Personalitatea, noul brand – „chiar nu se poate să ai rezultate fără să adopți uniforma de Kardashian?”

Intră în orice grup de antreprenori sau creativi online și o să se răstoarne peste tine valuri de postări despre cum să fii tu, pentru că asta e, nu-i așa, suprema pralină. Bine, niciuna nu spune exact cum să faci asta. Spune doar să fii. Cum?
Text de Roxana Grămadă.
Să fii e o excelentă idee dacă în tine zace o flamboaiantă neasumată, gata de scenă la prima invitație șoptită. Pentru ceilalți, instrucțiunile sunt imprecise. Și, cum știi deja, vag înseamnă, de fapt, că nu faci nimic. Și totuși, cum procedăm? Întrebare capitală sub care se ascunde timidul „chiar nu se poate să ai rezultate fără să adopți uniforma de Kardashian?”.
Comunicăm cine suntem din două motive. Pentru că avem o nevoie internă de a spune, a da mai departe. Unii dintre noi mai mult decât alții. Și, fără ipocrizii, pentru rezultat, oricum ar arăta el. De la număr de followeri (online și offline) și până la tranzacții. Dacă spunem ce e de spus cu cap și țintă, banii se mută dintr-un cont într-altul, ca niște soldăței disciplinați. De unde știu? Spune-mi sincer că nu au ajuns la urechile tale poveștile Drunk Elephant sau Glossier, despre cum femei ca noi au construit mărci globale vorbind direct și prietenos despre propriile greșeli, despre cum vrei și tu să arăți, ce au încercat să pună pe față și a mers sau nu.
Într-un univers plin de mărci, câte dintre noi nu am făcut alegeri pentru că de partea cealaltă cineva vorbea cu noi ca o persoană? Cu subiect și predicat. Cu frânturi de conversație pe care ai vrea să le ai. Ca de la femeie la femeie. (Cum cardul meu știe prea bine, de ani de zile cumpăr după recomandările unor actrițe sau modele pe care le urmăresc de ani de zile, le-am citit cărțile și le admir puterea și talentul de a crea frumusețe din nou și din nou prin cum trăiesc.)
Și cum epoca mărcilor gigant care se comunică exclusiv pe canale mari (a se citi TV) mai exista doar în Mad Men, Marvelous Mrs. Maisel și alte seriale glam despre mileniul trecut, iată-ne în epoca fragmentării social media, unde fiecare dintre noi, în propriul nostru univers, suntem marca și avem cel puțin un canal de comunicare la îndemână. Întrebarea e ce emitem.
Așadar, cum comunicăm cine suntem?
Ca orice proiect, și comunicarea de sine are nevoie de două motoare: să vrei și să poți. Intenție și abilitate. Care abilitate include și materialul clientului. Ce ai tu de zis și cum împachetezi. De unde îți adună seva, spuma și verva de viață și cum o torni frumos în trufe de conținut. Pentru că atunci când tu ești marca, cât de prezentă ești în evoluția ta se vede în ce produci și ce comunici. Și mai pe scurt, când te comunici pe tine, ești și marcă, și produs. Și responsabilitatea propriei deveniri se uită la tine în oglindă în fiecare dimineață.
Vorbesc, de multe ori, în munca mea, cu experți care au mereu de răspuns la aceeași întrebare. „De ce ar lucra cineva cu mine și nu cu altcineva? Care e acel ceva care mă face diferit/ă?” Este un alt fel de a formula cea mai importantă întrebare a oricăreia dintre noi avem ceva de oferit celorlalți. Pentru că, de fapt, orice brand este o promisiune. Promisiunea rezultatului. Care e acel lucru pe care îl vor obține din interacțiunea cu mine? Citind postările sau e-mail-urile mele. Lucrând cu mine o oră. Sau o lună. Și oare pot eu face asta cum nimeni altcineva nu poate?
De ani de zile, cu asta mă ocup. Descopăr și captez vocea mărcii și o transpun în propoziții suple de brand. Propoziții cu puterea să genereze conversații și, desigur, rezultate. Uite ce știu: dacă tu ești marca, vocea ta este acolo, ascunsă undeva în circumvoluțiunile creierului tău. Și în reflexia a cine ești tu în ceilalți. În cum descriu ei cine ești și ce este posibil acum, după ce tu ai intrat în viața lor. Și înainte nu era. Mai ales, știu că vocea ta poate fi adusă la suprafață cu întrebarea/întrebările corecte, într-un spațiu creat s-o pună în cuvinte.
Și uite încă un adevăr: nu e neapărat necesar să promiți un rezultat atât de diferit de ceilalți. Pentru că, mai ales când vine vorba de profesioniști creativi, puțini clienți răscolesc tot internetul după opțiuni. Poate vor întreba în cercul lor de prieteni și apropiați. Uneori vor întreba Google sau, mai nou, ChatGPT. E mult mai important să faci căutarea ușoară. Să le apari pe radar. Și odată ce le-ai apărut, să le faci alegerea inevitabilă. Spune-ți promisiunea curat, cu vocea ta. De suficient de multe ori. Și livreaz-o. Din nou și din nou. Jocul, până la urmă, despre asta este.
