Afine bio, crescute în inima Țării Făgărașului, alături de gingko biloba și de hortensii
Dacă aveți drum prin Țara Făgărașului, faceți o vizită și la Afina Voinicului, undeva lângă Porumbacu de Sus, aproape de Cabana Negoiu, la marginea pădurii. Acolo vă așteaptă domnul Tibi, cu tolba plină de afine gustoase și fără chimicale, crescute cu dragoste și cu pasiune.
Dl Tibi și soția lui, Doamna Ula, de origine poloneză, s-au mutat aici după ce au ieșit la pensie. Au găsit terenul ideal și si-au ridicat o căsuță cochetă, care pare desprinsă din povești. Dar piesa de rezistență a proprietății o reprezintă curtea cu vegetație luxuriantă și cultura lor de afine. Au 1000 de metri pătrați plantați cu arbuști de afine, de diverse soiuri, care produc fructe de diverse marimi, cu diverse arome. Recolta de afine ajunge la 1000 de kilograme pe an și acestea sunt vândute pe măsură ce se coc în târg, la Sibiu.
Acolo, Tibi și Ula si-au format deja o clientelă fidelă, care le caută mereu marfa de calitate, crescută cu grijă și cu dragoste. În plus, plantația Afina Voinicului se mândrește cu faptul că nu este tratată chimic, ci doar îngrijită cu produse 100% naturale. Sezonul de coacere al afinelor începe la mijlocul verii și durează aproximativ 2 luni.
Tibi și Ula își trăiesc această frumoasă perioadă a vieții în liniște, în mijlocul naturii, pe care o celebrează mai ales în propria lor curte, care pare o junglă exotica si nu un teren de la Poalele Munților Făgăraș. O mulțime de flori, în special hortensii, pomi fructiferi, arbori umbroși, grădina de legume și arborii decorativi formează un amalgam multinuanțat de verde, presărat cu culorile aprinse ale florilor. Aici se regăsește și un arbore de ginkgo biloba, adus tocmai din Polonia, care s-a aclimatizat imediat, dupa ce dincolo nu-i prea i-a priit. Îngrijirea plantelor este pasiunea doamnei Ula, tare mândră de hortensiile ei bogate. Tibi și Ula au avut cariere puternice în anii activi și au decis să se retragă la pensie într-un loc în care să se bucure cât mai mult de natură și de oameni. Au lăsat cu bucurie în urmă Bucureștiul si au creat acest colțișor de paradis, care le oferă doza perfectă de natură, de socializare și de liniște.
Cum ați pus la cale această cultură de afine? De ce afine?
Pentru că zona Făgărașului are un sol acid, asta înseamnă un pH 3,54, ceea ce favorizează cultura afinului. De aceea, în toată zona Făgărașului, sunt foarte multe plantații de afini. Eu am adus butașii din Polonia, am construit tot terenul pentru ele și se întrețin destul de ușor. Cultura trebuie udată din când în când, trebuie menținută aciditatea solului și de asta vedeți rumeguș în partea de jos, pentru că putrezește și menține aciditatea. Ele se culeg pe rând și aici sunt de fapt mai multe soiuri, pentru că este nevoie de o polenizare încucișată, sunt soiuri diferite care contribuie la întreaga recoltă.
Care este suprafața pe care aveți cultura de afine?
Este vorba de 1000 de metri pătrați și poate sunt puțin prea dese. Ajungem să culegem cam 1000 de kilograme pe an. Sunt soiuri diferite, unele care ajung pe la 4-5 grame, de diametru 2,5-3 centimetri, au gusturi diferite și, cel mai important, fără niciun fel de chimicale.
Când începe culesul lor?
Suntem la începutul lunii iuliei. De obicei cam peste vreo două săptămâni încep să se coagă pe rând și durează cam două luni de cules.
Și dumneavoastră le duceți, ați spus, la târg?
Da, avem clienții noștri, de 5 ani de când ne ocupăm cu plantația de afine, am devenit cunoscuți. Plantația se numește Afina Voinicului, Voinicul nu sunt eu (rîde) Suntem căutați pentru că oamenii știu că producem afine bio, sănătoase, fără tratamente chimice.
Pe lângă afine spuneați că mai aveți cultivate și căpșune?
Da, în curte am adus tot soiuri din Polonia. Am avut și zmeură, dar anul ăsta este mai problematic, din cauza vremii. Avem diverse plante, de exemplu castan comestibil, care începe să facă castane. Mai am un corn, are niște fructe deosebite. Nu prea se văd deocamdată, sunt niște fructe care se fac negre când se coc.
