Vremea probabilă cu Mihai Jurca – Antena 1

Știu, înaintea tuturor, dacă ziua care se întinde în fața noastră va fi una frumoasă sau dacă ne așteaptă furtuna și arșița. Sunt, de când s-au inventat televiziunea și jurnalele de știri, unele dintre cele mai urmărite personaje. Au existat mereu povești despre „fata /băiatul de la meteo”, au apărut canale TV dedicate strict fenomenelor meteorologice. De ce ne fascinează atât de mult vremea? Și cine sunt prezentatorii de la meteo, în afara hărții cu temperaturi viitoare și „vremea probabilă”?

Interviu de Alina Aliman. Foto: Antena 1.

„Salutare, sunt Mihai Jurca, omul care aduce ploaia la Antena 1.” Lucrează în televiziune din 2004, iar aproape ani 14 au fost la Meteo. Pe Mihai vedem la Antena 1, la Observator, dar și la Observator Matinal de Weekend. „Cel mai mult îmi place că datele pe care le prezint sunt relevante pentru toată lumea. De sport poți fi interesat sau nu, de economie, la fel, însă cum va fi vremea interesează pe oricine.”

Cum ai ajuns în acest post de prezentator al rubricii meteo?

Vara lui 2004, ultima zi de licență, în care îmi prezentam lucrarea de diplomă la Facultatea de Marketing din ASE. Primesc un telefon de la mama mea, Romica Jurca: „Cei de la Național TV deschid un post de știri (N24) și caută un producător meteo. Nu vrei să încerci?”. Recunosc că mie nu-mi stătea capul la televiziune la vremea aceea, având cu totul și cu totul alte aspirații – voiam să lucrez în publicitate, să fac spoturi, campanii, bugete de media. M-am dus la interviul cu Horia Enasel mai mult cât să nu îi spun mamei în față că nu mă interesează. Zis și făcut, ajung la interviu, Horia îmi spune „ai o voce foarte bună, de radio, hai să încercăm să fii producător. Faci grafica rubricii meteo, scrii textul, pui voce, îl montezi, șamd. De luni, dacă vrei, ești angajat”. Zic, „măi, ăsta mi-o fi drumul, deocamdată. Vine vara, câștig și eu niște bani și, când găsesc loc în publicitate, am plecat!”. Și uite așa am trecut eu prin toți pașii prin care trece un producător. După aproape un an, șeful de la vremea respectivă îmi spune într-o zi: „Măi Mihai, nu ai vrea tu să încercăm să facem rubrica meteo înregistrată, dar cu tine în video?”. Și îmi amintesc și acum că citeam de pe prompter și pierdeam rândul când mă întorceam să mă uit la hartă, și mă opinteam, și mă blocam… ce mai, nu mă vedeam niciodată în această postură.

Au urmat exerciții de dicție cu vestita doamnă Cârstea și sugestia care avea să îmi schimbe cursul vieții. „Dacă tot o ai pe mama ta, care face asta de atâta timp și ești familiarizat cu termenii de vreme, de ce nu încercăm să facem rubrica meteo fără prompter?”. Altă viață! Lucrurile începeau să se lege firesc, discursul meu era tot mai închegat, Horia Enasel și-a anunțat plecarea de la postul de știri, iar eu am ajuns la Antena 3 la probe. Care credeți că era profilul candidatului căutat? Să prezinte meteo fără prompter! Și așa am ajuns pe „sticlă”. Menționez că mama mea prezenta meteo la Antena 1 în acea perioadă și mi-a luat câteva luni să demonstrez că nu ajunsesem acolo „pe pile”. Ci am fost doar omul potrivit la locul potrivit.

Cât timp îți ia să pregătești calupul de știri despre vreme și la ce ești atent?

Dacă spun că am nevoie de 5-10 minute ca să mă pun la curent cu tot ce se întâmplă, ați crede că e cel mai simplu job din televiziune. Însă, după aproape 15 ani de exeperiență, îmi este foarte ușor să urmăresc informațiile relevante. În plus, și dacă sunt liber, tot știu ce se întâmplă cu vremea, când se încălzește, când se răcește, când vin ploile etc. Nu știu dacă va ninge sau nu de Crăciun (râde) și de Anul Nou.

