A List Magazine ∙ June 3, 2020 ∙ 8 min read

gaspar gyorgy noul val de feminism

Înainte ca social media să facă parte din agenda noastră zilnică, relaţiile dintre femei şi bărbaţi, dar şi cele dintre femeile aparţinând diferitelor generaţii erau, parcă, mai blânde şi mai paşnice. Nu aş îndrăzni a spune că nu existau şi pe atunci nenumărate probleme, dar totul era ceva mai potolit – sau doar mi se pare mie?! În prezent, a devenit o reală problemă (mai ales în mediul virtual) faptul că bărbaţii nu prea ştiu cum să abordeze o femeie, fără să-i lezeze principiile feministe.Tuturor (sau aproape tuturor) ne este clar că femeile au avut de purtat nenumărate lupte de-a lungul istoriei, pentru ca vocile să le fie la fel de influente ca ale majorității populației de gen masculin.

Pe de altă parte, se conturează un fenomen relațional dus până în extrema cealaltă: așa-zisele bune intenții implică efecte secundare indezirabile. „Nu-i permit să-mi deschidă ușa, pentru că nu sunt o persoană cu dizabilități!“ sau „De ce să vină să mă ia de acasă, eu n-am bani de Uber?“ sunt doar câteva exemple de replici pe care le auzim întâmplător în discuțiile dintre fete și femei, purtate la cafenea sau pe stradă, și care ne arată că un război relațional mocnește la granița sensibilă dintre masculin și feminin, la hotarul dintre feminism și pseudofeminism. Recunosc că nu-i floare la ureche să îți așterni pe hârtie ideile despre feminism, când ești bărbat.

Dar, fiind un mare susținător al relațiilor sănătoase și în același timp un feminist declarat, consider că un dialog serios trebuie inițiat – pentru a nu pierde ceea ce era și, poate, încă mai este bun în compatibilitatea psihologică dintre o „ea“ și un „el“. Amândoi ar avea multe de câștigat, dacă nu s-ar mai privi ca făcând parte din două lumi diferite. Nu spun că exagerări nu ar veni și din partea femeilor ajunse la vârsta senectuții, mai ales atunci când declară că „toate tinerele care au intrat în comunitatea #MeToo ar fi trebuit să-și deschidă mintea, înainte de a fi nevoite să-și deschidă, vrând nevrând, picioarele“. Și desigur că nici nu caut să-i scuz pe bărbații care se consideră mai îndreptățiți ca alții, doar din considerente materiale sau fizice.

gaspar gyorgy noul val de feminism

Vreau, totuși, să ne întrebăm dacă direcția spre care ne îndreptăm cu atâta hotărâre și furie clocotindă este în favoarea sau în defavoarea sănătății noastre psihice și emoționale. Un război (rece) al sexelor? Nu știu dacă vreodată în istoria recentă a acestei țări a mai existat o perioadă în care lipsa de empatie și de înțelegere dintre semeni să fi fost atât de evidentă, în ciuda faptului că ne place să ne numim oameni „moderni“ și „civilizați“.

Cu o ușoară ironie, aș putea remarca faptul că cel de-al treilea război mondial – despre care s-a vorbit în fel și chip – ar putea însemna că cele două sexe nu se mai înțeleg. Fiindcă niciunul nu-l mai ascultă pe celălalt. Fiecare dintre noi poate calcula în minte câte bătălii a câștigat și câte a pierdut cu partenerul sau partenera. Dar războiul cine-o să-l câștige: femeia sau bărbatul?! Și, după ce scazi pierderile, cu ce rămâi, de fapt? Un alt aspect care ar diferenția noul val de feminism de valurile precedente este acela că tinerele secolului XXI s-au obișnuit să-și cultive feminitatea fără a-și mai căuta modele. Fenomen care poate fi corelat cu o nevoie tot mai mare de unicitate, dar și cu faptul că feminismul actual nu are simboluri clare la capitolul „figuri reprezentative sau de referință“. Ori poate că totul se reduce la ceea ce oamenii de știință numesc „intersecționalitate“ (punctul de întâlnire al aspectelor care țin de identitatea de gen, de rasă și de orientarea sexuală) și care ne arată că individualitatea a căpătat o tot mai mare fluiditate (care este opusul viziunii binare).

Cele patru valuri ale feminismului Mereu mi-a stârnit curiozitatea noțiunea de „val feminist“, deoarece, o dată la câteva decenii, se produce câte o schimbare majoră de perspectivă, care face ca întreaga omenire să treacă printr-un upgrade major. Primul val a generat o schimbare de viziune cu privire la drepturile femeii vizavi de educație, muncă, egalitate între sexe și libertatea de a decide cu privire la sarcină. Al doilea val avea să reducă rata de sexism și să ne arate că femeile nu trebuie să fie mereu drăguțe, supuse și lipsite de emoții negative, pentru a fi prețuite și acceptate.

 

Și tot pe atunci, s-a conturat ideea că ceea ce este „personal“ este, în fapt, „politic“. Mai exact, problemele care aparent erau individuale și răzlețe – precum cele care țineau de sex, relații, dreptul la avort și treburile casnice – erau în fapt sistemice și politice. Al treilea val, care, potrivit unor sociologi, a debutat la începutul anilor ’90, a adus în prim-plan hărțuirea sexuală de la locul de muncă, dar și eforturile de a le asigura femeilor un acces real la funcțiile de conducere.

