Fenomenul Kendama
Despre fenomenul Kendama sau cum o jucărie de lemn inventată pe vremea samurailor își face loc în era tehnologiei și a rețelelor de socializare.
Eram într-o zi în aeroport, așteptam să ne îmbarcăm într-o aeronavă ce urma să ne ducă într-o țară caldă… Și, dintr-o dată, o văd pe Alma cum se îndreaptă hotărâtă către un stand cu multe Kendama colorate și-mi spune că nu va pleca de acolo până nu-i voi cumpăra una… Uimită peste măsură, încerc să înțeleg ce minune Dumnezeiască a dat peste mine: fiica mea preferă o chestie din lemn, în locul telefonului mobil. Și-mi povestește că acesta este cel mai nou gadget care a înnebunit toți copiii la școală, fete și băieți deopotrivă.
Dar, mai întâi, să aflăm ce este Kendama…
Kendama este un exemplu perfect cum o jucărie tradițională poate traversa secole și continente, reinventându-se continuu. Este mai mult decât un joc – este o cultură în sine, care unește oameni de toate vârstele în jurul pasiunii pentru mișcare, echilibru și creativitate. Scopul jocului este să prinzi bila în diverse moduri – în cupe, pe vârful spike-ului sau să execuți combinații complexe de mișcări.
Numele Kendama provine din japoneză și se traduce aproximativ ca sabie și minge.
Începând cu anii 2000, kendama a cunoscut un nou val de popularitate la nivel mondial, în special în rândul tinerilor. A devenit un fenomen în SUA și Europa, inclusiv în România, unde s-au organizat competiții, evenimente și workshop-uri. Chiar și vedetele au fost cucerite de această jucărie de lemn, CRBL, dansator și cântăreț fiind campion la Kendama.
Platformele sociale precum YouTube și TikTok au contribuit enorm la promovarea jocului, prin clipuri cu trick-uri creative sau provocări virale.
Impactul psihologic
Într-o lume digitalizată, Kendama aduce ceva ce mintea și corpul copilului nu mai primesc suficient: o experiență tactilă importantă. Florina Badea, psihoterapeut, practician somatic, ne sune care este impactul psihologi al acestui joc.
“Fenomenul Kendama este îmbucurător, dar cel mai important dintre ele este că, într-o lume digitalizată, Kendama aduce ceva ce mintea și corpul copilului nu mai primesc suficient: o experiență tactilă importantă. Ca practician somatic, mă bucură acest lucru. Majoritatea activităților de astăzi în care e implicat copilul – jocuri pe ecran, aplicații, platforme educaționale – oferă stimulare vizuală intensă, dar foarte puțină informație kinestezică. Creierul copilului primește imagini, sunete, recompense virtuale, dar nu mai este implicat corporal în procesul de învățare. Această deconectare dintre corp și minte slăbește capacitatea de autoreglare emoțională, pentru că reglarea psihică începe întotdeauna prin corp: prin ritm, atingere, mișcare și senzație. Il ajută pe copil să-și reconstruiască răbdarea și toleranța la efort, pentru că progresul e vizibil, deși nu instantaneu. Readuce copilul în contact cu propriul corp – cu respirația, coordonarea și senzațiile sale. Într-un context în care hiperconectivitatea digitală fragmentează atenția și deteriorează conștientizarea corporală, kendama funcționează aproape terapeutic: ca un exercițiu de ancorare senzorială, de reînvățare a prezenței.
Copilul care se joacă cu kendama, fără să știe, exersează aceleași aceleași mecanisme ca prin tehnicile de mindfulness sau de terapie somatică: a fi aici, în corpul tău, conectat la un gest concret, în ritmul tău.
Mai mult, Kendama a devenit și un fenomen social – comunități, competiții, evenimente, schimburi de trucuri. Pentru copii, apartenența la o comunitate e o nevoie psihologică esențială, mai ales în preadolescență“., încheie Floriana.
CRBL, ambasador Kendama: “Eu am început să mă joc cu Kendama în 2007. Am făcut parte din prima generație de jucători de Kendama de la noi, cred că eram 10-15 puști pasionați de acest joc. Îmi amintesc cum ne împrumutam jucăria unul de la altul. Aveam și o regulă amuzantă: cine o scăpa pe jos trebuia să-i dea un leu proprietarului. Apoi, am continuat să mă joc cu Kendama vreo 10 ani, astfel că, în anul 2017, atunci când a venit al doilea val de jucători, l-am transformat într-un fenomen național. Nimeni din lumea Kendama nu înțelegea ce se întâmplă în România cu acest joc, de ce toată lumea se joacă cu Kendama. Astfel că, în 2017-2018 am făcut foarte multe evenimente în jurul acestui fenomen: campionatul Kendama, tabăra Kendama, workshop-uri etc.
Anul acesta, după 17 ani, am considerat că e de datoria mea să-i învăț pe copii să joace corect, să evolueze și să-și stăpânească bine emoțiile și concentrarea. Există Campionatul Mondial de Kendama din 2014. Mă bucur că această jucărie de lemn îi scoate pe copii afară și îi face să stea față în față. Pregătesc în continuare foarte multe lucruri cu Kendama în continuare“, încheie artistul.
