Despre artă, cu Ovidiu Șandor, fondator și președinte Art Encounters
„Aș spune că scena artistică românească este într-o etapă de maturizare accelerată, asemenea unui adolescent care își conturează identitatea și devine tot mai conectat la lumea din jur. Astăzi nu mai putem vorbi despre o scenă românească izolată, ci despre o contribuție la aceeași scenă artistică internațională în care artiștii, curatorii și instituțiile sunt conectați la aceleași teme și dialoguri. În același timp, ecosistemul local începe să se diferențieze: Bucureștiul s-a consolidat ca principal centru al pieței de artă, cu galerii comerciale, târguri și cei mai mulți colecționari, în timp ce Timișoara și-a construit un profil distinct în zona non- comercială prin fundații, bienale, spații independente și sprijin din partea autorităților locale. Este încurajator că vedem apariția unei noi generații de colecționari și implicarea tot mai activă a companiilor private în susținerea artei contemporane”, subliniază Ovidu Șandor, fondator și președinte Art Encounters.
Ce înseamnă artă contemporană în 2026, la nivel internațional? Există trenduri în artă azi?
Este tot mai greu să vorbim despre un singur trend în arta contemporană. Scena artistică funcționează astăzi în două contexte complementare: unul non- comercial, reprezentat de bienale, muzee, expoziții și programe de rezidență, unde accentul cade pe cercetare, experiment și dezvoltarea discursului artistic, și unul comercial, reprezentat de galerii și târguri internaționale, unde artiștii și lucrările lor intră în dialog cu piața și colecționarii. Cele două se influențează reciproc. Potrivit celor mai recente rapoarte Art Basel & UBS, una dintre cele mai importante transformări ale pieței este schimbul generațional: Millennials și Gen Z colecționează mai divers, sunt mai deschiși către artiști emergenți, în timp ce generațiile mature continuă să privilegieze artiștii consacrați.
Cum ar putea fi definit curentul dominant în artă în 2026?
Nu aș vorbi despre un curent dominant, ci despre o scenă artistică extrem de diversă. Instalațiile, performance-ul sau lucrările conceptuale fac parte din arta contemporană de zeci de ani, însă cele care ajung în atenția publicului sunt, de regulă, cele spectaculoase sau neobișnuite – cum a fost banana lui Maurizio Cattelan sau, mai recent, pavilionul Austriei de la Bienala de Artă de la Veneția. Dincolo de impactul lor mediatic, aceste proiecte sunt doar vârful vizibil al unei scene mult mai complexe. Astăzi asistăm la un proces de redescoperire a unor artiști, regiuni și perspective care au fost mult timp mai puțin vizibile, de la Europa Centrală și de Est până la Asia sau Africa, dar și la o recuperare a contribuției artistelor femei.
Cum poate cineva „începător” în ale artei să aleagă unde să meargă, ce artist să urmărească și, de ce nu, ce să cumpere?
Cred că primul pas este să vezi cât mai multă artă. Să mergi în muzee, galerii comerciale, artist-run spaces, bienale și expoziții, să călătorești atunci când ai ocazia și să citești critică de artă. La fel de important este să intri în dialog cu oamenii care construiesc această scenă, de la galeriști, curatori, istorici de artă și artiști. Nu cred că toți cei care iubesc arta contemporană trebuie să devină colecționari. Dar mi se pare important ca tot mai mulți oameni să trăiască alături de artă, să aibă o lucrare pe perete și să descopere poveștile, oamenii și comunitatea din jurul ei. Iar dacă aleg să cumpere, i-aș îndemna să fie mai degrabă sceptici față de promisiunile unei investiții financiare și să aleagă ceea ce îi emoționează și îi reprezintă.
Cum găsești artistul pe care pariezi că va reuși să creeze un buzz?
Pentru o instituție precum Fundația Art Encounters, criteriile fundamentale rămân relevanța artistică, calitatea și coerența curatorială. Un proiect bun este rezultatul unei cercetări serioase și al unui dialog constant între artiști, curatori și instituții. Odată cu deschiderea noului nostru sediu permanent, această responsabilitate devine și mai importantă. Ne propunem să lărgim comunitatea celor interesați de arta contemporană și să construim un public cât mai divers, oferind programe și experiențe care îi încurajează pe oameni să se apropie firesc de acest domeniu.
Care este cea mai mare provocare atunci când organizezi o bienală sau un program de expoziții?