Și totodată putem observa că, atunci, a apărut o tot mai mare implicare a fetelor și femeilor tinere. În literatura de profil, primele două valuri sunt adesea prezentate folosind cuvântul „femei“, în timp ce al treilea val este deseori asociat cuvântului „fete“. Este încurajată exprimarea feminității nu doar prin cuvinte sau inteligență, ci și prin ținută, machiaj și atitudine. Adică ceva cu totul diferit de-al doilea val, care avea să fie văzut drept „ne-feminin“. Fiindcă, în cazul celui de-al doilea val, „feminin“ însemnase căutarea egalității cu „masculin“ și, prin urmare, devenise „androgin“.

gaspar gyorgy noul val de feminism

Acest al treilea val manifesta niște strategii de gândire și de luptă diferite, așa că s-au observat primele contre majore între femeile care se identificau drept „feministe de al doilea val“ și fetele care aveau nevoie să-și exprime feminitatea altfel. Cel mai recent val (al patrulea) are, încă, un debut recent. Fenomenul #MeToo – care a început în 2018 – avea să creeze adevărata revoluție feministă din spațiul online, spre deosebire de primele trei, care s-au desfășurat la modul real pe străzi. Această nouă etapă a feminismului este greu de pus în cuvinte, deoarece tot mai mulți oameni își dezvoltă o definiție personală a feminismului.

Dar, cu siguranță, acest feminism „de gradul 4“ poate fi asociat cu fluiditatea de gen, renunțarea la perfecțiune și la modelul 90-60-90 și deschiderea tot mai mare față de sinele real, fără măști, armuri și comportamente false. Unele extensii ale noului feminism vizează relațiile, reumanizarea bărbaților (parțial demonizați de precedentele valuri) și căutarea unor strategii de conviețuire empatică – viziune pe care o îmbrățișez în totalitate. În timp ce altele sunt mai axate pe demascarea bărbaților care se consideră moguli psihologici și țintesc pedepsirea acestora pentru comportamentele lor inumane. Există chiar și voci feminine care spun că al patrulea val nu are nimic de-a face cu adevăratul feminism.

Cu toate acestea, sunt de părere că o imagine clară despre punctul de pornire al feminismului, despre obiectivele acestuia și despre sensul său real ne va ajuta să nu uităm că suntem oameni cu toții. Bărbații și femeile deopotrivă au de respectat câteva reguli de bază, atunci când vine vorba despre spațiul dintre ei. Iar respingerea acestora sau negarea nu duce la evoluție sau maturizare. Din contra, lipsa de reguli generează o luptă de putere.

În ceea ce privește diferențele de viziune dintre susținătoarele celor patru valuri, eu cred că se cuvine să avem multă recunoștință pentru acele femei care și-au riscat viața având țelul a-și face nevoile auzite și a le oferi viitoarelor generații de femei mai multă libertate. Așa cum și fetele din mai recentele două valuri au nevoie să fie învestite cu încredere pentru a-și găsi locul și rostul în viață; viitorul este în inimile, mințile și mâinile lor.

Gáspár György, @gaspargyorgy, psiholog, psihoterapeut relațional și autor. Atunci când nu este în cabinet, ține cursuri pentru viitorii psihoterapeuți sau susține conferințe pentru publicul larg. Este îndrăgostit de meseria pe care o practică, iar misiunea lui este #RevoluțiaRelaționalăÎnRomânia.

Articolul a apărut în ediția print A List Magazine, nr 14 

Foto: Hepta

Related Posts

Ce aduce nou Gala Premiilor Gopo 2024. Cine sunt vedetele așteptate pe covorul roșu luni, 29 aprilie

Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România, se întoarce la cea de-a 18-a ediție…

A apărut primul ceas parfumat din lume

Cum ar fi să porți o bijuterie cu utilitate și parfumată? Culmea cochetăriei! Vacheron Constantin lansează un item…

Coffee Time! Interviu cu Cezara Carteș

Cum este, oare, să lucrezi toată ziua înconjurat(ă) de aburii amețitori ai zecilor de sortimente de cafea? Câte…

Arta în mâinile tale – un proiect despre arhitectură, tehnologie și oameni

La lansarea noii serii Motorola Edge 50, am avut ocazia să stau de vorbă cu fotograful Alex Gâlmeanu…

The Fall Guy, filmul în care joacă pentru prima dată împreună Ryan Gosling și Emily Blunt

După ce la Premiile Oscar de anul acesta Ryan Gosling și Emily Blunt au fost concurenți, în filme…

Jon Bon Jovi își recunoaște infidelitatea față de soția sa, cu care e căsătorit de 34 de ani

Jon Bon Jovi (62 de ani) și soția lui, Dorothea, sunt căsătoriți de 34 de ani și se…

Alist Bazar, noutățile săptămânii

Ca în fiecare săptămână, vă ținem la curent cu noutățile și lansările săptămânii! KIKO MILANO a deschis primul…

Prinții de Wales, William și Catherine, sărbătoresc ziua mezinului lor, Louis

Louis, cel mai mic dintre copiii Prinților de Wales, William și Catherine, împlinește azi șase ani. O fotografie…

Irina Shayk dezvăluie rutina ei de skincare, cu metode moștenite de la mama ei

Irina Shaik (38 de ani) este una dintre cele mai râvnite femei din lume și totodată una dintre…

Două producții românești, selectate la Festivalul de Film de la Cannes

”Trei kilometri până la capătul lumii”, în regia lui Emanuel Pârvu, și documentarul ”NASTY”, despre viața și cariera…