Când tocmai mă gândeam că urmează câteva zile (binemeritate) de lenevit, la plajă, Nicoleta Nicolae, redactorul șef al revistei pe care tocmai o citiți, mă sună și îmi pune întrebarea: “Vrei să mergi în weekend la Sibiu, la raliu?“ .
Long story short, cum spune englezul, pentru ca m-am gândit că este o experiență de neratat, peste 3 zile eram la Sibiu, în Piața Mare, gata de aventură.
Alex Filip, pilotul care a lansat invitația, mi-a arătat mașina și mi-a povestit tot ceea ce trebuie să știe cineva care nu numai că nu a mai fost la niciun raliu până acum, dar nu stă bine nici la capitolul teorie. Alex a reușit să îmi inspire încredere și să-mi spulbere orice fărâmă de nesiguranță imediat ce m-am urcat în mașină.
Totul bine și frumos, am înteles partea de teorie, m-am distrat pe traseul de recunoaștere și, deși Alex pomenise de câteva ori că este extreme de cald în mașina de concurs, când a venit momentul să mă echipez și sa ne așezăm la linia de start, am constatat ca “sufăr de claustofobie”. Dar, ca un pilot bun și experimentat, Alex m-a făcut să uit de căldură și iată-ne la start. Cursa a durat 2 minute și 34 de secunde- din care eu nu-mi amintesc nimic. Știu doar că abia așteptam a doua zi, pentru că urmau încă doua curse, mai lungi, și abia acum eram pregătită pentru ele.
Nu vreau să vă povestesc aici toată experiența pe care eu am numit-o “experiența vieții”. Vă las să vedeți mai multe în clipul de mai sus.
O să mai zic doar atât: în seara premierei, cu toată lumea strânsă în Piața Mare, îl întreb pe Alex: “Auzi, dar așa e aici, se urcă toți pe scenă chiar dacă n-au câștigat?”
El îmi răspunde: “ Nu, numai câștigătorii”
Eu: “ Păi și noi ce căutăm aici?”
Prezentatorul: “ Locul 1 – Alexandru Filip și Dana Păun.”
Mulțumesc mult Alex Filip pentru experiența vieții. Mai vin.
