Cori Gramescu, tipsuri despre cum putem evita excesele alimentare, de Sărbători
Sarbatorile pascale sunt, pentru multi romani, sinonime cu mese imbelsugate, preparate traditionale si deserturi bogate. Insa, dincolo de bucuria momentului, exista un risc real: aportul caloric dintr-o singura zi de Paste poate depasi cu usurinta 5000–6000 kcal, adica de doua sau chiar trei ori necesarul zilnic al unui adult.
Cori Gramescu, tehnician nutritionist si Nutrition Coach acreditat NASM (National Academy of Sports Medicine, SUA) atrage atentia asupra combinatiilor alimentare si a cantitatilor consumate in aceasta perioada, explicand ca nu un singur preparat este problematic, ci acumularea lor pe parcursul intregii zile.
Cum ajungem la 6000 de kcal intr-o singura zi
Un alt factor important este ritmul meselor si durata intregii zile de consum alimentar.
„De Paste, mesele nu mai sunt structurate clar in mic dejun, pranz si cina, ci se transforma intr-un „maraton” culinar care incepe dimineata si continua pana seara tarziu. Meniul de Paste este mult mai problematic decat meniul de Craciun. Gustarile repetate precum, o felie de cozonac, cateva linguri de salata boeuf, o prajitura, o bucata de pasca sau un pahar de vin – adauga calorii „invizibile”, care nu sunt percepute ca mese propriu-zise, contribuie semnificativ la numarul final de calorii. Astfel, fara sa realizam, putem dubla aportul caloric* doar din aceste mici „exceptii” consumate pe parcursul zilei. Daca analizam obiceiurile alimentare de Paste si estimarile calorice, lucrurile devin clare:
Mic dejun sau gustare de inceput: Drob de miel + oua + paine cu unt + cozonac → ~960 kcal; Salata de icre cu paine + branzeturi → ~620 kcal
Pranz traditional: Ciorba de miel cu paine → ~430 kcal; Friptura de miel cu salata → ~530 kcal; Sarmale cu smantana → ~830 kcal
Gustari intre mese: Salata boeuf cu maioneza + paine → ~410 kcal; Mezeluri, branzeturi, oua → 300–600 kcal suplimentar.
Deserturi (unde apare „explozia calorica”): 2–4 felii de cozonac → pana la ~1400 kcal; Pasca (2 felii) → ~750 kcal; Prajituri diverse → 800–1000 kcal
Bauturi alcoolice: 2 pahare de vin → ~250 kcal; Cocktailuri sau digestiv → inca 200–400 kcal
Iata cum totalul poate depasi lejer 6000 kcal, mai ales cand mesele se intind pe toata ziua. Astfel ca dupa 4 zile de mancat romaneste, putem acumula lejer 3 – 4 kilograme.”
De ce sunt atat de calorice mesele de Paste
Problema nu tine doar de preparate, ci si de modul de gatire. In bucataria traditionala romaneasca se folosesc frecvent: cantitati mari de ulei; unt si smantana; maioneza; zahar in deserturi. Preparatele precum drobul, salata boeuf, sarmalele sau prajiturile sunt dense caloric, iar combinatiile dintre ele cresc rapid aportul total.
„De Paste nu exista un singur vinovat pentru cresterea in greutate, ci suma alegerilor pe care le facem pe parcursul zilei. Problema apare cand combinam preparate bogate in grasimi cu portii mari si deserturi concentrate in zahar. In plus, multe dintre aceste preparate sunt gatite cu ingrediente care cresc foarte mult densitatea calorica, si vorbim aici de mult ulei, maioneza sau unt, iar acest lucru face ca si portiile aparent mici sa aiba, de fapt, foarte multe calorii. Daca adaugam si faptul ca mancam pe parcursul intregii zile, fara pauze reale intre mese, ajungem foarte usor la un surplus caloric semnificativ.”, explica Cori Gramescu.
Ce NU ar trebui sa lipseasca de pe masa de Paste
Pentru echilibru, este esential sa adaugam si alimente cu densitate calorica redusa, bogate in fibre si micronutrienti: salata verde cu legume de sezon; salata de sfecla rosie, muraturi, ceapa verde; usturoi verde; ridichi; leurda, rucola, etc. Acestea ajuta digestia, ofera satietate si reduc tendinta de a consuma excesiv preparate grele.
„Legumele de sezon ar trebui sa fie nelipsite de pe masa de Paste, nu doar ca decor, ci ca baza pentru fiecare masa. Ele aduc volum in farfurie, fibre si prospetime, ceea ce ne ajuta sa ne saturam mai repede si sa reducem automat cantitatea de preparate grele consumate. In plus, combinatia dintre carne si verdeturi sustine digestia si ne ajuta sa evitam senzatia de disconfort dupa masa.”