Care-i primul jurnal despre vreme de care îți aduci aminte?
Am crescut cu rubricile meteo prezentate de mama mea la TVR, înainte de 1990, de Dumitru Baltă, Ortansa Jude. Apoi Geanina Corondan care era senzațională, un monument de relaxare. Uite, țin și acum minte primul contact pe care l-am avut cu televiziunea. Cred că aveam până în 6-7 ani, am mers la TVR, unde mama urma să înregistreze rubrica meteo. Avea hărți desenate de mână, cu creioane colorate. Și hărți cu fenomene magnetice. Ce vremuri!

Care a fost cea mai mare provocare de care te-ai lovit de când lucrezi în televiziune?

Să fiu firesc, să fiu natural, să „trec sticla”. Când mi se părea că sunt oarecum roboțel, mă gândeam la ce îmi spunea mama: „Imaginează-ți că vorbești cu mine, că îmi povestești mie!”. Și totul devenea natural.

Există acum bloguri, Facebook, aplicații despre starea vremii. Cum și cu ce îi convingi că e mai simpatic, mai util să se uite la știri la rubrica meteo?

Oamenii spun – mai în glumă, mai în serios – că nu mă uit la Mihai Jurca sau la Busu pentru că ne mint. Sau, din contră, pentru că avem încredere. Deși toți folosim aceleași informații, de la Administrația Națională de Meteorologie. Nu o să vedeți niciodată că în prognoza mea plouă mâine la București, iar la altă televiziune este soare. Cred că am creat o obișnuință de consum de-a lungul timpului, o relație de încredere cu telespectatorii. Oricine poate afla în 10 secunde cum va fi vremea săptămâna viitoare, dar oamenii se uită la tine pentru relația pe care ai stabilit-o cu ei.  

Cel mai important eveniment la care ai fost implicat vreodată direct a fost…

Oh, sunt atat de multe. Alegeri în SUA, în România, dar cel mai bine și cel mai bine mă simțeam în live când erau inundații, perioade cu viscol, tot ce ține de fenomene extreme.

Povestește-ne o întâmplare din culise care a început prost, dar s-a terminat cu bine…

Îmi aduc aminte de un moment când prezentam o emisiune de actualitate și a ieșit cineva de la FMI, cred, la declarații în limba engleză. Se auzea destul de prost în cască, accentul respectivului era special, și eu trebuia să fac live translation. Ascultam ce spunea, înțelegeam cam 80 la sută, mă apucam să traduc în română și pierdeam următoarele cuvinte. Aveam pulsul 180 cred.

Care a fost cea mai mare gafă pe care ai făcut-o în direct?

Cacofonii, cuvinte pocite, câte o frază fără sens. M-am strâmbat o dată, neștiind că sunt live. Îmi aduc aminte totuși de un episod în care prezentam niște imagini din Spania, pârjolită efectiv de incendii de vegetație, râuri secate, 43 de grade. Și nu îmi venea cuvântul caniculă. Și tot brodeam eu pe lângă – că e uscăciune mare, că e apa evaporată, că e rău, că e cald și tot nu ajungeam unde îmi doresc.

Te îmbraci vreodată în conformitate cu starea vremii pe care o prezinți?

Nu. Prezentând la costum sau pantaloni, cămașă și sacou, nu ai atâta libertate să arăți că mâine vor fi 40 de grade. 

Ce te motivează să faci mai departe munca asta?

Știu că poate sună banal, dar mi-a intrat în rutină. Nu știu dacă aș putea să nu mai fac asta. Cred că m-aș simți ciudat. 

Despre tine, pe scurt

Dacă n-ai fi la meteo, ai vrea să lucrezi în televiziune la departamentul… vreme.

Cel mai greu de pronunțat cuvânt legat de vreme este, pentru tine… măzariche, că sună nefiresc.

Site-urile de știri pe care le verifici sunt … observatornews.ro și MeteoRomania.

Cel mai interesant fenomen meteorologic ți se pare… chiciura.

App-ul cel mai bun pentru vreme… Weather.com. Cel mai mult ai rezistat fără telefon… nu vreau să încerc viața fără telefon/internet.