Despre artă, Catinca Tabacaru – galerist, curator, co-fondator & director artistic RAD Art Fair
„Scena artistică românească este într-o creștere accelerată. Avem artiști prezenți în marile bienale și în colecții importante, galerii care participă constant la târguri internaționale și un număr tot mai mare de colecționari interesați de arta contemporană. Vânzările la RAD au crescut de cinci ori de la prima la a patra ediție. Și dacă piața românească este încă «mică și tânără» în comparație cu cele din Vest, ceea ce există aici este un adevărat excitement. Poate cea mai mare diferență este că, în România, nu participăm doar la un ecosistem deja construit, ci încă îl construim. Colecționarii aleg galeriile în care au încredere și artiștii ale căror idei îi inspiră. Există încă oportunitatea de a construi relații bazate pe emoție și curiozitate, nu doar pe urmărirea numelor aflate la modă. Tocmai de aceea, fiecare colecționar nou și fiecare inițiativă privată au un impact disproporționat de mare asupra întregii scene”, spune Catinca Tabacaru, Co-Founder & Co-Director Artistic RAD Art Fair.
Să începem cu un context mai larg: ce înseamnă artă contemporană în 2026? Care sunt trendurile, ce se colecționează?
Arta contemporană este, în linii mari, arta realizată din anii 1970 până astăzi. Spre deosebire de arta modernă, care era preocupată de reinventarea limbajului artistic, arta contemporană se întreabă cum înțelegem și răspundem lumii în care trăim acum. Există tendințe în artă, dar ele sunt trecătoare. Când mi-am deschis galeria la New York, în 2014, erau în vogă formaldehida, spuma de construcții și obiectele găsite. Câțiva ani mai târziu, piața s-a orientat către artiști africani și afro-americani și către pictura figurativă. Aceste valuri vin și pleacă. În 2026, piața internațională valorizează autenticitatea, relevanța instituțională și narațiunile ancorate în istorie. Colecționarii sunt mai selectivi decât acum cinci ani și urmăresc atent galeriile și instituțiile care susțin un artist. Prezența în bienale, achizițiile muzeale, sprijinul curatorial și reprezentarea de către galerii importante cântăresc semnificativ în decizia de a cumpăra. Iar ceea ce părea un trend acum un deceniu – interesul pentru artiste, artiști din Sudul Global sau practici care explorează identitatea și memoria istorică – s-a transformat într-o schimbare structurală. Muzeele continuă să își revizuiască și să își completeze colecțiile, iar colecționarii privați urmează adesea aceste priorități instituționale.
Cum ar putea fi definit curentul dominant în artă în 2026? Unde își au locul în el acele evenimente, performance-uri ieșite din comun?
Nu există un stil dominant, ci o schimbare de paradigmă: de la obiect la experiență, de la imagine la relație, de la universal la povestea personală. Banana lui Cattelan sau performance-urile Marinei Abramović sunt expresii perfecte ale acestui moment. Banana nu este importantă ca obiect – oricine poate cumpăra o banană și o bandă adezivă. Importantă este întrebarea pe care o pune: ce creează valoare în artă – obiectul, ideea sau instituția care o legitimează?
Cum poate cineva mai „începător” în ale artei să aleagă ce să vadă, ce să cumpere?
Totul în universul artei contemporane ar trebui să înceapă mai întâi cu inima și abia apoi să intre în joc capul. Mergeți la expoziții. Intrați în galerii. Vorbiți cu artiștii. Iar dacă vreți să cumpărați, cumpărați ceea ce iubiți, nu ceea ce vi se spune că este o investiție sigură. Cele mai frumoase colecții se construiesc din pasiune și din relații de încredere. În fond, acesta este și farmecul unei scene încă „mici și tinere”: există spațiu pentru descoperire, pentru risc și pentru surpriză. Just do it. Susțineți artiștii pe care îi iubiți. Și vedeți ce se întâmplă.
Cum găsește un organizator acel artist care va crea buzz?
Adevărul este că nimeni nu știe. Dacă ar exista o formulă, am folosi-o cu toții. Un organizator de târg caută, în primul rând, autenticitate și o voce distinctă. Caută artiști și galerii care au ceva de spus, care își asumă un risc, care propun o perspectivă nouă asupra lumii. Uneori publicul răspunde la spectacol, alteori la o lucrare foarte intimă. Buzz-ul nu poate fi fabricat. El apare atunci când o lucrare întâlnește un moment cultural și reușește să atingă ceva real.
Care este momentul cel mai greu atunci când organizezi un târg?
Poate că cel mai greu lucru este pur și simplu să continui. Să pui un picior în fața celuilalt și să nu pierzi din vedere imaginea de ansamblu. Să vezi pădurea, nu copacii.
