Karibu Design – Soluția pentru “neîndemânaticii” care își doresc un colț verde, însă nu au îndemânarea de a avea grijă de o plantă

Prima plantă (vie) pe care am deținut-o vreodată a murit în 3 zile. Nici măcar nu mai țin minte ce soi era, țin minte doar că floricelele mov care îmi fuseseră descrise drept „rezistente” au reușit să rămână vii în posesia mea chiar mai puțin timp decât ar face-o un buchet de flori tăiate din rădăcină și puse în vază.

Pe parcursul anilor am… condamnat la moarte o întreagă serie de plante: cactuși, bambuși, suculente (m-am reprofilat după câteva incidente cu flori care au murit după 3 zile și am încercat și plante cu reputație de „ușor de întreținut” – rezultatul a fost același).

Dacă te regăsești în rândurile de mai sus (știu că nu sunt singura…) – mai exact, dacă îți place să ai un colț verde acasă ori la birou, însă pur și simplu îți lipsește îndemânarea de a avea grijă de o plantă, ce zici de niște… licheni stabilizați?

Am stat de vorbă cu Alexandra Popa, fondatorul Karibu Design, o companie care se ocupă cu crearea interioarelor biofilice – pe înțelesul tuturor, aranjamente de mușchi sau licheni care nu numai că sunt imposibil de omorât (oricât de mult le-ai neglija, căci nu necesită îngrijire), ci arată și super cool indiferent de locul în care alegi să le expui.

Descrie-ne businessul tău în cateva cuvinte. Ne poți explica ce înseamnă mai exact conceptul de „interioare biofilice”?

Alexandra Popa: Karibu a luat naștere din dorința de a oferi soluții pentru crearea de interioare biofilice, în vederea realizării unor habitate sănătoase și productive pentru oamenii moderni. Designul biofilic este un răspuns la nevoia oamenilor de a se conecta cu natura și lucrează pentru a restabili acest contact în spațiile în care acestia lucrează sau locuiesc. Pe scurt, acesta reprezintă teoria, știinta și practica de a crea medii inspirate de natură. Așadar, prin imitarea mediilor naturale în birouri, zone rezidențiale, evenimente, zone comerciale etc. putem defini spații în care oamenii experimentează stări emoționale pozitive. Karibu aduce din îndepărtatele tărâmuri finlandeze lichenii frunzoși, mușchii si plantele stabilizate, gata să „colonizeze” interioare unice, vitrine, piese de mobilier, corpuri de iluminat, să se „urce” pe pereți sau să ofere o nouă înfățișare siglei și logo-ului unei firme. Se creează astfel o conexiune strânsă cu natura, fără ca spațiile să necesite mentenanță ulterioară, deoarece prin procesul de stabilizare, plantele își păstrează toate caracteristicile de estetică și textură, însă nu mai realizează fotosinteza, astfel că nu mai cresc și nu mai necesită tunderi, udări sau fertilizări.

Cum ai început sa lucrezi în acest domeniu? Cu ce te ocupai înainte?

A.P.: Până acum 4 ani, când mi-am dat seama că ar trebui să mă întorc la prima mea dragoste: plantele şi designul interior, lucram într-un domeniu mai puţin creativ, însă nu lipsit de provocări şi lucruri mereu noi de învăţat. Lucram în domeniul managementului de proiect, însă nu mă regăseam în multitudinea de cifre şi date exacte, aveam nevoie de creativitate şi de frumos. De aceea, ce fac acum nu este neapărat un job propriu-zis, ci un mod de a mă relaxa şi încărca sufleteşte din „natura” pe care încerc să o aduc în interior. Pentru că nu mă puteam decide între designul interior şi arhitectură peisagistică, am ales peisagistica însă cu aplicabilitate în zonele de interior, unde oamenii nu acordă o atât de mare importanţă modului în care plantele pot fi integrate în designul general al spaţiului. Chiar dacă pare ciudat, chiar şi modul în care grupezi suporturile cu flori poate schimba substanţial spaţiul în care sunt amplasate.

Cum ți-a venit ideea să înființezi propriul business? A fost dificil? Care a fost cel mai dificil lucru pe care l-ai avut de înfruntat?

A.P.: Am mai cochetat cu ideea de business şi în trecut, însă ceea ce fac acum la Karibu este pe departe my favourite thing to do. Nu pot spune că am avut neapărat momente dificile, pentru că entuziasmul cu care am pornit acest proiect m-a făcut să văd situaţiile limită ca pe o provocare şi nu ca pe ceva ce nu pot depăşi. Cred că, dincolo de partea de birocraţie a unei afaceri, cel mai greu îmi este să fiu şi om de business şi om de creaţie, pentru că undeva trebuie să existe un echilibru în toate astea. Chiar dacă mă desprind cu greu de partea de producţie şi creativitate, trebuie să o fac pentru că mi-am propus că toate proiectele livrate de noi să fie de o calitate foarte bună. Oamenii din exterior nu ştiu, dar chiar şi la partea de licheni, muşchi şi plante stabilizate există calităţi diferite ale materiei prime şi atunci trebuie în permanenţă să căutăm furnizori noi, să testăm produsele cu care lucrăm, să mergem la târguri, prezentări etc.

