Bianca Sterie ∙ January 1, 2020 ∙ 12 min read

Cum arată, de fapt, fericirea? Este ea universală? Şi care sunt obstacolele de care ne lovim în încercarea de a o găsi? Răspunsurile nu sunt deloc simple, nici pe departe. Dar putem încerca să le găsim împreună.

În urmă cu un an, în încercarea de a găsi o scuză pentru a cumpăra mai multe lumânări parfumate, pături tricotate și decorațiuni din lemn, am citit Cartea despre Hygge, de Louisa Thomsen Brits (foarte bună este și Mica Enciclopedie Hygge, de Meik Wiking, dacă vreți să aprofundați subiectul). La vremea respectivă, „Hygge“ devenise un fenomen global: lumea întreagă încerca să aplice principiile artei daneze de a trăi bine, să înțeleagă secretul celor mai fericiți oameni de pe pământ. Ce am înțeles, însă, la finalul acestui volum a fost că Hygge nu este despre lumânări și ornamente. Ci despre comunicare, unitate, ancorare în prezent, recunoștință, încredere și siguranță. Nu despre bani și validări externe, ci despre o identitate națională care are la bază ideea de apartenență. Și atunci mi-am îndreptat atenția asupra României.

PE URMELE CELOR MAI FERICIŢI OAMENI DE PE PLANETĂ Nu prea noi suntem incluși în topuri, cu atât mai puțin în cele dedicate celor mai fericite nații de pe pământ. „În primul rând, cred că nu avem o cultură a fericirii în România pentru că nu avem o educație în acest sens. Mulți dintre părinții tineri de acum sunt încă acei copii născuți în perioada comunistă, când a te bucura de lucruri putea să însemne că sigur faci ceva în neregulă, sigur ascunzi ceva. Astfel, sunt șanse mari ca generațiile viitoare să aibă o mai bună înțelegere și practică atunci când vine vorba de acest concept. Pe de altă parte, poporul român are o serie de trăsături care nu neapărat îl avantajează în acest sens: o neîncredere în ceilalți care iese în evidență în foarte multe studii de specialitate, suntem ușor sedentari, fără un cult sau o disciplină a muncii, încă nu avem dezvoltată o practică a voluntarismului, latura noastră hedonică nu este suficient de bine antrenată, suntem ursuzi și destul de cinici, astfel cooperăm greu unii cu ceilalți și mai avem o tendință de a exagera emoțiile negative și a le minimiza pe cele pozitive (se pot studia mult mai multe detalii în cartea scrisă de Daniel David – Psihologia Poporului Român).

Cu certitudine avem o serie de laturi pozitive care ar merita menționate, însă unul dintre cele mai importante aspecte este că românii afirmă că ceea ce le produce fericire este, în primul rând, familia. Toate aceste concepte trebuie analizate mai ales când ne uităm, mai specific, la aspectele care țin de definiția fericirii“, spune psiholog doctor Raluca Anton, colega noastră de la #LoveIsFun. Până la urmă, indiferent că ne place sau nu, adevărul este că-i tare greu să privim lucrurile cu optimism în condițiile în care zi de zi avem parte de obstacole și dezamăgiri. În 2019, Olanda, Islanda, Norvegia, Danemarca și Finlanda sunt, potrivit raportului prezentat de Happiness Research Institute, cele mai fericite țări din lume. Realizat de mai mulți cercetători, profesori universitari și psihologi, studiul este structurat în mai multe capitole în care e analizată legătura dintre fericire și comunitate, politic, tehnologie și mediul digital. Nu trebuie să fii un savant ca să îți dai seama că toate statele enumerate mai sus au un nivel de trai ridicat, un sistem de sănătate bine pus la punct, acces la educație și numeroase alte oportunități. Și nu neg importanța acestor aspecte, nici pe departe, pentru că, fără îndoială, le ușurează enorm existența celor care se bucură de ele. Însă cred că este vorba și despre altceva într-o astfel de ecuație. Mai exact, despre o cultură a fericirii, despre ritualuri, tradiții și practici de wellness & happiness al căror scop este foarte clar definit: starea de bine a fiecărui individ. Iar acum a venit momentul să înțelegem mai bine ce se ascunde în spatele ei.