Cât de profitabilă mai este arta în 2026? Cine câștigă, cine pierde?
Toată lumea câștigă. Arta contemporană are o valoare intrinsecă, chiar și atunci când nu există un profit financiar. Asta ar trebui să înțeleagă colecționarii, guvernele și partenerii: trebuie să susținem artiștii contemporani. Ei sunt vocea vremurilor noastre. Prin ei ne înțelegem prezentul și ne spunem poveștile. Iar fără aceste voci, generațiile care vor veni nu vor ști cine am fost, ce am iubit, ce ne-a speriat și ce am visat.
Ce înseamnă, pe scurt, RAD Fair?
RAD este locul de întâlnire anual al scenei de artă contemporană din România – artiști, galerii, colecționari, curatori, critici de artă și un public din ce în ce mai curios și mai implicat. Primele patru ediții au adus la București peste 90 de curatori din mai mult de 35 de țări, care au participat la RAD Curatorial Summit, iar numărul colecționarilor internaționali importanți a crescut de la aproape zero în 2023 la peste 60 anul acesta. RAD a pus Bucureștiul pe harta internațională a artei contemporane și continuă să crească în notorietate și influență. Din aprilie am fost la Veneția, Basel, Londra și New York, iar în fiecare oraș am auzit aceeași frază: „Oh, you’re from Bucharest? I heard there’s something really exciting happening in the art world there!” Pentru mine, acesta este poate cel mai frumos lucru pe care l-a făcut RAD: a creat un motiv pentru care lumea artei internaționale să vină la București. Dacă vrei să faci parte din acest moment, pune în calendar: 22–25 aprilie 2027.
Dacă ați compara piața de artă din România cu o lucrare celebră?
Poate că ar fi chiar banana lui Cattelan. Pentru că toată lumea vorbește despre ea. Unii o iubesc, alții nu o înțeleg deloc, dar nimeni nu rămâne indiferent.
Art Basel, Frieze, Veneția? Art Basel Paris. Galeria / muzeul preferat(ă) din lume… The Whitney, NYC. Artiști români de urmărit… Nona Inescu, Ovidiu Toader, Andrei Nițu, Mara Verhoogt. Artistul în atelierul căruia ai vrea să petreci o zi… Katinka Bock. Arta, pentru tine, este… life.
Foto: arhiva personală. (Text publicat în nr. 40 A List Magazine ediția print)
„Scena artistică românească este într-o creștere accelerată. Avem artiști prezenți în marile bienale și în colecții importante, galerii care participă constant la târguri internaționale și un număr tot mai mare de colecționari interesați de arta contemporană. Vânzările la RAD au crescut de cinci ori de la prima la a patra ediție. Și dacă piața românească este încă «mică și tânără» în comparație cu cele din Vest, ceea ce există aici este un adevărat excitement. Poate cea mai mare diferență este că, în România, nu participăm doar la un ecosistem deja construit, ci încă îl construim. Colecționarii aleg galeriile în care au încredere și artiștii ale căror idei îi inspiră. Există încă oportunitatea de a construi relații bazate pe emoție și curiozitate, nu doar pe urmărirea numelor aflate la modă. Tocmai de aceea, fiecare colecționar nou și fiecare inițiativă privată au un impact disproporționat de mare asupra întregii scene”, spune Catinca Tabacaru, Co-Founder & Co-Director Artistic RAD Art Fair.
Să începem cu un context mai larg: ce înseamnă artă contemporană în 2026? Care sunt trendurile, ce se colecționează?
Arta contemporană este, în linii mari, arta realizată din anii 1970 până astăzi. Spre deosebire de arta modernă, care era preocupată de reinventarea limbajului artistic, arta contemporană se întreabă cum înțelegem și răspundem lumii în care trăim acum. Există tendințe în artă, dar ele sunt trecătoare. Când mi-am deschis galeria la New York, în 2014, erau în vogă formaldehida, spuma de construcții și obiectele găsite. Câțiva ani mai târziu, piața s-a orientat către artiști africani și afro-americani și către pictura figurativă. Aceste valuri vin și pleacă. În 2026, piața internațională valorizează autenticitatea, relevanța instituțională și narațiunile ancorate în istorie. Colecționarii sunt mai selectivi decât acum cinci ani și urmăresc atent galeriile și instituțiile care susțin un artist. Prezența în bienale, achizițiile muzeale, sprijinul curatorial și reprezentarea de către galerii importante cântăresc semnificativ în decizia de a cumpăra. Iar ceea ce părea un trend acum un deceniu – interesul pentru artiste, artiști din Sudul Global sau practici care explorează identitatea și memoria istorică – s-a transformat într-o schimbare structurală. Muzeele continuă să își revizuiască și să își completeze colecțiile, iar colecționarii privați urmează adesea aceste priorități instituționale.
