Frumusețea care contează: cancerul la sân poate fi prevenit

Un diagnostic care sperie, cancerul la sân poate fi prevenit. Este foarte important să depistezi boala în stadii foarte incipiente, uneori chiar fără expresie clinică, situație în care este perfect curabilă.

Este și singura metodă prin care se poate preîntâmpina un diagnostic de cancer invaziv. Mortalitatea generală prin cancerul de sân a scăzut în ultimii 20 de ani datorită măsurilor de prevenție și a terapiilor moderne administrate, chiar în stadii incipiente, cu aproximativ 71% față de anii precedenți.

„Există prevenție în cancerul de sân. Prevenția presupune a merge regulat la un control de rutină, fără a avea neapărat o simptomatologie specifică.”, explică doctor Brândușa Aldea, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie.

Ce trebuie să faci?

Primul și, poate, cel mai important pas este să îți faci o programare pentru un control imagistic al sânului o dată la 6 luni și o mamografie anuală la pacientele care au peste 40 ani. Până la acestă vârstă, investigațiile se fac strict ecografic sau la indicația medicului specialist.

Diagnosticul de cancer mamar se pune de către medicul anatomopatolog, în urma examinării țesutului obținut prin puncție-biopsie sau excizie chirurgicală. După confirmarea diagnosticului, trebuie să te adresezi medicului oncolog de teritoriu iar acesta va indica o comisie terapeutică, formată din medic chirurg, chimioterapeut și radioterapeut, echipă care va decide tratamentul ulterior, în funcție de tipul de cancer și de stadiul bolii.

Deși la modul general se numește cancer de sân, există mai multe patologii mamare iar acestea pot fi depistate cu ajutorul examenului clinic, completat de: ecografia mamară, mamografia cu sau fără tomosinteză, RMN-ul mamar, care nu este o procedură de rutină, dar poate fi luată în considerare în cazul în care există incertitudini privind diagnosticul.

Mituri legate de cancerul la sân

 „Nu există nicio legătură între dimensiunea sânilor și eventualitatea apariției unui cancer mamar. Indiferent de dimensiunea lor, sânii pot dezvolta diverse maladii, din fericire cele mai multe benigne”, susține doctor Brândușa Aldea.

Asocierea tumorilor mamare cu dimensiunea sânilor este doar un mit ca și purtarea sutienului cu balene metalice, implanturile mamare care ar crește riscul de cancer, folosirea antiperspirantului sau părerea că majoritatea tumorilor mamare sunt maligne. De fapt, aproximativ 50% sunt benigne. De asemenea, alăptarea nu conferă și protecție împotriva cancerului mamar, nu reprezintă tratament și nu poate preveni o eventuală apariție a unei tumori maligne.

Este mai simplu să alegi chirurgia preventivă sau profilactică?

Nu neapărat. Prin mastectomie profilactică se poate reduce riscul de apariție al bolii cu până la 90% sau chiar mai mult, dar niciodată nu poate fi exclus în totalitate. „Acest lucru se explică prin faptul că nu se pot extirpa chirurgical în complet toate celulele sânului, nici chiar în timpul mastectomiilor totale, iar din aceste celule restante se pot dezvolta, într-un timp ulterior, cancere mamare.”, explică doctor Adrian Hanna, Medic primar chirurg.

Cancerul nu este considerat o urgență medicală

Chiar dacă trăim cu teama unui viitor incert, cancerul nu este considerat o urgență medicală, iar specialiștii recomandă ca deciziile să nu fie luate în pripă, fără a înțelege complet sensul tratamentului, opțiunile și consecințele. „Într-adevăr, existența unui cancer la unul dintre sâni crește riscul pentru un al doilea cancer, dar acest risc este de obicei supraestimat. Un alt aspect de care trebuie ținut seama este că, după mastectomia bilaterală se poate pierde simetria sânilor, chiar dacă este urmată de o reconstrucție imediată. Înainte de a lua o decizie legată de această intervenție este obligatorie consilierea, evaluarea multidisciplinară prin comisia oncologică, eventual chiar solicitarea unei a doua opinii medicale, pentru a putea stabili cât mai exact raportul dintre risc și beneficiu.”, spune doctor Adrian Hanna.

„Ideea de a obține o a doua opinie poate părea copleșitoare la început, mai ales când tocmai pacienta a fost diagnosticată cu cancer de sân. Pacientei îi poate lua timp și efort pentru a găsi un al doilea medic sau echipă medicală, iar în această situație, părerea mea este că un rol determinant îl poate avea navigatorul de pacienți, care poate orienta și ajuta mult mai bine pacienta. De asemenea, unele paciente se simt jenate să-i spună medicului inițial că doresc a doua părere medicală, deși medicul este obligat, conform legii, să înștiințeze pacienta că are dreptul la o a doua opinie medicală.”, completează acesta.

Riscul pentru cancer de sân crește cu vârsta

Cele mai multe cancere sunt diagnosticate după vârsta de 50 de ani. Deși rata de incidență a cancerului de sân a crescut în ultimul deceniu, ratele de deces au scăzut ori s-au stabilizat, datorită diagnosticului precoce și a tratamentului mai eficient.

„Tratamentul cancerului de sân este multimodal și ține cont de stadiul cancerului, tipul histopatologic și imunohistochimie. Pentru cancerele aflate în stadiul curabil, metodele de tratament complementare sunt asociate chirurgiei, în diverse secvențe terapeutice și includ chimioterapia, radioterapia, imunoterapia, hormonoterapia, și au rolul de a crește șansele de vindecare. După tratamentul chirugical de primă intenție, comisia oncologică va decide continuarea tratamentului: chimioterapic, radioterapic, hormonal, etc”, explică medicul Adrian Hanna.

După încheierea terapiei, pacienta va fi monitorizată prin controale periodice la 3, ulterior 6 luni, de către medicul curant.

Viața după cancer

Reconstrucția sânului după operațiile de mastectomie se poate face imediat, după câteva luni sau chiar ani după operația primară. Și se poate realiza cu țesut autolog (lambou propriu musculo-cutanat) sau cu implanturi mamare prostetice (silicon, gel).

Foto: pexels.com