FERICIREA REALĂ vs. FERICIREA DIGITALĂ Suntem tot timpul în căutarea unor noi modalități de a ne schimba viața, de a o înfrumuseța, dacă vreți. Citim cărți de dezvoltare personală, dar uităm să aplicăm ideile din ele. Ascultăm podcasturi pentru a ne găsi inspirația, dar ne pierdem în detaliile și grijile de zi cu zi, uitând de planurile noastre. Iar odată cu ascensiunea platformelor sociale în viețile noastre, am ajuns să resimțim și un nou tip de presiune: provocarea de a avea o existență perfectă, la fel ca cea pe care aproape toată lumea o afișează pe internet. „Lumea digitală creează frustrări. Creierul nostru își pierde antrenamentul de a tolera frustrarea neprimirii unui răspuns, neprimirii unui like, neprimirii unei vizualizări. Începem să ne dorim tot mai repede gratificare și ne frustrăm tot mai tare când aceasta nu apare. Pornind numai de la această premisă, orice vine dintr-o lume fizică, orice se mișcă mult mai lent decât în online poate fi privit că nefiind suficient de valoros, când, de fapt, acele lucruri din afară online-ului sunt cele care ne pot genera bucurie pe termen lung

și nu doar la nivel de milisecundă, la nivel de like. Odată cu definirea progresului în termeni de a avea și mai puțin a fi, focusul individului a fost, mai degrabă, unul extern decât intern, condiția umană fiind evaluată utilizând elemente care țin de creștere financiară, consumerism, dorința de a avea din ce în ce mai mult și din ce în ce mai multe. Acest focus extern duce la una dintre cele mai mari confuzii ale ființei umane: starea de fericire și împlinire se confundă cu nevoia de a avea“, spune Raluca Anton. Am văzut de prea multe ori cum este ascunsă, cosmetizată, prelucrată viața reală în online. De la un punct încolo, nu mai corespunde aproape deloc cu realitatea unui om. Cred cu tărie că primul pas pentru a avea o existență mai liniștită și mai împlinită este conștientizarea că toată lumea are probleme. Din diverse motive, unii ascund foarte bine treaba asta și își creează o viață virtuală fără cusur. Pe de altă parte, alții și-o asumă. E alegerea fiecăruia. Scriu acest material în noiembrie, mai sunt câteva săptămâni din acest an, se vorbește mai mult ca niciodată despre echilibru, despre urmarea propriului drum și renunțarea la prejudecăți și tipare învechite, dar în continuare există „binevoitori“ care știu mai bine cum ar trebui să fim, să arătăm, să facem. Ei nu vor dispărea prea curând din viețile noastre, asta este clar. Ce putem face, în schimb, este să limităm influența pe care o au asupra noastră. Să nu mai lăsăm factorii externi, fie că e vorba despre social media sau despre sfaturile nesolicitate ale altora, să ne afecteze viața. Să ne concentrăm asupra binelui nostru. Pentru că acesta este trendul în materie de fericire care ar trebui să conteze de aici înainte.