Foto: pexels.com

Intră în orice grup de antreprenori sau creativi online și o să se răstoarne peste tine valuri de postări despre cum să fii tu, pentru că asta e, nu-i așa, suprema pralină. Bine, niciuna nu spune exact cum să faci asta. Spune doar să fii. Cum?
Text de Roxana Grămadă.
Să fii e o excelentă idee dacă în tine zace o flamboaiantă neasumată, gata de scenă la prima invitație șoptită. Pentru ceilalți, instrucțiunile sunt imprecise. Și, cum știi deja, vag înseamnă, de fapt, că nu faci nimic. Și totuși, cum procedăm? Întrebare capitală sub care se ascunde timidul „chiar nu se poate să ai rezultate fără să adopți uniforma de Kardashian?”.
Comunicăm cine suntem din două motive. Pentru că avem o nevoie internă de a spune, a da mai departe. Unii dintre noi mai mult decât alții. Și, fără ipocrizii, pentru rezultat, oricum ar arăta el. De la număr de followeri (online și offline) și până la tranzacții. Dacă spunem ce e de spus cu cap și țintă, banii se mută dintr-un cont într-altul, ca niște soldăței disciplinați. De unde știu? Spune-mi sincer că nu au ajuns la urechile tale poveștile Drunk Elephant sau Glossier, despre cum femei ca noi au construit mărci globale vorbind direct și prietenos despre propriile greșeli, despre cum vrei și tu să arăți, ce au încercat să pună pe față și a mers sau nu.
Într-un univers plin de mărci, câte dintre noi nu am făcut alegeri pentru că de partea cealaltă cineva vorbea cu noi ca o persoană? Cu subiect și predicat. Cu frânturi de conversație pe care ai vrea să le ai. Ca de la femeie la femeie. (Cum cardul meu știe prea bine, de ani de zile cumpăr după recomandările unor actrițe sau modele pe care le urmăresc de ani de zile, le-am citit cărțile și le admir puterea și talentul de a crea frumusețe din nou și din nou prin cum trăiesc.)
Și cum epoca mărcilor gigant care se comunică exclusiv pe canale mari (a se citi TV) mai exista doar în Mad Men, Marvelous Mrs. Maisel și alte seriale glam despre mileniul trecut, iată-ne în epoca fragmentării social media, unde fiecare dintre noi, în propriul nostru univers, suntem marca și avem cel puțin un canal de comunicare la îndemână. Întrebarea e ce emitem.
Așadar, cum comunicăm cine suntem?
Ca orice proiect, și comunicarea de sine are nevoie de două motoare: să vrei și să poți. Intenție și abilitate. Care abilitate include și materialul clientului. Ce ai tu de zis și cum împachetezi. De unde îți adună seva, spuma și verva de viață și cum o torni frumos în trufe de conținut. Pentru că atunci când tu ești marca, cât de prezentă ești în evoluția ta se vede în ce produci și ce comunici. Și mai pe scurt, când te comunici pe tine, ești și marcă, și produs. Și responsabilitatea propriei deveniri se uită la tine în oglindă în fiecare dimineață.
Vorbesc, de multe ori, în munca mea, cu experți care au mereu de răspuns la aceeași întrebare. „De ce ar lucra cineva cu mine și nu cu altcineva? Care e acel ceva care mă face diferit/ă?” Este un alt fel de a formula cea mai importantă întrebare a oricăreia dintre noi avem ceva de oferit celorlalți. Pentru că, de fapt, orice brand este o promisiune. Promisiunea rezultatului. Care e acel lucru pe care îl vor obține din interacțiunea cu mine? Citind postările sau e-mail-urile mele. Lucrând cu mine o oră. Sau o lună. Și oare pot eu face asta cum nimeni altcineva nu poate?
De ani de zile, cu asta mă ocup. Descopăr și captez vocea mărcii și o transpun în propoziții suple de brand. Propoziții cu puterea să genereze conversații și, desigur, rezultate. Uite ce știu: dacă tu ești marca, vocea ta este acolo, ascunsă undeva în circumvoluțiunile creierului tău. Și în reflexia a cine ești tu în ceilalți. În cum descriu ei cine ești și ce este posibil acum, după ce tu ai intrat în viața lor. Și înainte nu era. Mai ales, știu că vocea ta poate fi adusă la suprafață cu întrebarea/întrebările corecte, într-un spațiu creat s-o pună în cuvinte.
Și uite încă un adevăr: nu e neapărat necesar să promiți un rezultat atât de diferit de ceilalți. Pentru că, mai ales când vine vorba de profesioniști creativi, puțini clienți răscolesc tot internetul după opțiuni. Poate vor întreba în cercul lor de prieteni și apropiați. Uneori vor întreba Google sau, mai nou, ChatGPT. E mult mai important să faci căutarea ușoară. Să le apari pe radar. Și odată ce le-ai apărut, să le faci alegerea inevitabilă. Spune-ți promisiunea curat, cu vocea ta. De suficient de multe ori. Și livreaz-o. Din nou și din nou. Jocul, până la urmă, despre asta este.
Foto: pexels.com