Combinatii mai sanatoase pentru mesele de Paste
Un alt principiu util este regula echilibrului in farfurie: jumatate din farfurie sa fie ocupata de legume (salata verde, ridichi, ceapa verde), un sfert de proteine (carne de miel, curcan, peste sau drob) si un sfert de carbohidrati (paine, mamaliga sau o portie mica de desert). In plus, este recomandat sa evitam combinatiile de tip „grasime + grasime + zahar” (de exemplu: sarmale cu smantana urmate de cozonac si alcool) si sa le inlocuim cu mese mai simple, in care alegem fie preparatul principal consistent, fie desertul, nu pe ambele in cantitati mari. Aceasta structura ajuta la mentinerea unui aport caloric controlat fara senzatia de restrictie.
„In locul combinatiilor clasice foarte dense caloric, putem face alegeri mai echilibrate. La pranz putem opta pentru o portie de ciorba de miel fara paine (~300 kcal); friptura de miel cu salata verde (~530 kcal) si un desert controlat care poate consta intr-o felie de cozonac sau pasca (~350–400 kcal). O alternativa mai usoara ar fi friptura de curcan cu salata cu legume de sezon (~320 kcal) sau peste la gratar (~440 kcal). Desigur, cheia este sa nu combinam toate preparatele intr-o singura masa.”
Cum controlam portiile fara sa simtim ca „ne abtinem”
Controlul portiilor este esential pentru a evita acumularea kilogramelor.
„Nu trebuie sa renuntam la preparatele traditionale, ci sa le consumam constient. Portiile mici si pauzele intre mese fac diferenta intre un Paste echilibrat si unul care se vede rapid pe cantar. Chiar daca sarbatorile sunt de obicei sinonime cu kilograme in plus, masa de Paste nu trebuie sa devina un „maraton caloric”. Traditiile pot fi pastrate, dar adaptate: mai multe legume, portii mai mici si combinatii mai inteligente. Folosirea farfurii mai mici, alegerea a maximum 2–3 preparate per masa, evitarea gustarilor continue intre mese, mestecatul lent pentru a simti satietatea si hidratarea corespunzatoare sunt strategii simple, dar eficiente, care ne ajuta sa ne bucuram de sarbatori fara excese calorice inutile. Echilibrul nu inseamna restrictie, ci alegeri constiente. Iar diferenta dintre 2500 si 6000 kcal intr-o zi, sta de cele mai multe ori, in detalii aparent mici, dar repetate pe parcursul intregii zile. Cu putina atentie la portii, la combinatii si la ordinea consumului preparatelor, putem pastra traditia si gustul, fara sa ne afectam silueta si sanatatea.”, conchide Cori Gramescu.
In contextul meselor traditionale bogate si al presiunii sociale specifice sarbatorilor, mentinerea echilibrului alimentar devine o provocare reala pentru multe persoane aflate intr-un proces de slabire. Departe de a fi exceptii izolate, aceste situatii recurente precum mesele de Paste sau minivacantele prelungite, pot influenta semnificativ relatia cu mancarea si rezultatele pe termen lung, mai ales atunci cand nu exista o strategie clara de gestionare a lor. In acest context, abordarile de nutritie pun accent pe integrarea acestor momente in stilul de viata, nu pe evitarea lor.
„In programele de slabire personalizate, genul acestor contexte cum sunt mesele de sarbatoare, de tipul celor de Paste sunt abordate individual, pentru ca fiecare persoana are nevoi, obiective si relatii diferite cu mancarea. Clientii au ocazia sa invete concret cum arata echilibrul alimentar in contexte sociale reale, nu doar in teorie. Acest lucru este esential ca un contrapunct la „gandirea de tip dieta”, care favorizeaza o gandire dihotomica de tip «totul sau nimic»: ori esti la dieta si te restrictionezi complet, ori nu mai esti si ajungi sa mananci excesiv. Din pacate, aceasta abordare contribuie semnificativ la fluctuatiile de greutate, iar in Romania vedem frecvent cresteri de 3–4 kilograme in perioada minivacantei de Paste – 1 Mai. Educatia nutritionala aplicata in viata reala este cheia pentru a evita aceste cicluri.”, conchide Cori Gramescu.
Pastele poate fi o sarbatoare plina de bucurie si gust fara a deveni o capcana calorica. Cheia este constientizarea alegerilor, controlul portiilor si echilibrul in farfurie: combinatii inteligente intre legume, proteine si carbohidrati, cu deserturi moderate si bauturi consumate cu masura. Astfel, un Paste echilibrat nu inseamna renuntarea la preparatele preferate, ci savurarea lor cu masura si responsabilitate, pentru a ramane sanatosi si plini de energie pe tot parcursul sarbatorilor.