LECŢII DE FERICIRE Până la urmă, există sau nu o rețetă, un secret al fericirii? „Studiul Fericirii este vechi de mii de ani, dar, de prin 2003, Martin Seligman propune o conceptualizare a acestui termen și îl împarte în trei categorii: plăcere (pleasant life – fericire hedonică), mulţumire (good life – fericire hedonică şi eudaimonică) şi/sau înţelepciune (meaningful life – fericire eudaimonică). Factorii care duc la aceste tipuri de fericire sunt multipli, dar există o contribuţie relativ egală (50%) a factorilor biogenetici (care sunt stabili, nu pot fi schimbați pe parcursul vieții – deci unii dintre noi ne naștem pentru a experimenta o doză mai mare de fericire decât ceilalți prin prisma trăsăturilor noastre) şi ai celor psihosociali (ce facem, cum gândim, ce valori avem). Mai specific cu privire la factorii psihosociali (cei care pot fi modificați), studiile de specialitate spun că există trei elemente esențiale pe care oamenii fericiți le dețin: intimitatea, care se referă la a avea scopuri clar îndreptate către a fi alături de oameni, către a construi relați funcționale cu cei din jur, spiritualitatea, care se referă la a avea scopuri care sunt orientate către dezvoltarea ființei umane, și generativitatea – un concept care implică angajamentul și preocuparea către generațiile viitoare“, explică Raluca Anton. Dincolo de perspectiva psihologică, multe popoare au dezvoltat și o cultură proprie a fericirii. Povesteam mai devreme despre Hygge, arta danezilor de a trăi bine și de a fi fericiți, probabil cel mai popular concept de lifestyle al momentul. Când spunem Hygge, mintea noastră conturează imediat imaginea unui fotoliu așezat lângă șemineu, cu perne, pături și lumânări, o atmosferă cozy, protectoare. Însă ce trebuie reținut este că Hygge este mai mult despre experiențe și emoții decât despre lucruri. Este un sentiment de familiaritate, de apartenență, de relaxare. Hygge se manifestă atunci când te deconectezi și te concentrezi asupra momentului prezent, când stai cu prietenii la masă, când citești pe canapea într-o dimineață de sâmbătă sau când mânânci prăjitura ta preferată.

Hygge înseamnă să te simți confortabil, în siguranță, la adăpost, să te bucuri de clipele frumoase, fără să lași nimic altceva să te distragă, să trăiești în armonie cu tine și cu cei din jur. Rămânem în Scandinavia, însă ne îndreptăm atenția asupra lui Lagom, filosofia suedezilor de a trăi în echilibru. Pentru că da, moderația („not too little, not too much“) stă la baza acestui curent. Dacă Hygge este despre crearea unei atmosfere de confort și despre importanța momentului prezent, Lagom propune o abordare echilibrată în tot ceea ce facem în viață. Una dintre sursele constante ale nefericirii oamenilor este obsesia de a avea, de a fi și de a face mai mult, iar când acest plan nu iese așa cum ne dorim, apar frustrările și supărările. Suedezii, în schimb, își trăiesc viața fără să cadă în capcana obsesiilor, fiind mulțumiți cu ceea ce au, fără să forțeze lucrurile, fără să caute mereu imposibilul. Pe scurt, Lagom este opusul materialismului și al consumerismului. Iar moderația se aplică la fiecare nivel al vieții: de la echilibrul între viața personală și cea profesională până la minimalismul designului din casă. Și nici norvegienii nu se lasă mai prejos la capitolul fericire. Pentru ei, aceasta se traduce prin Friluftsliv, un concept prin care sunt încurajate ieșirile în natură și petrecerea timpului în aer liber. Și da, asta vine din partea unor oameni care locuiesc într-o țară cu o climă deloc prietenoasă. Dar asta nu îi împiedică să se bucure de relieful lor, de munți, de ape, de aerul proaspăt. Interesant este că, în Norvegia, Friluftsliv se implementează și în sfera profesională: companiile promovează un program de lucru flexibil pentru angajații lor, astfel încât aceștia să își facă treaba oriunde se simt ei inspirați și productivi, inclusiv în parcuri sau la terase. Și cum natura ne oferă de fiecare dată un sentiment grozav de libertate și bucurie, e lesne de înțeles de ce norvegienii ajung an de an în topul celor mai fericiți oameni de pe planetă. Însă nu doar scandinavii au filosofiile lor despre viață și fericire.

