Despre artă, cu Demetra Arapu, director MoBU

„În Occident există generații întregi de colecționari și politici culturale stabile. În România, piața este tânără și funcționează cu un decalaj firesc (având în vedere istoria Europei de Est), însă este mult mai conectată internațional decât era acum zece ani. În continuare, cel mai des se tranzacționează pictura. În schimb, mi se pare un semn sănătos faptul că evoluează profilul cumpărătorului; astăzi întâlnim antreprenori, oameni din industriile creative, arhitecți sau tineri profesioniști care cumpără artă contemporană. Lucrurile se dezvoltă”, completează Demetra Arapu, director MoBU.

Ce înseamnă artă contemporană în 2026, la nivel internațional? Ce se prezintă la târgurile internaționale, ce se colecționează?
Există o iluzie pe care o avem când privim în trecut: ni se pare că marile curente artistice au fost mereu clare. Prezentul pare întotdeauna mai confuz, pentru că încă nu știm ce va rămâne relevant peste câteva decenii. Spre deosebire de științele exacte, unde există criterii stabile de analiză, în artă fiecare interpretare influențează felul în care înțelegem și valorizăm lucrările. Arta contemporană este un spațiu al pluralității: pictură, sculptură, instalații, performance, video sau practici participative coexistă în același târg, instituție sau galerie. Comparativ cu trecutul recent, nu mai există aceeași frenezie speculativă; astăzi, cumpărătorul este preocupat de artiști validați instituțional, de o proveniență excelentă și de lucrări istorice importante. De asemenea, numărul artistelor reprezentate în marile licitații s-a dublat (la fel și cota lor din valoarea totală a pieței), iar piața este mult mai globală, fiind puternic influențată de colecționari din Asia și din Orientul Mijlociu.

Cum ar putea fi definit curentul dominant în artă în 2026? Unde își au locul performance-urile?
În linii mari, cred că obiectul actului artistic de astăzi s-a mutat de la reprezentare către reflecție. Respectiv, te provoacă să participi: în ce fel te raportezi la chestiuni politice, sociale, ecologice sau identitare? Tipul lucrărilor menționate mai sus în întrebare ne pune în postura de a ne întreba cine stabilește valoarea unei opere, unde începe și unde se termină actul artistic și ce rol are publicul în această ecuație. În ultimii ani a fost o explozie de galerii și artiști în România. Cum poate ști un „începător” unde să meargă, ce artist să urmărească? Nu cred în scurtături. Gustul se formează în timp, cu răbdare și prin documentare. Cred că trebuie realmente să vezi cât mai mult posibil, astfel încât să poți discerne, în timp. Ulterior, totul va deveni foarte intuitiv.

Cum găsește un organizator de târg de artă acea galerie / acel artist pe care ar paria că va reuși să atragă publicul?
Eu organizez un eveniment comercial, care trebuie să răspundă intereselor unui public larg. Adevărul este că nu caut acel buzz, ci caut să prezint, în mod echilibrat, nume consacrate și nume de descoperit.

Care este momentul cel mai greu atunci când organizezi un târg / festival de artă?
Un târg de artă este un mecanism foarte complex. În spatele fiecărui stand există transporturi internaționale, asigurări, vamă, lucrări fragile, echipe tehnice, design expozițional, comunicare și un calendar care trebuie respectat la minut. Publicul vede cinci zile de eveniment, dar, în realitate, vede rezultatul unui întreg an de muncă.

Trebuie să pun și întrebarea asta: cât de profitabilă mai e arta în 2026? Cine câștigă, cine pierde?
Câștigă artiștii care au consecvență, galerii care investesc în dezvoltarea lor și colecționarii care înțeleg că o colecție nu se construiește într-un sezon. În schimb, pierde zona speculativă, cea bazată exclusiv pe efectul de moment sau pe modă.

Ce înseamnă, pe scurt, MoBU?
MoBU este un eveniment anual, apărut din dorința de a crea în România o platformă internațională dedicată artei contemporane. Suntem încă într-un proces de construcție, dar fiecare ediție confirmă că există interes atât din partea galeriilor internaționale, cât și din partea publicului.

Cum arată publicul care vine la eveniment?
Publicul provine preponderent din zone urbane și nu vine doar să cumpere; vine să înțeleagă, să descopere și să participe. Văd oameni care petrec timp discutând cu galeriștii, participă la tururi ghidate sau revin de mai multe ori în aceeași ediție. Văd cum interesul se transformă în comunitate.

Art Basel, Frieze, Veneția? Bienala de la Veneția. Galeria / muzeul preferat(ă) din lume… Centre Pompidou. Artistul în atelierul căruia ai vrea să petreci o zi... Tracey Emin. Arta, pentru tine, este… pasiune infinită.

Foto: arhiva personală.
 (Text publicat în nr. 40 A List Magazine ediția print)