Foto: A List Magazine
Dacă aveți drum prin Țara Făgărașului, faceți o vizită și la Afina Voinicului, undeva lângă Porumbacu de Sus, aproape de Cabana Negoiu, la marginea pădurii. Acolo vă așteaptă domnul Tibi, cu tolba plină de afine gustoase și fără chimicale, crescute cu dragoste și cu pasiune.
Dl Tibi și soția lui, Doamna Ula, de origine poloneză, s-au mutat aici după ce au ieșit la pensie. Au găsit terenul ideal și si-au ridicat o căsuță cochetă, care pare desprinsă din povești. Dar piesa de rezistență a proprietății o reprezintă curtea cu vegetație luxuriantă și cultura lor de afine. Au 1000 de metri pătrați plantați cu arbuști de afine, de diverse soiuri, care produc fructe de diverse marimi, cu diverse arome. Recolta de afine ajunge la 1000 de kilograme pe an și acestea sunt vândute pe măsură ce se coc în târg, la Sibiu.
Acolo, Tibi și Ula si-au format deja o clientelă fidelă, care le caută mereu marfa de calitate, crescută cu grijă și cu dragoste. În plus, plantația Afina Voinicului se mândrește cu faptul că nu este tratată chimic, ci doar îngrijită cu produse 100% naturale. Sezonul de coacere al afinelor începe la mijlocul verii și durează aproximativ 2 luni.
Tibi și Ula își trăiesc această frumoasă perioadă a vieții în liniște, în mijlocul naturii, pe care o celebrează mai ales în propria lor curte, care pare o junglă exotica si nu un teren de la Poalele Munților Făgăraș. O mulțime de flori, în special hortensii, pomi fructiferi, arbori umbroși, grădina de legume și arborii decorativi formează un amalgam multinuanțat de verde, presărat cu culorile aprinse ale florilor. Aici se regăsește și un arbore de ginkgo biloba, adus tocmai din Polonia, care s-a aclimatizat imediat, dupa ce dincolo nu-i prea i-a priit. Îngrijirea plantelor este pasiunea doamnei Ula, tare mândră de hortensiile ei bogate. Tibi și Ula au avut cariere puternice în anii activi și au decis să se retragă la pensie într-un loc în care să se bucure cât mai mult de natură și de oameni. Au lăsat cu bucurie în urmă Bucureștiul si au creat acest colțișor de paradis, care le oferă doza perfectă de natură, de socializare și de liniște.
Cum ați pus la cale această cultură de afine? De ce afine?
Pentru că zona Făgărașului are un sol acid, asta înseamnă un pH 3,54, ceea ce favorizează cultura afinului. De aceea, în toată zona Făgărașului, sunt foarte multe plantații de afini. Eu am adus butașii din Polonia, am construit tot terenul pentru ele și se întrețin destul de ușor. Cultura trebuie udată din când în când, trebuie menținută aciditatea solului și de asta vedeți rumeguș în partea de jos, pentru că putrezește și menține aciditatea. Ele se culeg pe rând și aici sunt de fapt mai multe soiuri, pentru că este nevoie de o polenizare încucișată, sunt soiuri diferite care contribuie la întreaga recoltă.
Care este suprafața pe care aveți cultura de afine?
Este vorba de 1000 de metri pătrați și poate sunt puțin prea dese. Ajungem să culegem cam 1000 de kilograme pe an. Sunt soiuri diferite, unele care ajung pe la 4-5 grame, de diametru 2,5-3 centimetri, au gusturi diferite și, cel mai important, fără niciun fel de chimicale.
Când începe culesul lor?
Suntem la începutul lunii iuliei. De obicei cam peste vreo două săptămâni încep să se coagă pe rând și durează cam două luni de cules.
Și dumneavoastră le duceți, ați spus, la târg?
Da, avem clienții noștri, de 5 ani de când ne ocupăm cu plantația de afine, am devenit cunoscuți. Plantația se numește Afina Voinicului, Voinicul nu sunt eu (rîde) Suntem căutați pentru că oamenii știu că producem afine bio, sănătoase, fără tratamente chimice.
Pe lângă afine spuneați că mai aveți cultivate și căpșune?
Da, în curte am adus tot soiuri din Polonia. Am avut și zmeură, dar anul ăsta este mai problematic, din cauza vremii. Avem diverse plante, de exemplu castan comestibil, care începe să facă castane. Mai am un corn, are niște fructe deosebite. Nu prea se văd deocamdată, sunt niște fructe care se fac negre când se coc.
Foto: A List Magazine