Să aduci împreună oamenii potriviți și să construiești o echipă care lucrează în aceeași direcție. O bienală sau o mare expoziție înseamnă mult mai mult decât artiști și curatori. În spatele fiecărui proiect există arhitecți, designeri, producători, mediatori, specialiști în logistică, comunicare și fundraising, iar succesul depinde de felul în care toate aceste competențe funcționează împreună. Publicul vede rezultatul final, dar în spatele lui sunt ani de pregătire și o muncă de echipă foarte complexă.
Cât de profitabilă mai e arta în 2026?
Nu cred că aș privi lucrurile în termenii „cine câștigă și cine pierde”. Piața de artă rămâne dinamică și trece, ca orice altă piață, prin perioade de creștere și de ajustare. Dincolo de aceste fluctuații, este esențial ca oamenii să continue să cumpere artă contemporană, mai ales lucrări ale artiștilor contemporani. Fiecare achiziție susține nu doar parcursul unui artist, ci și existența galeriilor, a fundațiilor și a instituțiilor care contribuie la dezvoltarea scenei.
Ce înseamnă, pe scurt, programul Fundației Art Encounters?
Fundația Art Encounters dezvoltă unul dintre cele mai importante programe dedicate artei contemporane din România, construit în jurul Bienalei Art Encounters, al unui program permanent de expoziții, al proiectelor educaționale, editoriale. În această toamnă deschidem un nou capitol prin inaugurarea sediului permanent al fundației și a expoziției Picasso en visite, realizată în parteneriat cu Musée Picasso, Antibes. Noul spațiu ne permite să fim prezenți în viața orașului pe tot parcursul anului. Bienala Art Encounters va rămâne în continuare momentul de referință al programului nostru. Cea de-a șaptea ediție, 2027, va fi curatoriată de Philippe Van Cauteren, directorul S.M.A.K. din Ghent.
Art Basel, Frieze sau Art Basel Paris? Art Basel Paris. Galeria / muzeul preferat(ă) din lume… Fondation Beyeler, Basel. Artiști români de urmărit acum… Victor Man, Andra Ursuța, Anca Benera & Arnold Estefán. Artistul în atelierul căruia ai vrea să petreci o zi… Constantin Brâncuși. Arta, pentru tine, este… o călătorie de învățare și descoperire.
Fotografii: arhiva personală. (Text publicat în nr. 40 A List Magazine ediția print)
„Aș spune că scena artistică românească este într-o etapă de maturizare accelerată, asemenea unui adolescent care își conturează identitatea și devine tot mai conectat la lumea din jur. Astăzi nu mai putem vorbi despre o scenă românească izolată, ci despre o contribuție la aceeași scenă artistică internațională în care artiștii, curatorii și instituțiile sunt conectați la aceleași teme și dialoguri. În același timp, ecosistemul local începe să se diferențieze: Bucureștiul s-a consolidat ca principal centru al pieței de artă, cu galerii comerciale, târguri și cei mai mulți colecționari, în timp ce Timișoara și-a construit un profil distinct în zona non- comercială prin fundații, bienale, spații independente și sprijin din partea autorităților locale. Este încurajator că vedem apariția unei noi generații de colecționari și implicarea tot mai activă a companiilor private în susținerea artei contemporane”, subliniază Ovidu Șandor, fondator și președinte Art Encounters.
Ce înseamnă artă contemporană în 2026, la nivel internațional? Există trenduri în artă azi?
Este tot mai greu să vorbim despre un singur trend în arta contemporană. Scena artistică funcționează astăzi în două contexte complementare: unul non- comercial, reprezentat de bienale, muzee, expoziții și programe de rezidență, unde accentul cade pe cercetare, experiment și dezvoltarea discursului artistic, și unul comercial, reprezentat de galerii și târguri internaționale, unde artiștii și lucrările lor intră în dialog cu piața și colecționarii. Cele două se influențează reciproc. Potrivit celor mai recente rapoarte Art Basel & UBS, una dintre cele mai importante transformări ale pieței este schimbul generațional: Millennials și Gen Z colecționează mai divers, sunt mai deschiși către artiști emergenți, în timp ce generațiile mature continuă să privilegieze artiștii consacrați.
Cum ar putea fi definit curentul dominant în artă în 2026?