Cum ar putea fi definit curentul dominant în artă în 2026? Unde își au locul în el acele evenimente, performance-uri ieșite din comun?
Nu există un stil dominant, ci o schimbare de paradigmă: de la obiect la experiență, de la imagine la relație, de la universal la povestea personală. Banana lui Cattelan sau performance-urile Marinei Abramović sunt expresii perfecte ale acestui moment. Banana nu este importantă ca obiect – oricine poate cumpăra o banană și o bandă adezivă. Importantă este întrebarea pe care o pune: ce creează valoare în artă – obiectul, ideea sau instituția care o legitimează?
Cum poate cineva mai „începător” în ale artei să aleagă ce să vadă, ce să cumpere?
Totul în universul artei contemporane ar trebui să înceapă mai întâi cu inima și abia apoi să intre în joc capul. Mergeți la expoziții. Intrați în galerii. Vorbiți cu artiștii. Iar dacă vreți să cumpărați, cumpărați ceea ce iubiți, nu ceea ce vi se spune că este o investiție sigură. Cele mai frumoase colecții se construiesc din pasiune și din relații de încredere. În fond, acesta este și farmecul unei scene încă „mici și tinere”: există spațiu pentru descoperire, pentru risc și pentru surpriză. Just do it. Susțineți artiștii pe care îi iubiți. Și vedeți ce se întâmplă.
Cum găsește un organizator acel artist care va crea buzz?
Adevărul este că nimeni nu știe. Dacă ar exista o formulă, am folosi-o cu toții. Un organizator de târg caută, în primul rând, autenticitate și o voce distinctă. Caută artiști și galerii care au ceva de spus, care își asumă un risc, care propun o perspectivă nouă asupra lumii. Uneori publicul răspunde la spectacol, alteori la o lucrare foarte intimă. Buzz-ul nu poate fi fabricat. El apare atunci când o lucrare întâlnește un moment cultural și reușește să atingă ceva real.
Care este momentul cel mai greu atunci când organizezi un târg?
Poate că cel mai greu lucru este pur și simplu să continui. Să pui un picior în fața celuilalt și să nu pierzi din vedere imaginea de ansamblu. Să vezi pădurea, nu copacii.
Cât de profitabilă mai este arta în 2026? Cine câștigă, cine pierde?
Toată lumea câștigă. Arta contemporană are o valoare intrinsecă, chiar și atunci când nu există un profit financiar. Asta ar trebui să înțeleagă colecționarii, guvernele și partenerii: trebuie să susținem artiștii contemporani. Ei sunt vocea vremurilor noastre. Prin ei ne înțelegem prezentul și ne spunem poveștile. Iar fără aceste voci, generațiile care vor veni nu vor ști cine am fost, ce am iubit, ce ne-a speriat și ce am visat.
Ce înseamnă, pe scurt, RAD Fair?
RAD este locul de întâlnire anual al scenei de artă contemporană din România – artiști, galerii, colecționari, curatori, critici de artă și un public din ce în ce mai curios și mai implicat. Primele patru ediții au adus la București peste 90 de curatori din mai mult de 35 de țări, care au participat la RAD Curatorial Summit, iar numărul colecționarilor internaționali importanți a crescut de la aproape zero în 2023 la peste 60 anul acesta. RAD a pus Bucureștiul pe harta internațională a artei contemporane și continuă să crească în notorietate și influență. Din aprilie am fost la Veneția, Basel, Londra și New York, iar în fiecare oraș am auzit aceeași frază: „Oh, you’re from Bucharest? I heard there’s something really exciting happening in the art world there!” Pentru mine, acesta este poate cel mai frumos lucru pe care l-a făcut RAD: a creat un motiv pentru care lumea artei internaționale să vină la București. Dacă vrei să faci parte din acest moment, pune în calendar: 22–25 aprilie 2027.
Dacă ați compara piața de artă din România cu o lucrare celebră?
Poate că ar fi chiar banana lui Cattelan. Pentru că toată lumea vorbește despre ea. Unii o iubesc, alții nu o înțeleg deloc, dar nimeni nu rămâne indiferent.
Art Basel, Frieze, Veneția? Art Basel Paris. Galeria / muzeul preferat(ă) din lume… The Whitney, NYC. Artiști români de urmărit… Nona Inescu, Ovidiu Toader, Andrei Nițu, Mara Verhoogt. Artistul în atelierul căruia ai vrea să petreci o zi… Katinka Bock. Arta, pentru tine, este… life.
Foto: arhiva personală. (Text publicat în nr. 40 A List Magazine ediția print)
