competent, lăsat acolo să ne ajute dacă știm să îl folosim”, subliniază și Ulrike Langer, de la Trendscout USA. 

„În era Inteligenței Artificiale, vor supraviețui nu cei care produc cele mai multe știri, cel mai mult content. Viitorul va fi al brandurilor care vor aduce oamenii împreună, al publicațiilor care vor crea conexiuni. În plus, strategia cea mai bună e să creezi content de calitate, nu neapărat mai mult sau mai repede.  Jurnalismul ca interfață a conectării și reconectării umane – acesta este răspunsul pe care îl dăm noi erei dominate de AI”, spun Gordon Karau și Carsten Wagner, de la publicația ZFK, Germania.