Despre fenomenul Kendama sau cum o jucărie de lemn inventată pe vremea samurailor își face loc în era tehnologiei și a rețelelor de socializare.
Eram într-o zi în aeroport, așteptam să ne îmbarcăm într-o aeronavă ce urma să ne ducă într-o țară caldă… Și, dintr-o dată, o văd pe Alma cum se îndreaptă hotărâtă către un stand cu multe Kendama colorate și-mi spune că nu va pleca de acolo până nu-i voi cumpăra una… Uimită peste măsură, încerc să înțeleg ce minune Dumnezeiască a dat peste mine: fiica mea preferă o chestie din lemn, în locul telefonului mobil. Și-mi povestește că acesta este cel mai nou gadget care a înnebunit toți copiii la școală, fete și băieți deopotrivă.
Dar, mai întâi, să aflăm ce este Kendama…
Kendama este un exemplu perfect cum o jucărie tradițională poate traversa secole și continente, reinventându-se continuu. Este mai mult decât un joc – este o cultură în sine, care unește oameni de toate vârstele în jurul pasiunii pentru mișcare, echilibru și creativitate. Scopul jocului este să prinzi bila în diverse moduri – în cupe, pe vârful spike-ului sau să execuți combinații complexe de mișcări.
Numele Kendama provine din japoneză și se traduce aproximativ ca sabie și minge.
Începând cu anii 2000, kendama a cunoscut un nou val de popularitate la nivel mondial, în special în rândul tinerilor. A devenit un fenomen în SUA și Europa, inclusiv în România, unde s-au organizat competiții, evenimente și workshop-uri. Chiar și vedetele au fost cucerite de această jucărie de lemn, CRBL, dansator și cântăreț fiind campion la Kendama.
Platformele sociale precum YouTube și TikTok au contribuit enorm la promovarea jocului, prin clipuri cu trick-uri creative sau provocări virale.
Impactul psihologic
Într-o lume digitalizată, Kendama aduce ceva ce mintea și corpul copilului nu mai primesc suficient: o experiență tactilă importantă. Florina Badea, psihoterapeut, practician somatic, ne sune care este impactul psihologi al acestui joc.
“Fenomenul Kendama este îmbucurător, dar cel mai important dintre ele este că, într-o lume digitalizată, Kendama aduce ceva ce mintea și corpul copilului nu mai primesc suficient: o experiență tactilă importantă. Ca practician somatic, mă bucură acest lucru. Majoritatea activităților de astăzi în care e implicat copilul – jocuri pe ecran, aplicații, platforme educaționale – oferă stimulare vizuală intensă, dar foarte puțină informație kinestezică. Creierul copilului primește imagini, sunete, recompense virtuale, dar nu mai este implicat corporal în procesul de învățare. Această deconectare dintre corp și minte slăbește capacitatea de autoreglare emoțională, pentru că reglarea psihică începe întotdeauna prin corp: prin ritm, atingere, mișcare și senzație. Il ajută pe copil să-și reconstruiască răbdarea și toleranța la efort, pentru că progresul e vizibil, deși nu instantaneu. Readuce copilul în contact cu propriul corp – cu respirația, coordonarea și senzațiile sale. Într-un context în care hiperconectivitatea digitală fragmentează atenția și deteriorează conștientizarea corporală, kendama funcționează aproape terapeutic: ca un exercițiu de ancorare senzorială, de reînvățare a prezenței.
Copilul care se joacă cu kendama, fără să știe, exersează aceleași aceleași mecanisme ca prin tehnicile de mindfulness sau de terapie somatică: a fi aici, în corpul tău, conectat la un gest concret, în ritmul tău.
Mai mult, Kendama a devenit și un fenomen social – comunități, competiții, evenimente, schimburi de trucuri. Pentru copii, apartenența la o comunitate e o nevoie psihologică esențială, mai ales în preadolescență“., încheie Floriana.
CRBL, ambasador Kendama: “Eu am început să mă joc cu Kendama în 2007. Am făcut parte din prima generație de jucători de Kendama de la noi, cred că eram 10-15 puști pasionați de acest joc. Îmi amintesc cum ne împrumutam jucăria unul de la altul. Aveam și o regulă amuzantă: cine o scăpa pe jos trebuia să-i dea un leu proprietarului. Apoi, am continuat să mă joc cu Kendama vreo 10 ani, astfel că, în anul 2017, atunci când a venit al doilea val de jucători, l-am transformat într-un fenomen național. Nimeni din lumea Kendama nu înțelegea ce se întâmplă în România cu acest joc, de ce toată lumea se joacă cu Kendama. Astfel că, în 2017-2018 am făcut foarte multe evenimente în jurul acestui fenomen: campionatul Kendama, tabăra Kendama, workshop-uri etc.
Anul acesta, după 17 ani, am considerat că e de datoria mea să-i învăț pe copii să joace corect, să evolueze și să-și stăpânească bine emoțiile și concentrarea. Există Campionatul Mondial de Kendama din 2014. Mă bucur că această jucărie de lemn îi scoate pe copii afară și îi face să stea față în față. Pregătesc în continuare foarte multe lucruri cu Kendama în continuare“, încheie artistul.
