The New Era of Wellness: dispozitivele care oferă plăcere

Alina Burlacu ∙ July 21, 2023 ∙ 6 min read

Stârnește chicote și comentarii printre clienții retailerilor de beauty, însă noua eră a îngrijirii personale îndrăznește să facă un pas mai departe.

Ne facem drum sau timp spre și pentru magazinele de beauty atunci când suntem în căutarea unor soluții care ne dau o stare de bine. Și le găsim în machiajul care captează atenția celor din jur, în parfumul care vine la pachet cu un sexy feeling, în produsele de skincare și haircare care transformă atuurile naturale în triggeri sexuali. Sigur că toate aceste alegeri le facem, uneori, și exclusiv pentru propria plăcere, așa că noul capitol al wellness-ului nu putea să nu țină cont de acest aspect, la un moment dat. Adică, acum. Gadgeturile sexuale sunt aici.

Ready or not?

Cât de pregătiți suntem pentru dispozitivele care oferă plăcere și cât de deschiși suntem în a le include în spațiul personal de wellness? Pentru o societate care se preocupă de secole de fericire și plăcere, s-ar spune că suntem destul de aproape. Sau nu? Aparent, lucrurile au fost destul de simple și de clare încă de la afirmațiile filosofului Aristotel: cele două aspecte ale fericirii, hedonia (plăcerea) și eudaimonia (o viață bine trăită), ar trebui să fie firești, părți ale existenței umane. Însă, de atunci, filele plăcerii au fost arse, rescrise, interzise, redescoperite. Azi, suntem încă departe de concluzii sau de The End.

O mână de ajutor spre integrarea plăcerii în tratatul de anatomie au dat-o biologii care au identificat hormonii sexuali, estrogenul și testosteronul, în anii 1920 și 1930, și primele studii asupra sexualității umane din anii 1940. În 1948, biologul Alfred Kinsey de la Universitatea Indiana a prezentat primul său raport despre practicile sexuale umane, Comportamentul sexual la bărbatul uman, urmat, cinci ani mai târziu de Comportamentul sexual la femeia umană. Aceste cărți extrem de controversate au deschis un nou dialog despre sexualitatea umană. Subiecte precum masturbarea, homosexualitatea și orgasmul – încă tabuuri – dar și detalii legate de frecvența surprinzătoare cu care oamenii se cuplau și se implicau în relații sexuale de nenumărate varietăți au găsit și atunci minți deschise și voci acuzatoare.

Plăcerea vine din…

multe aspecte ale viețiii. Deși încă nu se știe unde este localizată fericirea – în creier, în inimă sau în alt organ. Organismul uman este dotat cu centre de control al emoțiilor și cu zone menite să savureze senzațiile. În timp ce unii oameni „luptă pentru fericire; vor să devină fericiți și să rămână așa.(…) pe de o parte, (prin) absența durerii și neplăcerii și, pe de altă parte, (prin) trăirea unor sentimente puternice de plăcere” (Sigmund Freud), alții o găsesc chiar și într-o băutură răcoritoare. Exerciții precum mersul pe jos, alergatul, antrenamentele, exercițiile de râs, meditația, ascultarea muzicii sunt responsabile pentru eliberarea unei chimii a fericirii. Unii merg până acolo încât numesc senzația trăită: orgasm. Din plăcerea de a mânca sau chiar din artă? Debra Herbenick, directorul Centrului Universitar pentru Promovarea Sănătății Sexuale (Indiana) notează că orgasmul poate veni inclusiv din consumul unei roșii coapte sau citirea prozei neerotice. „Există într-adevăr atât de multe aspecte încât noi, oamenii de știință, încă nu înțelegem totul despre plăcere”. Chiar și parțial neînțeleasă sau intenționat blocată, nevoia umană de a simți plăcerea ne însoțește pe parcursul vieții, transformă starea actuală într-o stare pozitivă sau de bine.

Știința fericirii sau a plăcerii?

Studii recente au căutat să justifice sau măcar să explice nevoia omului de a obține plăcerea. Iar una dintre explicațiile găsite a fost nevoia omului de a fi fericit, o nevoie generată de factori endogeni (biologici, cognitivi, de personalitate și etici) și de factori exogeni (comportamentali, social-culturali, economici, geografici, estetici). Neuroștiința a arătat că o parte a creierului (amigdala, hipocampul și sistemul limbic) și neurotransmițătorii (dopamina, serotonina, norepinefrina și endorfina) joacă un rol-cheie în controlul fericirii. Câteva studii au mai pus pe harta fericirii și rolul cortizolului și al adrenalinei (glanda suprarenală) și al oxitocinei (glanda pituitară). Biologia și chimia au făcu front comun în a da Cezarului ce este al Cezarului: plăcerea. Așa că cine suntem noi să ne opunem, cu ce scop și cu ce argumente? De ce să nu fie și la raft? Sau este deja?

ON/OFF Pleasure

Dincolo de dezbaterile filosofice sau docte, în general, se consideră că stimularea clitorisului și a terminațiilor nervoase în sistemul reproducător feminin poate duce la plăcere și orgasm. Oamenii de știință încă dezbat existența, rolul și locația punctului Gräfenberg, mai bine cunoscut sub numele de „punctul G”. Până vor trage ei concluziile, stimulatoarele și alte gadgeturi sexuale sunt deja în secțiunile de wellness și well-being ale unor magazine de cosmetice și sunt concepute pentru a convinge creierul și hormonii fericirii că banii pot să cumpere, în forme diferite, plăcerea personală, exclusiv pentru sine. Și, atât timp cât timpul și energia nu sunt o problemă, certitudinea sfârșitului este o dilemă ce poată să rămână doar în grija filosofilor.