Pentru japonezi, principiul de bază poartă numele de Ikigai, care înseamnă „motivul de a fi“. Spre deosebire de conceptele despre care am povestit anterior, care puneau un accent destul de mare pe relaxare, confort și detașare, Ikigai îndeamnă la un stil de viață în care trebuie găsit echilibrul între latura spirituală și latura practică. Iar această balanță se află la intersecția dintre talentul și pasiunile tale și nevoile pe care le are lumea în care trăiești. Altfel spus, este o îmbinare de elemente – pasiune, valori, vocație, profesie și motivație. Când toate acestea se aliniază, reușești să îți găsești scopul, să trăiești o viață care să aibă o semnificație, un obiectiv la îndeplinirea căruia să lucrezi constant cu bucurie. Iar asta înseamnă, pentru japonezi, fericirea. Și poate că Ikigai este motivul pentru care Japonia este recunoscută pentru inovațiile din domeniul tehnologiei, Iar dacă facem o nouă călătorie transcontinentală, tocmai în Africa de Sud, descoperim și Ubuntu, o filosofie derivată din cultura poporului Zulu, care pune în centrul ei ideea de comunitate, credința că cel mai important lucru este să existe o legătură puternică între oameni. Este ceea ce psihologii și sociologii numesc „togetherness“, un concept la care tot mai multe societăți încearcă acum să adere. Ubuntu promovează cooperarea între oameni ca o cale sigură de a atinge succesul, de a te simți în siguranță, de a găsi astfel fericirea. Și este conceptul pe care Nelson Mandela l-a dus dincolo de granițele Africii de Sud în încercarea de a crea unitate și solidaritate în rândul oamenilor de pretutindeni. Hygge. Lagom. Ubuntu. Succes. Încredere. Confort. Siguranță. Indiferent de numele pe care le alegem, the pursuit of happiness e o călătorie diferită de la un popor la altul, de la o persoană la alta. Ba mai mult decât atât, este o călătorie pe care nu ai voie să o abandonezi până nu ajungi să găsești rețeta care funcționează pentru tine.

Până la urmă, cu toții ne dorim același lucru: o viață fericită. Pentru asta, însă, trebuie să schițăm arhitectura ei, puțin câte puțin, în fiecare zi. Hygge. Lagom. Ubuntu. Succes. Încredere. Confort. Siguranţă. Indiferent de numele pe care le alegem, the pursuit of happiness este o călătorie diferită de la un popor la altul, de la o persoană la alta.

Related Posts

Falafel verde – rețetă recomandată de Chef Adi Hădean

Falafelul verde este o îmbinare de arome cum doar în poveștile din ”1001 de nopți” mai găsești. Iată…

Casa Regelui Charles III din Viscri se redeschide pentru vizitare cu o nouă expoziție a fotografului britanic Barry Lewis

Casa din Viscri a Regelui Charles III s-a redeschis publicului pentru un nou sezon de vizitare.  Șura reconvertită…

Copii de vedete care își croiesc propria lor carieră artistică, în fața sau în spatele reflectoarelor

Copiii vedetelor calcă pe urmele părinților și aleg cariere artistice, fie ca se afla in lumina reflectoarelor sau…

Istoria fenomenală a succesului “Dragostea din tei”, reînviată recent de celebrul DJ David Guetta

Refrenul binecunoscutei melodii “Dragostea din tei”, lansată în urmă cu peste 20 de ani de trupa O-Zone, este…

Richard Gere, apariție rară alături de soția lui, mai tânără decât el cu 33 de ani

Richard Gere (74 de ani) și-a făcut una dintre rarele apariții zilele acestea la un eveniment caritabil din…

Big Little Festival, singurul festival din Europa de Est dedicat exclusiv conexiunii dintre părinți și copii va avea loc la Râșnov, între 21-23 iunie

Big Little Festival, singurul festival din Europa de Est dedicat exclusiv conexiunii dintre părinți și copii, va avea…

Tu unde te vezi peste 4 ani? – Dăm startul unui nou proiect, odată cu lansarea noului telefon OPPO Reno11 F 5G

Dacă te-am întreba unde te vezi peste 4 ani, ce ne-ai spune? Probabil ți se pare o întrebare…

Care este fructul care ne îmbunătățește sănătatea mintală în doar câteva zile

Cercetările recente dezvăluie faptul că există o legătură strânsă între alimentație și sănătatea mintală. Potrivit unui studiu publicat…

Experiențe unice în Alpii Italieni, la Courmayeur, alături de noul OPPO Reno11 F 5G

OPPO lansează Reno11 F 5G – un smartphone cu anduranță ridicată, cu ecran fără ramă și cameră triplă…

Half is Free vă așteaptă la București

Half Is Free, cel mai așteptat eveniment de shopping al primăverii, vine la BUCUREȘTI, pe 20 aprilie 2024!…