De ce ai recomanda cuiva să își decoreze un spațiu interior cu licheni stabilizați, mai degrabă decât cu plante clasice?

A.P.: Frumuseţea lichenilor constă în structura multidimensională, cu „ramuri” mici şi catifelate şi în suprafaţa superioară de o formă rotundă ce aminteşte de bureţii marini. Fiecare organism este unic şi nu se găsesc două la fel, iar textura lor este elementul care fascinează. Atunci când prezint plantele mele arhitecţilor sau celor cu care colaborez, mă focalizez nu doar pe partea aceasta de “frumos” ci şi pe partea “practică” a unui astfel de produs. Lichenii stabilizaţi îşi păstrează calitatea de bioindicatori ai umidității din mediul în care sunt amplasaţi, sunt o resursă durabilă, 100 % biodegradabilă, culeasă manual din pădure, fără ca bioclimatul lor să fie afectat. Pot fi utilizaţi pentru realizarea unei grădini verticale sau alte amenajări contemporane care să atenueze efectul artificial al materialelor utilizate în general în decoraţiunile interioare: sticlă, plastic etc. Astfel, sunt ideali pentru spaţii comerciale şi rezidenţiale: hoteluri, vitrine, birouri, galerii şi expoziţii, restaurante, săli de conferinţe, spa-uri şi orice spaţiu ce necesită un interior „verde” şi unde plantele clasice s-ar dezvolta mai greu sau chiar deloc din cauza lipsei factorilor ecologici care să le ajute. Vorbim aici de lumina în principal şi de aprovizionarea cu apă. Sunt uşor de utilizat deoarece pot fi plasaţi pe orice suprafaţă cu adezivul corespunzător, ajutând chiar şi la izolarea fonică a încăperii în care sunt plasaţi.

Cât „trăieşte” un astfel de aranjament? Cum sunt trataţi lichenii/muşchii astfel încât să nu se usuce după o anumită perioadă?

A.P.: Oamenii cu care am intrat eu în contact nu fac, de cele mai multe ori, diferenţa între licheni şi muşchi stabilizaţi. De aceea, cred că ar trebui să explic întâi această diferenţă. Lichenii sunt, în natură, un grup aparte de organisme. Sunt extrem de rezistenţi deoarece trăiesc în unele dintre cele mai dificile condiţii de pe Terra, în tundra arctică, deşerturi, coaste stâncoase, la înălţimi mari sau în anumite zone toxice (deşeuri de mine). Aspectul lor este extrem de variat şi sunt rezultatul convieţuirii permanente dintre o ciupercă şi algă verde sau albastră. Se cunosc peste 20.000 de specii de licheni, care cresc pe scoarţa copacilor, pe pământ, pe stânci golaşe, însă cei utilizaţi în „grădinile verticale” sunt Cladonia stellaris şi sunt totodată şi hrana preferată a renilor în perioada de iarnă. Această specie de licheni nu se găseşte în ţara noastră atât de uşor ca în ţările de unde ajung la Karibu, respectiv Norvegia şi Polonia. Muşchii de pădure însă, se găsesc şi la noi în pădurile de conifere şi nu numai, fiind plante de talie mică şi preponderent perene. Cuprind aproximativ 25.000 de specii şi sunt plante speciale, care nu au nevoie de prea multă lumină, apă sau tratamente. Atât lichenii cât şi muşchii sunt însă supuşi unui proces ecologic de stabilizare şi pot rezista cel puţin 5 ani în diferite aranjamente. Aceştia îşi menţin forma, culoarea şi prospeţimea, nu necesită tundere şi nu degajă dioxid de carbon sau alţi factori alergeni, iar efectul vizual pe care îl creează atunci când sunt utilizaţi în spaţiile interioare este unul magic. Plantele se recoltează atunci când au ajuns la potenţialul maxim din punct de vedere estetic, iar stabilizarea se realizează printr-un proces tehnologic de înlocuire a clorofilei cu un amestec special care să menţină intacte caracteristicile specifice fiecărei specii.

Există vreun risc pentru copii/animale dacă intră în contact cu lichenii/muşchii stabilizaţi?