Sarbatorile pascale sunt, pentru multi romani, sinonime cu mese imbelsugate, preparate traditionale si deserturi bogate. Insa, dincolo de bucuria momentului, exista un risc real: aportul caloric dintr-o singura zi de Paste poate depasi cu usurinta 5000–6000 kcal, adica de doua sau chiar trei ori necesarul zilnic al unui adult.
Cori Gramescu, tehnician nutritionist si Nutrition Coach acreditat NASM (National Academy of Sports Medicine, SUA) atrage atentia asupra combinatiilor alimentare si a cantitatilor consumate in aceasta perioada, explicand ca nu un singur preparat este problematic, ci acumularea lor pe parcursul intregii zile.
Cum ajungem la 6000 de kcal intr-o singura zi
Un alt factor important este ritmul meselor si durata intregii zile de consum alimentar.
„De Paste, mesele nu mai sunt structurate clar in mic dejun, pranz si cina, ci se transforma intr-un „maraton” culinar care incepe dimineata si continua pana seara tarziu. Meniul de Paste este mult mai problematic decat meniul de Craciun. Gustarile repetate precum, o felie de cozonac, cateva linguri de salata boeuf, o prajitura, o bucata de pasca sau un pahar de vin – adauga calorii „invizibile”, care nu sunt percepute ca mese propriu-zise, contribuie semnificativ la numarul final de calorii. Astfel, fara sa realizam, putem dubla aportul caloric* doar din aceste mici „exceptii” consumate pe parcursul zilei. Daca analizam obiceiurile alimentare de Paste si estimarile calorice, lucrurile devin clare:
Mic dejun sau gustare de inceput: Drob de miel + oua + paine cu unt + cozonac → ~960 kcal; Salata de icre cu paine + branzeturi → ~620 kcal
Pranz traditional: Ciorba de miel cu paine → ~430 kcal; Friptura de miel cu salata → ~530 kcal; Sarmale cu smantana → ~830 kcal
Gustari intre mese: Salata boeuf cu maioneza + paine → ~410 kcal; Mezeluri, branzeturi, oua → 300–600 kcal suplimentar.
Deserturi (unde apare „explozia calorica”): 2–4 felii de cozonac → pana la ~1400 kcal; Pasca (2 felii) → ~750 kcal; Prajituri diverse → 800–1000 kcal
Bauturi alcoolice: 2 pahare de vin → ~250 kcal; Cocktailuri sau digestiv → inca 200–400 kcal
Iata cum totalul poate depasi lejer 6000 kcal, mai ales cand mesele se intind pe toata ziua. Astfel ca dupa 4 zile de mancat romaneste, putem acumula lejer 3 – 4 kilograme.”
De ce sunt atat de calorice mesele de Paste
Problema nu tine doar de preparate, ci si de modul de gatire. In bucataria traditionala romaneasca se folosesc frecvent: cantitati mari de ulei; unt si smantana; maioneza; zahar in deserturi. Preparatele precum drobul, salata boeuf, sarmalele sau prajiturile sunt dense caloric, iar combinatiile dintre ele cresc rapid aportul total.
„De Paste nu exista un singur vinovat pentru cresterea in greutate, ci suma alegerilor pe care le facem pe parcursul zilei. Problema apare cand combinam preparate bogate in grasimi cu portii mari si deserturi concentrate in zahar. In plus, multe dintre aceste preparate sunt gatite cu ingrediente care cresc foarte mult densitatea calorica, si vorbim aici de mult ulei, maioneza sau unt, iar acest lucru face ca si portiile aparent mici sa aiba, de fapt, foarte multe calorii. Daca adaugam si faptul ca mancam pe parcursul intregii zile, fara pauze reale intre mese, ajungem foarte usor la un surplus caloric semnificativ.”, explica Cori Gramescu.
Ce NU ar trebui sa lipseasca de pe masa de Paste
Pentru echilibru, este esential sa adaugam si alimente cu densitate calorica redusa, bogate in fibre si micronutrienti: salata verde cu legume de sezon; salata de sfecla rosie, muraturi, ceapa verde; usturoi verde; ridichi; leurda, rucola, etc. Acestea ajuta digestia, ofera satietate si reduc tendinta de a consuma excesiv preparate grele.
„Legumele de sezon ar trebui sa fie nelipsite de pe masa de Paste, nu doar ca decor, ci ca baza pentru fiecare masa. Ele aduc volum in farfurie, fibre si prospetime, ceea ce ne ajuta sa ne saturam mai repede si sa reducem automat cantitatea de preparate grele consumate. In plus, combinatia dintre carne si verdeturi sustine digestia si ne ajuta sa evitam senzatia de disconfort dupa masa.”