Nu aș vorbi despre un curent dominant, ci despre o scenă artistică extrem de diversă. Instalațiile, performance-ul sau lucrările conceptuale fac parte din arta contemporană de zeci de ani, însă cele care ajung în atenția publicului sunt, de regulă, cele spectaculoase sau neobișnuite – cum a fost banana lui Maurizio Cattelan sau, mai recent, pavilionul Austriei de la Bienala de Artă de la Veneția. Dincolo de impactul lor mediatic, aceste proiecte sunt doar vârful vizibil al unei scene mult mai complexe. Astăzi asistăm la un proces de redescoperire a unor artiști, regiuni și perspective care au fost mult timp mai puțin vizibile, de la Europa Centrală și de Est până la Asia sau Africa, dar și la o recuperare a contribuției artistelor femei.
Cum poate cineva „începător” în ale artei să aleagă unde să meargă, ce artist să urmărească și, de ce nu, ce să cumpere?
Cred că primul pas este să vezi cât mai multă artă. Să mergi în muzee, galerii comerciale, artist-run spaces, bienale și expoziții, să călătorești atunci când ai ocazia și să citești critică de artă. La fel de important este să intri în dialog cu oamenii care construiesc această scenă, de la galeriști, curatori, istorici de artă și artiști. Nu cred că toți cei care iubesc arta contemporană trebuie să devină colecționari. Dar mi se pare important ca tot mai mulți oameni să trăiască alături de artă, să aibă o lucrare pe perete și să descopere poveștile, oamenii și comunitatea din jurul ei. Iar dacă aleg să cumpere, i-aș îndemna să fie mai degrabă sceptici față de promisiunile unei investiții financiare și să aleagă ceea ce îi emoționează și îi reprezintă.
Cum găsești artistul pe care pariezi că va reuși să creeze un buzz?
Pentru o instituție precum Fundația Art Encounters, criteriile fundamentale rămân relevanța artistică, calitatea și coerența curatorială. Un proiect bun este rezultatul unei cercetări serioase și al unui dialog constant între artiști, curatori și instituții. Odată cu deschiderea noului nostru sediu permanent, această responsabilitate devine și mai importantă. Ne propunem să lărgim comunitatea celor interesați de arta contemporană și să construim un public cât mai divers, oferind programe și experiențe care îi încurajează pe oameni să se apropie firesc de acest domeniu.
Care este cea mai mare provocare atunci când organizezi o bienală sau un program de expoziții?
Să aduci împreună oamenii potriviți și să construiești o echipă care lucrează în aceeași direcție. O bienală sau o mare expoziție înseamnă mult mai mult decât artiști și curatori. În spatele fiecărui proiect există arhitecți, designeri, producători, mediatori, specialiști în logistică, comunicare și fundraising, iar succesul depinde de felul în care toate aceste competențe funcționează împreună. Publicul vede rezultatul final, dar în spatele lui sunt ani de pregătire și o muncă de echipă foarte complexă.
Cât de profitabilă mai e arta în 2026?
Nu cred că aș privi lucrurile în termenii „cine câștigă și cine pierde”. Piața de artă rămâne dinamică și trece, ca orice altă piață, prin perioade de creștere și de ajustare. Dincolo de aceste fluctuații, este esențial ca oamenii să continue să cumpere artă contemporană, mai ales lucrări ale artiștilor contemporani. Fiecare achiziție susține nu doar parcursul unui artist, ci și existența galeriilor, a fundațiilor și a instituțiilor care contribuie la dezvoltarea scenei.
Ce înseamnă, pe scurt, programul Fundației Art Encounters?
Fundația Art Encounters dezvoltă unul dintre cele mai importante programe dedicate artei contemporane din România, construit în jurul Bienalei Art Encounters, al unui program permanent de expoziții, al proiectelor educaționale, editoriale. În această toamnă deschidem un nou capitol prin inaugurarea sediului permanent al fundației și a expoziției Picasso en visite, realizată în parteneriat cu Musée Picasso, Antibes. Noul spațiu ne permite să fim prezenți în viața orașului pe tot parcursul anului. Bienala Art Encounters va rămâne în continuare momentul de referință al programului nostru. Cea de-a șaptea ediție, 2027, va fi curatoriată de Philippe Van Cauteren, directorul S.M.A.K. din Ghent.
Art Basel, Frieze sau Art Basel Paris? Art Basel Paris. Galeria / muzeul preferat(ă) din lume… Fondation Beyeler, Basel. Artiști români de urmărit acum… Victor Man, Andra Ursuța, Anca Benera & Arnold Estefán. Artistul în atelierul căruia ai vrea să petreci o zi… Constantin Brâncuși. Arta, pentru tine, este… o călătorie de învățare și descoperire.
Fotografii: arhiva personală. (Text publicat în nr. 40 A List Magazine ediția print)