A.P.: Nu există nici un risc deoarece în procesul de stabilizare se folosesc compuşi naturali care să nu afecteze nici planta care se stabilizează şi nici pe cei care intră în contact cu aceasta după stabilizare. Ba, mai mult, poţi să îţi dau un exemplu foarte drăguţ care să îţi confirme acest lucru: pentru că la Karibu nu iubim doar plantele, ci şi animalele din jurul nostru, încercăm să salvăm sau să plasăm spre adopţie pui de pisică abandonaţi. Dezvoltăm în acest sens şi o colaborare cu „atelierul de flori care salvează pisici” – Catelier. Am avut un pui de pisică la atelier, pe care într-o zi nu îl mai găseam. Am început căutările prin atelier şi, după o bună perioadă de timp, l-am găsit dormind liniştit într-o cutie de licheni, spre amuzamentul întregii echipe. Pentru cei care nu ştiu, puii de pisică sunt foarte vulnerabili în primele luni de viaţă şi pot cu uşurinţă să dezvolte alergii, însă pentru cei care ajung la Karibu muşchii şi lichenii stabilizaţi au înlocuit cu succes pernele din magazine cu textură moale şi catifelată a plantelor noastre, bineînţeles fără să fie afectaţi de substanţele folosite în stabilizarea lor.

Care este cel mai mare aranjament de licheni/muşchi stabilizaţi pe care l-aţi realizat vreodată? Cât a durat realizarea lui?

A.P.: Cea mai recentă lucrare a noastră este o colaborare cu o arhitectă dragă nouă, din Iaşi, în reamenajarea unui spaţiu din cadrul ansamblului Palas Mall, respectiv Moo Café and Bakery. Pe lângă panoul realizat pentru A List şi încă alte câteva proiecte corporate, acesta a fost cel mai mare proiect dezvoltat până în momentul de faţă. Realizarea lui a durat undeva la 3 săptămâni, exceptând partea de proiectare şi organizare a materiei prime, a procesului de execuţie etc., la care se adaugă şi partea de montaj final care a durat undeva la 12 ore. De regulă noi realizăm undeva la 90% din proiect la atelier, urmând ca după instalarea în spaţiul final să realizăm ultimele detalii pentru că astfel ne putem da seama mult mai bine de modul în care lucrarea noastră se integrează în spaţiul propriu-zis. În proiectul de la Moo Café am integrat muşchi de pădure şi plante stabilizate, lemn recuperat, scoarţă şi alte elemente naturale pentru a crea un peisaj natural, de dată această pe verticală. În toate proiectele noastre încercăm să respectăm principiile proiectării riguroase a spaţiului, să armonizăm şi să disciplinăm formele vegetale, cromatica dinamică şi contrastul textural a acestora cu diferitele elemente de construcţie a spaţiilor în care se realizează amenajarea (mobilier, corpuri de iluminat, vase decorative etc.).

Aranjamentele decorative sunt lucrate manual? Câte persoane lucrează în medie la un aranjament?

A.P.: Ne place ca tot ceea ce iese din atelierul nostru să fie pe cât posibil natural, unic, şi, de regulă, nici nu prea ne dorim să repetăm designul unui anumit proiect sau obiect pe care oamenii ni-l solicită pentru cadouri, surprize etc. Chiar şi aşa, atunci când ni se cere să repetăm un design, tot nu îl putem face identic, pentru că rezultatul final depinde foarte mult de viziunea pe care o ai în momentul respectiv. De aceea cred că ne şi place atât de mult când beneficiarii ne spun că au încredere în ceea ce facem şi nu ne impun foarte multe limite în procesul de creaţie. Pentru că lucrăm cu elemente naturale şi pentru că procesul de execuţie este unul 100% manual, timpul de realizare diferă în funcţie de complexitatea proiectului, incluzând aici şi partea de documentare, proiectare etc. şi poate varia de la câteva ore până la câteva săptămâni, în cazul proiectelor foarte mari.

Câte aranjamente de acest fel ai TU în propria locuinţă?

A.P.: Ştii cum e… Cred că pe oricine întrebi, dintre cei care lucrează în domenii creative, îţi vor răspunde acelaşi lucru: tot timpul lor este dedicat celor din jur şi proiectelor lor, aşa că nu reuşesc niciodată să termine ceea ce îşi propun pentru ei înşişi. Pot să îţi spun că în prezent îmi amenajez baia cu licheni, însă am şi câteva aranjamente pe care le „supun” diverselor teste pentru a vedea şi eu la rândul meu că plantele cu care lucrez sunt în regulă pentru clienţii mei. Astfel, le urmăresc modificările de volum, culoare, textură etc. atât în contact cu apa, cât şi cu zăpada de exemplu).

Care a fost prima plantă pe care ai primit-o vreodată? Cât timp ai reuşit să o menţii în viaţă?

A.P.: Sincer, nu îmi amintesc foarte bine, dar cred că a fost un bambus. Eram destul de mică, aşa că la vremea aceea nu am reuşit să îl menţin foarte mult în viaţă pentru că nu ştiam foarte multe noţiuni de floricultură sau de fiziologie a plantelor pentru a le putea înţelege modul de viaţă.