Combinatii mai sanatoase pentru mesele de Paste
Un alt principiu util este regula echilibrului in farfurie: jumatate din farfurie sa fie ocupata de legume (salata verde, ridichi, ceapa verde), un sfert de proteine (carne de miel, curcan, peste sau drob) si un sfert de carbohidrati (paine, mamaliga sau o portie mica de desert). In plus, este recomandat sa evitam combinatiile de tip „grasime + grasime + zahar” (de exemplu: sarmale cu smantana urmate de cozonac si alcool) si sa le inlocuim cu mese mai simple, in care alegem fie preparatul principal consistent, fie desertul, nu pe ambele in cantitati mari. Aceasta structura ajuta la mentinerea unui aport caloric controlat fara senzatia de restrictie.
„In locul combinatiilor clasice foarte dense caloric, putem face alegeri mai echilibrate. La pranz putem opta pentru o portie de ciorba de miel fara paine (~300 kcal); friptura de miel cu salata verde (~530 kcal) si un desert controlat care poate consta intr-o felie de cozonac sau pasca (~350–400 kcal). O alternativa mai usoara ar fi friptura de curcan cu salata cu legume de sezon (~320 kcal) sau peste la gratar (~440 kcal). Desigur, cheia este sa nu combinam toate preparatele intr-o singura masa.”
Cum controlam portiile fara sa simtim ca „ne abtinem”
Controlul portiilor este esential pentru a evita acumularea kilogramelor.
„Nu trebuie sa renuntam la preparatele traditionale, ci sa le consumam constient. Portiile mici si pauzele intre mese fac diferenta intre un Paste echilibrat si unul care se vede rapid pe cantar. Chiar daca sarbatorile sunt de obicei sinonime cu kilograme in plus, masa de Paste nu trebuie sa devina un „maraton caloric”. Traditiile pot fi pastrate, dar adaptate: mai multe legume, portii mai mici si combinatii mai inteligente. Folosirea farfurii mai mici, alegerea a maximum 2–3 preparate per masa, evitarea gustarilor continue intre mese, mestecatul lent pentru a simti satietatea si hidratarea corespunzatoare sunt strategii simple, dar eficiente, care ne ajuta sa ne bucuram de sarbatori fara excese calorice inutile. Echilibrul nu inseamna restrictie, ci alegeri constiente. Iar diferenta dintre 2500 si 6000 kcal intr-o zi, sta de cele mai multe ori, in detalii aparent mici, dar repetate pe parcursul intregii zile. Cu putina atentie la portii, la combinatii si la ordinea consumului preparatelor, putem pastra traditia si gustul, fara sa ne afectam silueta si sanatatea.”, conchide Cori Gramescu.
In contextul meselor traditionale bogate si al presiunii sociale specifice sarbatorilor, mentinerea echilibrului alimentar devine o provocare reala pentru multe persoane aflate intr-un proces de slabire. Departe de a fi exceptii izolate, aceste situatii recurente precum mesele de Paste sau minivacantele prelungite, pot influenta semnificativ relatia cu mancarea si rezultatele pe termen lung, mai ales atunci cand nu exista o strategie clara de gestionare a lor. In acest context, abordarile de nutritie pun accent pe integrarea acestor momente in stilul de viata, nu pe evitarea lor.
„In programele de slabire personalizate, genul acestor contexte cum sunt mesele de sarbatoare, de tipul celor de Paste sunt abordate individual, pentru ca fiecare persoana are nevoi, obiective si relatii diferite cu mancarea. Clientii au ocazia sa invete concret cum arata echilibrul alimentar in contexte sociale reale, nu doar in teorie. Acest lucru este esential ca un contrapunct la „gandirea de tip dieta”, care favorizeaza o gandire dihotomica de tip «totul sau nimic»: ori esti la dieta si te restrictionezi complet, ori nu mai esti si ajungi sa mananci excesiv. Din pacate, aceasta abordare contribuie semnificativ la fluctuatiile de greutate, iar in Romania vedem frecvent cresteri de 3–4 kilograme in perioada minivacantei de Paste – 1 Mai. Educatia nutritionala aplicata in viata reala este cheia pentru a evita aceste cicluri.”, conchide Cori Gramescu.
Pastele poate fi o sarbatoare plina de bucurie si gust fara a deveni o capcana calorica. Cheia este constientizarea alegerilor, controlul portiilor si echilibrul in farfurie: combinatii inteligente intre legume, proteine si carbohidrati, cu deserturi moderate si bauturi consumate cu masura. Astfel, un Paste echilibrat nu inseamna renuntarea la preparatele preferate, ci savurarea lor cu masura si responsabilitate, pentru a ramane sanatosi si plini de energie pe tot parcursul sarbatorilor.
