Sindromul inimii frânte – când emoțiile dor, la propriu
Te-ai întrebat vreodată dacă poți „suferi din dragoste” la propriu? Deși pare o metaforă, medicina confirmă că inima chiar se poate „frânge” – nu doar simbolic, ci fizic. Se numește cardiomiopatia Takotsubo, sau mai poetic spus, sindromul inimii frânte. Irina Vasile, medic cardiolog, vine să ne dea câteva sfaturi despre cum să ne protejăm inima de stres.
Afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată în Japonia, iar denumirea vine de la forma inimii în timpul episodului acut – asemănătoare cu un vas japonez pentru prins caracatițe, takotsubo.
Deși nu e la fel de cunoscută ca infarctul, manifestările sunt uimitor de similare: durere în piept, senzație de sufocare, palpitații, oboseală bruscă. Diferența? Arterele inimii rămân curate, dar mușchiul cardiac „îngheață” temporar, pierzându-și capacitatea de a se contracta normal.
De ce apare mai ales la femei Peste 90% dintre cazuri apar la femei, în special după menopauză. Lipsa estrogenilor scade protecția naturală a vaselor de sânge, iar inima devine mai vulnerabilă la stres. Uneori, declanșatorul este o veste dureroasă, pierderea cuiva drag, un conflict emoțional intens. Alteori, un stres fizic major – o operație, o boală acută sau o traumă. Tot mai multe studii arată însă că nici femeile tinere nu sunt ferite. În cazul lor, sindromul inimii frânte apare adesea pe fondul stresului fizic intens (efort extrem, intervenții medicale) sau al unor tulburări emoționale ori hormonale – anxietate, depresie, dereglări menstruale. Dezechilibrele hormonale și stresul cronic pot amplifica reacția organismului, eliberând valuri de adrenalină care „lovesc” direct mușchiul inimii.
Vestea bună e că, în acest caz, genele nu dictează destinul inimii. Din studiile actuale reiese că istoricul familial de boli cardiovasculare nu pare să crească riscul de a dezvolta această formă de cardiomiopatie, spre deosebire de bolile clasice coronariene. Cu alte cuvinte, vulnerabilitatea la sindromul inimii frânte ține mai degrabă de răspunsul personal la stres și de echilibrul hormonal, nu de moștenirea genetică.
Când emoțiile devin o urgență medicală Sindromul inimii frânte debutează brusc și imită infarctul. De aceea, orice durere toracică intensă trebuie evaluată imediat, fără ezitare. Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, inima își revine complet în câteva săptămâni.
Cum ne protejăm inima de stres Nu există un tratament preventiv dovedit, însă stilul de viață și echilibrul emoțional sunt cheia. Câteva recomandări utile:
Gestionează stresul – respirația conștientă, terapia cognitiv-comportamentală sau meditația pot reduce reacțiile extreme ale organismului la stres.
Ai grijă de sănătatea mentală și hormonală – tratează anxietatea, depresia sau tulburările endocrine; toate pot influența direct inima.
Evită efortul fizic exagerat și ascultă-ți corpul, mai ales în perioade de oboseală sau boală.
Renunță la fumat și menține o alimentație echilibrată – sănătatea vaselor de sânge este esențială.
Monitorizează-ți periodic inima, mai ales dacă ai trecut printr-un episod de Takotsubo sau ai factori de risc multipli.
Te-ai întrebat vreodată dacă poți „suferi din dragoste” la propriu? Deși pare o metaforă, medicina confirmă că inima chiar se poate „frânge” – nu doar simbolic, ci fizic. Se numește cardiomiopatia Takotsubo, sau mai poetic spus, sindromul inimii frânte. Irina Vasile, medic cardiolog, vine să ne dea câteva sfaturi despre cum să ne protejăm inima de stres.
Afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată în Japonia, iar denumirea vine de la forma inimii în timpul episodului acut – asemănătoare cu un vas japonez pentru prins caracatițe, takotsubo.
Deși nu e la fel de cunoscută ca infarctul, manifestările sunt uimitor de similare: durere în piept, senzație de sufocare, palpitații, oboseală bruscă. Diferența? Arterele inimii rămân curate, dar mușchiul cardiac „îngheață” temporar, pierzându-și capacitatea de a se contracta normal.
De ce apare mai ales la femei Peste 90% dintre cazuri apar la femei, în special după menopauză. Lipsa estrogenilor scade protecția naturală a vaselor de sânge, iar inima devine mai vulnerabilă la stres. Uneori, declanșatorul este o veste dureroasă, pierderea cuiva drag, un conflict emoțional intens. Alteori, un stres fizic major – o operație, o boală acută sau o traumă. Tot mai multe studii arată însă că nici femeile tinere nu sunt ferite. În cazul lor, sindromul inimii frânte apare adesea pe fondul stresului fizic intens (efort extrem, intervenții medicale) sau al unor tulburări emoționale ori hormonale – anxietate, depresie, dereglări menstruale. Dezechilibrele hormonale și stresul cronic pot amplifica reacția organismului, eliberând valuri de adrenalină care „lovesc” direct mușchiul inimii.
Vestea bună e că, în acest caz, genele nu dictează destinul inimii. Din studiile actuale reiese că istoricul familial de boli cardiovasculare nu pare să crească riscul de a dezvolta această formă de cardiomiopatie, spre deosebire de bolile clasice coronariene. Cu alte cuvinte, vulnerabilitatea la sindromul inimii frânte ține mai degrabă de răspunsul personal la stres și de echilibrul hormonal, nu de moștenirea genetică.
Când emoțiile devin o urgență medicală Sindromul inimii frânte debutează brusc și imită infarctul. De aceea, orice durere toracică intensă trebuie evaluată imediat, fără ezitare. Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, inima își revine complet în câteva săptămâni.
Cum ne protejăm inima de stres Nu există un tratament preventiv dovedit, însă stilul de viață și echilibrul emoțional sunt cheia. Câteva recomandări utile:
Gestionează stresul – respirația conștientă, terapia cognitiv-comportamentală sau meditația pot reduce reacțiile extreme ale organismului la stres.
Ai grijă de sănătatea mentală și hormonală – tratează anxietatea, depresia sau tulburările endocrine; toate pot influența direct inima.
Evită efortul fizic exagerat și ascultă-ți corpul, mai ales în perioade de oboseală sau boală.
Renunță la fumat și menține o alimentație echilibrată – sănătatea vaselor de sânge este esențială.
Monitorizează-ți periodic inima, mai ales dacă ai trecut printr-un episod de Takotsubo sau ai factori de risc multipli.
